Displacement claim quashed; war flight without ethnic persecution not eligible under Law No. 189/2000.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal of the County Pension House, quashed the lower court's decision, and dismissed the claimant's action, thereby denying the claimant beneficiary status under Law No. 189/2000 for displacement from March 15, 1944, to March 6, 1945. The claimant had sought annulment of the pension house's decision and recognition of rights based on having fled with family from Botoșani County to Argeș County due to the advance of Soviet troops during World War II. The court held that, under Article 1(c) of Government Ordinance No. 105/1999, as approved and amended by Law No. 189/2000, and the implementing norms of Government Decision No. 127/2002, refugees qualify for rights only if the displacement resulted from ethnic persecution; war-related flight alone does not confer eligibility, as the legislator did not intend to grant compensatory rights to that category.
Legislator headnote
AI generatedDisplacement claim quashed; war flight without ethnic persecution not eligible under Law No. 189/2000: Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanță, persoana, cetățean român, care în perioada arătată, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19 ianuarie 2004, reclamantul P.A. a solicitat anularea hotărârii nr. 1062 din 7 noiembrie 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Botoșani și obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost strămutat împreună cu familia sa, din comuna Vorona, județul Botoșani, în comuna Albești, județul Argeș.
Curtea de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 24 din 11 februarie 2004, a admis acțiunea, a modificat hotărârea nr. 1062 din 7 noiembrie 2003, emisă de pârâtă și a constatat că reclamantul este beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 15 martie 1944 - 6 martie 1945.
Hotărând astfel, instanța a reținut că reclamantul a fost refugiat împreună cu familia lui, din comuna Vorona, județul Botoșani, în comuna Albești, județul Argeș, până la sfârșitul lunii mai 1944, iar apoi în comuna Brotești, Pitești.
S-a mai reținut că pârâta i-a recunoscut lui P.A., calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru aceeași perioadă pretinsă de reclamant.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs, Casa Județeană de Pensii Botoșani, susținând în esență că reclamantul a fost persoană refugiată ca urmare a războiului, și nu persoană refugiată din motive etnice.
Criticile formulate sunt întemeiate.
Din probele administrate rezultă că reclamantul și-a părăsit localitatea de domiciliu, împreună cu familia, din comuna Vorona, județul Botoșani, în comuna Albești, județul Argeș, ca urmare a evenimentelor legate de intrarea și înaintarea trupelor sovietice pe teritoriul României, în cel de-al doilea război mondial.
Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, privind acordarea unor drepturi, persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice, aprobată, modificată și completată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de drepturile acordate prin această ordonanță, persoana, cetățean român, care în perioada arătată, a avut de suferit persecuții din motive etnice, fiind strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu.
Este adevărat că potrivit art. 2 din Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, prin persoană strămutată în altă localitate, în sensul acestei ordonanțe, se înțelege persoana care a fost mutată sau care a fost nevoită să își schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice, între altele fiind enumerate și persoanele refugiate.
Dar, așa cum rezultă, de altfel, în mod expres, acest refugiu trebuie să se fi produs ca urmare a persecuțiilor la care fusese supusă persoana respectivă, din motive etnice.
Or, în cauză, este stabilit că reclamantul a fost nevoit să se refugieze din localitatea de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război: intrarea și înaintarea pe teritoriul României, a trupelor sovietice, în cadrul operațiunilor militare din a doua parte a celui de-al doilea război mondial.
Este de necontestat că și persoanele care s-au refugiat în localitățile de domiciliu, ca urmare a unor evenimente de război, au avut de suferit toate consecințele nefavorabile situației de refugiat, dar legiuitorul, prin O.G. nr. 105/1999, nu a urmărit să acorde drepturi compensatorii, și acestei categorii de persoane.
Așa fiind, urmează a se admite recursul formulat de pârâtă, a se casa sentința și în fond, se va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Botoșani împotriva sentinței civile nr. 24 din 11 februarie 2004, a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2005.