Nullity of cassation appeal against refusal to refer constitutional question for failure to demonstrate admissibility criteria
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the cassation appeal, thereby upholding the appellate court's decision to reject the request to seise the Constitutional Court and leaving the prior dismissal of the social security claim in force. The dispute arose from a pensioner’s challenge to a district pension fund decision, where the appellant initially claimed a constitutional amendment was required to Article 1 of the Constitution, rather than challenging specific legislation; the first instance had also found the appellant lacked procedural capacity. Relying on the sui generis nature of appeals against refusals to seise the Constitutional Court under Art. 29(5) of Law No. 47/1992 and Constitutional Court Decision No. 546/2020, the court held that the appeal was null and void because the appellant failed to discharge the burden of proof by specifically demonstrating how the non-constitutionality exception met admissibility criteria, instead relying on irrelevant arguments regarding service of process and national economy that did not address the appellate court’s reasoning that one cannot challenge the Constitution itself as unconstitutional.
Legislator headnote
AI generatedart. 139 alin. (1) din Legea nr. 127/2019, art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ, art. 457 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 10 alin. (1) din C. proc. civ; Nullity of cassation appeal against refusal to refer constitutional question for failure to demonstrate admissibility criteria: În motivarea cererii de recurs, recurentul a redat conţinutul motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.. De asemenea, au fost indicate părţile în contradictoriu cu care recurentul a înţeles să se judece în prezentul recurs.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19 noiembrie 2020 pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, sub nr. x/2020, contestatorul A. a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensionare nr. x din 30 septembrie 2020, emisă de intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ, invocând dispoziţiile art. 139 alin. (1) din Legea nr. 127/2019, Capitolul al II-lea, intitulat "Jurisdicţia asigurărilor sociale", potrivit cărora "deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă".
Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 1143 din 28 octombrie 2021, a anulat pentru lipsa capacităţii procesuale de folosinţă contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimatele B. S.A. şi Întreprinderea de Contractare Achiziţionare şi Păstrare a Produselor Agricole Neamţ; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor Colegiul Naţional Petru Rareş, C. - Filiala Judeţeană Neamţ, C. - Filiala Municipală Piatra Neamţ, C. - Filiala Orăşenească Târgu Neamţ, S.S.H. Hidroserv S.A., secţia de Servicii şi Reparaţii Hidroenergetice Bistriţa, D. S.R.L., E. S.R.L., Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ, F. S.R.L., G. S.R.L. şi H. S.R.L.; a respins contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimaţii Colegiul Naţional Petru Rareş, C. - Filiala Judeţeană Neamţ, C. - Filiala Municipală Piatra Neamţ, C. - Filiala Orăşenească Târgu Neamţ, S.S.H. Hidroserv S.A., secţia de Servicii şi Reparaţii Hidroenergetice Bistriţa, D. S.R.L., E. S.R.L., Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ, F. S.R.L., G. S.R.L. şi H. S.R.L., pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ.
Contestatorul a formulat apel împotriva sentinţei primei instanţe, invocând, în esenţă, necesitatea sesizării Curţii Constituţionale a României, întrucât în legea fundamentală este insuficient "mai presus" fiind necesar şi suficient:
"Nimeni nu este mai presus de lege,
Nimeni nu este mai prejos de lege".
De asemenea, a invocat că nu s-a finalizat procedura de citare a părţilor care sunt chemate în judecată, acestea trebuind să fie căutate în "gaură de şarpe". Totodată, s-a susţinut faptul că părţile au subminat economia naţională şi l-au prejudiciat pe reclamant şi CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ.
Prin decizia nr. 596/2022 din 8 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României; s-a respins apelul promovat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1143 din 28 octombrie 2021 a Tribunalului Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ, B. S.A., Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ, F. S.R.L., Întreprinderea de Contractare, Achiziţionare şi Păstrare a Produselor Agricole Neamţ, S.S.H. HIDROSERV S.A., secţia de Servicii şi Reparaţii Hidroenergetice Bistriţa, D. S.R.L., G. S.R.L., H. S.R.L., E. S.R.L., Colegiul Naţional Petru Rareş, C. - Filiala Judeţeană Neamţ, C. - Filiala Municipală Piatra Neamţ, C. - Filiala Orăşenească Târgu Neamţ, ca nefondat.
Cu privire la solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, instanţa de apel a constatat că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât nu se invocă în cauză neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, ci "neconstituţionalitatea" unui articol din însăşi Constituţia României.
Împotriva deciziei nr. 596/2022 din 8 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, recurentul A. a declarat recurs în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2020, la data de 18 iulie 2022.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a redat conţinutul motivelor de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din C. proc. civ.. De asemenea, au fost indicate părţile în contradictoriu cu care recurentul a înţeles să se judece în prezentul recurs.
Autorul căii de atac a menţionat, în finalul cererii de recurs, că motivele de fapt, respectiv criticile de neconstituţionalitate sunt următoarele:
- "motivul nr. 1 şi critica nr. 1": instanţa a încălcat procedura de citare, întrucât nu s-a finalizat această procedură nici la tribunal, nici la curtea de apel, nefiind citate toate părţile care au subminat economia naţională.
- "motivul nr. 2 şi critica nr. 2": instanţa a încălcat şi procedura de administrare a probelor solicitate, deoarece nu a alocat timp acestei proceduri de bază.
- "motivul nr. 3 şi critica nr. 3": recurentului A., concret, "mai prejos de lege", i s-au distrus toate depunerile prin e-mail.
Intimata CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII NEAMŢ a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil, sens în care a făcut referire la faptul că decizia prin care s-a soluţionat apelul promovat împotriva sentinţei Tribunalului Neamţ este definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ.
La data de 5 octombrie 2022 recurentul A. a formulat răspuns la întâmpinare.
În dezbateri, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului în temeiul art. 489 alin. (2) raportat la dispoziţiile art. 457 din C. proc. civ.
Analizând, cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reţine că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Aşa cum rezultă din considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 321/2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 580 din 20 iulie 2017, calea de atac prevăzută de dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, promovată împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin urmare, Curtea a statuat că acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele şi caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ. sau penală.
Cu toate că, prin intermediul exercitării acestei căi de atac sui generis, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte reţine că, printr-o altă decizie (Decizia nr. 546/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 944 din 14 octombrie 2020), instanţa de contencios constituţional a statuat că autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, iar recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită consideraţii teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepţiei.
De asemenea, sub aspectul motivării unui astfel de demers procesual, în considerentul 18 al aceleiaşi decizii mai sus amintite (546/2020), Curtea a statuat că dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută şi prin concluzii scrise sau susţineri orale.
În speţă, Înalta Curte reţine că decizia nr. 596/2022 din 8 iunie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României, a fost comunicată recurentului A. la 1 iulie 2022, iar citaţia pentru termenul stabilit la 6 octombrie 2022 în litigiul pendinte a fost comunicată acestuia la 29 iulie 2022.
Faţă de împrejurarea că, la termenul de judecată stabilit la 6 octombrie 2022, recurentul avea cunoştinţă de motivarea deciziei recurate în ceea ce priveşte soluţia dată cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, acestuia îi revenea obligaţia să arate şi să dezvolte motivele pentru care a promovat calea de atac până la termenul de judecată, inclusiv, atât prin susţineri orale, cât şi prin concluzii scrise.
Înalta Curte constată că instanţa de apel şi-a prezentat raţionamentul, în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât nu se invocă în cauză neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, ci "neconstituţionalitatea" unui articol din însăşi Constituţia României, însă recurentul nu a formulat nicio critică prin care să înlăture acest raţionament pe temeiul căruia a fost respinsă cererea sa.
Înalta Curte mai reţine că, printr-un alt considerent (15) al aceleiaşi decizii mai sus menţionate (546/2020), Curtea Constituţională a statuat că pregătirea, în condiţiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligaţia părţii interesate, care trebuie să manifeste diligenţă în acest sens.
Având în vedere că, prin Decizia nr. 546/2020, Curtea Constituţională a României a statuat că autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, în aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurentul A. nu s-a conformat acestei obligaţii, motiv pentru care, în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, va anula recursul declarat în cauză împotriva deciziei nr. 596/2022 din 8 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 596/2022 din 8 iunie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2022.