Conflict of negative jurisdiction over post-indivision legacy claims: Exclusion of exclusive succession jurisdiction under Art. 118(1)(2) CPC in favor of general territorial competence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction between two local courts, definitively assigning exclusive competence to the court of the defendant's location to adjudicate the case. The dispute involved heirs, as legatees by particular title, claiming the deposit of a specific sum from a financial institution, which was based on a prior final judgment of succession division (exit from indivision). The court rejected the application of the exclusive territorial jurisdiction for succession matters pending indivision, holding that this special rule ceased to apply once the division was finalized; consequently, the general rule of *actor sequitur forum rei* governed the case, conferring jurisdiction on the court where the defendant was seated. The decisive legal basis included Article 118(1)(2) of the Civil Procedure Code (limiting exclusive succession jurisdiction to the period of indivision) and Article 107(1) (general territorial jurisdiction based on the defendant's domicile or seat).
Legislator headnote
AI generatedart. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 107 alin. (1) C. proc. civ, art. 118 C. proc. civ, art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ; Conflict of negative jurisdiction over post-indivision legacy claims: Exclusion of exclusive succession jurisdiction under Art. 118(1)(2) CPC in favor of general territorial competence: The dispute involved heirs, as legatees by particular title, claiming the deposit of a specific sum from a financial institution, which was based on a prior final judgment of succession division (exit from indivision). The court rejected the application of the exclusive territorial jurisdiction for succession matters pending indivision, holding that this special rule ceased to apply once the division was finalized; consequently, the general rule of *actor sequitur forum rei* governed the case, conferring jurisdiction on the court where the defendant was seated. The decisive legal basis included Article 118(1)(2) of the Civil Procedure Code (limiting exclusive succession jurisdiction to the period of indivision) and Article 107(1) (general territorial jurisdiction based on the defendant's domicile or seat).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to establish the court's authority to resolve the negative conflict of competence and assign jurisdiction.
Full text
Şedinţa publică din data de 21 iunie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 19 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâta C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Sfântu Gheorghe, au solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate calitatea reclamanţilor de legatari cu titlu particular asupra sumei de bani/valorii mobiliare constituite în C. şi să oblige pârâta la predarea acesteia plus dobânda aferentă.
La data de 28 septembrie 2022 reclamanţii şi-au modificat cererea, precizând că se judecă şi în contradictoriu cu pârâta C. S.A. - Grupul Financiar C..
Prin sentinţa civilă nr. 2244 din 29 noiembrie 2022 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu. A fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timişoara.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că cererea introductivă vizează executarea unei dispoziţii testamentare, fiind incidente dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în acord cu care, cererile în materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului, în speţă, Judecătoria Timişoara.
2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 21 decembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar.
Prin sentinţa civilă nr. 8110 din 6 aprilie 2023 pronunţată de Judecătoria Timişoara, secţia I civilă s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe. De asemenea, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus înaintarea acestuia spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie acţiune în constatare şi obligaţie de a face, precum şi faptul că nu sunt incidente dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât prin sentinţa civilă nr. 2735 din 17 februarie 2022 pronunşată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. x/2020 s-a dispus ieşirea reclamanţilor din indiviziune.
3. Cauza a fost inregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 22 mai 2023, sub acelaşi număr de dosar.
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sfântu Gheorghe şi Judecătoria Timişoara, secţia I civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoria Sfântu Gheorghe competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii, în calitate de moştenitori ai defunctei D., au solicitat obligarea pârâtei C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Sfântu Gheorghe la remiterea sumei de bani depozitate în C..
În susţinerea cererii, reclamanţii au arătat că, prin sentinţa civilă nr. 2735 din 17 februarie 2022 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. x/2020, s-a dispus ieşirea din indiviziune.
Se reţine că, potrivit regulii generale în materia competenţei teritoriale de drept comun, prevăzute la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul (actor sequitur forum rei).
Deopotrivă, legea procesual civilă prevede o serie de cazuri de competenţă teritorială alternativă, precum şi cazuri de competenţă teritorială exclusivă.
În cauza care a generat conflictul de competenţă, instanţa sesizată de către reclamanţi a apreciat că cererii de chemare în judecată îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora, cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unii împotriva altora, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.
În categoria cererilor privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia sunt incluse acţiuni precum cererea în anularea certificatului de moştenitor, cererea pentru reducţiunea liberalităţilor excesive, cererea referitoare la conservarea sau administrarea bunurilor în timpul stării de indiviziune, cererea de ieşire de indiviziune succesorală şi altele.
Or, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi are ca obiect constatarea calităţii acestora de legatari cu titlu particular în ceea ce priveşte suma depozitată în C. şi obligarea pârâtei la remiterea valorii băneşti la care reclamanţii sunt îndreptăţiţi în virtutea acestei calităţi, conform sentinţei civile nr. 2735 din 17 februarie 2022 pronunţate de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. x/2020.
Prin urmare, raportat la obiectul acţiunii reclamanţilor, dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză.
Mai mult, din actele dosarului a rezultat că reclamanţii au ieşit din indiviziune, drept efect al sentinţei civile nr. 2735 din 17 februarie 2022 pronunţate de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. x/2020.
În condiţiile în care competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al defunctului subzistă doar până la ieşirea din indiviziune, această măsură fiind dispusă de instanţă anterior formulării cererii introductive, incidenţa art. 118 C. proc. civ. nu poate fi reţinută.
De asemenea, nefiind aplicabile alte dispoziţii speciale în materie de competenţă teritorială, competenţa de soluţionare a cauzei se determină potrivit regulii generale, respectiv în raport cu domiciliul sau sediul pârâtului.
Având în vedere că cererea a fost introdusă iniţial împotriva C. S.A. Cluj Napoca - Sucursala Sfântu Gheorghe, în raport cu sediul acestei pârâte, se impune concluzia că instanţa învestită de către reclamanţi, anume Judecătoria Sfântu Gheorghe, este instanţa competentă să judece cauza.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (2) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2023.