Rise in alimony-like benefit from criminal judgment assigned to civil section; commercial jurisdiction rejected for private dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdiction conflict between two sections of the Pitești Court of Appeal, ruling that the case shall be heard by the Civil Section I of that court, which thus prevails. The underlying dispute is an action by an individual claimant seeking an increase in a periodic payment (monthly alimony-like benefit) originally imposed by a final criminal judgment, brought against another individual; the claimant had also tried to join an insurance company as a defendant, but that amended claim was rejected as time-barred, and the insurer’s involvement remained only as a third-party (garant) via a claim for warranty that was dismissed or left without object. Decisively, the Court held that jurisdiction for incidental claims (such as a claim for warranty) follows the main claim under Article 123 of the Civil Procedure Code, and because the main claim is between private individuals and does not involve a professional party as defendant, it does not fall within the specialized commercial sections’ jurisdiction; the binding interpretation in Decision No. 13/2020 of the High Court (on RCA insurer liability cases) did not apply since the insurer never acquired defendant status.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 30 alin. (6) C. proc. civ, art. 123 C. proc. civ, Art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ; Rise in alimony-like benefit from criminal judgment assigned to civil section; commercial jurisdiction rejected for private dispute: The underlying dispute is an action by an individual claimant seeking an increase in a periodic payment (monthly alimony-like benefit) originally imposed by a final criminal judgment, brought against another individual; the claimant had also tried to join an insurance company as a defendant, but that amended claim was rejected as time-barred, and the insurer’s involvement remained only as a third-party (garant) via a claim for warranty that was dismissed or left without object. Decisively, the Court held that jurisdiction for incidental claims (such as a claim for warranty) follows the main claim under Article 123 of the Civil Procedure Code, and because the main claim is between private individuals and does not involve a professional party as defendant, it does not fall within the specialized commercial sections’ jurisdiction; the binding interpretation in Decision No. 13/2020 of the High Court (on RCA insurer liability cases) did not apply since the insurer never acquired defendant status.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the court to resolve the negative conflict of jurisdiction and designate the competent section.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 6 august 2018 pe rolul Judecătoriei Piteşti sub numărul x/2018 reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună majorarea prestaţiei periodice la care a fost obligat pârâtul prin sentinţa penală nr. 368/1988 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. x/1987.
La data de 16 septembrie 2019 reclamantul a precizat acţiunea, arătând că înţelege să se judece şi cu C. S.A., în calitate de asigurător al pârâtului B., plata prestaţiei periodice fiind realizată de către societatea de asigurare.
Prin sentinţa civilă nr. 6165 din 22 octombrie 2019 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a fost admisă excepţia tardivităţii cererii modificatoare, fiind respinsă ca tardiv formulată.
A fost admisă cererea de chemare în judecată, fiind majorată prestaţia periodică lunară la suma de 1.000 RON, începând cu 6 august 2018 până la încetarea stării de nevoie.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel atât reclamantul cât şi pârâtul.
Prin decizia civilă nr. 301/2020 din 27 mai 2020 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă a fost respins ca nefondat apelul formulat de către reclamantul A..
De asemenea, a fost admis apelul formulat de pârâtul B., fiind dispusă anularea în parte a sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.
A fost menţinută soluţia respingerii ca tardiv formulată a cererii modificatoare.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, secţia Civilă la data de 14 iulie 2020, sub nr. x/2018*.
La data de 21 octombrie 2020 pârâtul B. a formulat cerere de chemare în garanţie a societăţii C. S.A.
Prin încheierea din 9 decembrie 2020 pronunţată de Judecătoria Piteşti s-a respins ca tardiv formulată cererea de chemare în garanţie.
La data de 24 martie 2021 reclamantul A. a formulat cerere de chemare în garanţie a societăţii C. S.A.
Prin încheierea din 19 mai 2021 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă s-a admis în principiu cererea de chemare în garanţie formulată de reclamant.
Prin sentinţa civilă nr. 5309 din 16 septembrie 2021 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă s-a admis cererea de chemare în judecată, fiind majorată prestaţia periodică lunară plătită de pârâtul B. la suma de 1.000 RON, începând data de 6 august 2018 şi până la încetarea stării de nevoie.
A fost respinsă cererea de chemare în garanţie ca rămasă fără obiect.
Prin încheierea din 9 februarie 2022 Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei nr. 5309 din 16 septembrie 2021, fiind eliminată din dispozitivul hotărârii menţiunea privind calitatea de pârât a C. S.A.
Împotriva sentinţei civile nr. 5309 din 16 septembrie 2021 pronunţate de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă au declarat apel pârâtul B. şi chemata în garanţie C. S.A.
Prin decizia civilă nr. 2444/2022 din 30 iunie 2022 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia Civilă s-au respins ca nefondate apelurile formulate.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul B..
Dosarul a fost înregistrat la data de 23 noiembrie 2022 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Prin încheierea din 14 martie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamantul a solicitat plata prestaţiei periodice lunare şi de la societatea de asigurare, fiind incidente dezlegările obligatorii din cuprinsul deciziei nr. 13 din 18 mai 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
2. Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a civile, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Piteşti la data de 4 aprilie 2023, sub numărul x/2018.
Prin decizia nr. 531/R-COM din 4 mai 2023 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a declinat competenţa de soluţionare a recursului în favoarea secţiei I civilă a Curţii de Apel Piteşti. Constatându-se ivit conflictul de competenţă, s-a dispus înaintarea acestuia către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că societatea de asigurare nu a avut calitatea de pârât în cauză, drept pentru care nu poate fi reţinută incidenţa deciziei nr. 13 din 18 mai 2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, competenţa de a soluţiona cererea aparţinând secţiei civile.
3. Cauza a fost inregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 12 iunie 2023, sub acelaşi număr de dosar.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă şi Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Conflictul negativ de competenţă cu care a fost sesizată instanţa supremă are ca obiect competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei aflate în calea de atac a recursului, intervenind între două secţii ale aceleiaşi curţi de apel.
Competenţa ratione materiae se stabileşte în funcţie de obiectul, natura şi valoarea litigiului, normele ce reglementează competenţa specializată fiind norme de organizare judiciară şi având caracter de ordine publică. Competenţei materiale procesuale i se subsumează şi competenţa specializată, reglementată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi în cuprinsul unor legi speciale.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul a solicitat, pe temeiul răspunderii civile delictuale, majorarea prestaţiei periodice la care a fost obligat pârâtul printr-o hotărâre penală definitivă.
Se constată că, în cadrul cererii principale, părţile sunt persoane fizice, nefiind în prezenţa unui litigiu cu profesionişti, întrucât societatea de asigurare nu a avut calitate procesuală pasivă în cauză.
Astfel, deşi reclamantul a încercat introducerea în cauză, în calitate de pârât, a unui profesionist, societatatea de asigurare, cererea modificatoare în acest sens a fost respinsă ca tardivă, prin urmare asigurătorul nu a dobândit poziţia procesuală de pârât în proces. Aceasta rezultă din încheierea din 9 februarie 2022, prin care Judecătoria Piteşti, secţia Civilă a admis cererea de lămurire a dispozitivului sentinţei nr. 5309 din 16 septembrie 2021, fiind eliminată din dispozitivul sentinţei menţiunea privind calitatea de pârât a societăţii C. S.A.
Nu mai puţin, se reţine că, în al doilea ciclu procesual în faţa primei instanţe, atât pârâtul cât şi reclamantul au formulat cerere de chemare în garanţie a asigurătorului. În timp ce cererea pârâtului a fost respinsă ca tardiv formulată, prin sentinţa nr. 5309 din 16 septembrie 2021 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia Civilă, cererea reclamantului a fost respinsă ca rămasă fără obiect, în contextul admiterii cererii principale. Soluţia asupra cererii de chemare în garanţie formulate de către reclamant nu a fost atacată, fiind definitivă.
În consecinţă, calitatea societăţii de asigurare în proces a fost aceea de chemată în garanţie.
Or, cererea de chemare în garanţie este o cerere incidentală potrivit art. 30 alin. (6) C. proc. civ., fiind formulată în cadrul unui proces aflat în desfăşurare.
Potrivit art. 123 C. proc. civ., (1) Cererile accesorii, adiţionale şi incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi atunci când competenţa de soluţionare a cererii principale este stabilită de lege în favoarea unei secţii specializate sau a unui complet specializat.
Fiind o cerere incidentală care se grefează pe cererea principală, cererea de chemare în garanţie se soluţionează de instanţa competentă să judece cererea principală.
Prin urmare, în cauză, competenţa trebuie determinată în raport cu cererea principală, în funcţie de obiectul şi natura acesteia, iar nu în raport cu cererea incidentală, de chemare în garanţie, în legătură cu care operează prorogarea legală de competenţă, în temeiul art. 123 C. proc. civ.
Prin raportare la cererea principală, având în vedere obiectul acţiunii şi calitatea de persoane fizice a părţilor, competenţa materială procesuală de soluţionare a cauzei trebuie să revină secţiei civile a instanţei de recurs, iar nu secţiei specializate, pentru litigii cu profesionişti.
Competenţa acestei din urmă secţii ar fi putut fi atrasă numai în condiţiile în care, potrivit cadrului procesual trasat de reclamant, societatea de asigurare ar fi avut calitatea de pârât în proces. În acest sens a dezlegat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, prin decizia nr. 13 din 18 mai 2020, stabilind că "În litigiile având ca obiect plata de despăgubiri materiale şi morale formulate de terţele persoane păgubite prin producerea accidentelor de circulaţie, în care calitatea procesuală pasivă o are asigurătorul RCA, iar persoana vinovată are calitatea de intervenient forţat sau de pârât alături de asigurătorul RCA, cât şi în litigiile privind acţiunile în regres formulate de asigurător împotriva persoanei vinovate de producerea accidentului, competenţa materială procesuală revine secţiilor specializate."
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.