Territorial competence for authorizing forced execution of real property boundary judgment under Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva la 30 martie 2023, sub nr. x/2023, petentul B.E.J. A. a solicitat încuviinţarea executării silite începute în dosarul execuţional nr. x/2023, la cererea creditoarei B. S.R.L. împotriva debitorilor C. şi D., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 178 pronunţată de către Judecătoria Deva la 7 ferbuarie 2023 în dosarul nr. x/2021, rămasă definitivă prin neapelare la 20 martie 2023.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 651 şi art. 666 alin. (1) C. proc. civ.

La termenul de la 5 aprilie 2023, Judecătoria Deva a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale pe care a admis-o prin încheierea civilă nr. 1423/CC din 5 aprilie 2023 şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Oradea.

În esenţă, Judecătoria Deva a reţinut că potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă teritorial este cea în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, această competenţa fiind de ordine publică. Întrucât debitorii au domiciliul în municipiul Oradea, judeţul Bihor, s-a reţinut că cererea este de competenţa exclusivă a Judecătoriei Oradea.

Ca urmare, dosarul a fost înaintat spre soluţionare Judecătoriei Oradea.

Prin sentinţa civilă nr. 2785 din 15 mai 2023, Judecătoria Oradea a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Deva, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În esenţă, Judecătoria Oradea a reţinut că potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. A mai reţinut şi prevederile art. 652 şi art. 819 raportat la art. 117 din acelaşi cod, care stabilesc competenţa în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie se află imobilul. Faţă de obiectul cererii introductive, respectiv stabilirea liniei de hotar dintre două imobile din municipiul Deva, s-a constatat că este competentă să soluţioneze cauza Judecătoria Deva.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Deva competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte constată că instanţele învestite, respectiv Judecătoria Deva şi Judecătoria Oradea, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeaşi cauză, declinările de competenţă între instanţele sesizate sunt reciproce şi cel puţin una dintre aceste instanţe este competentă să soluţioneze cauza.

Nici una din instanţele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condiţiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă prin emiterea regulatorului de competenţă.

Înalta Curte reţine că instanţele au fost învestite cu o cerere având ca obiect încuviinţarea executării silite a unei sentinţe referitoare la stabilirea liniei de hotar dintre două imobile aflate în municipiul Deva.

Potrivit art. 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Se mai reţine că procedura pentru care se solicită încuviinţarea executării silite este o urmărire silită imobiliară, ceea ce atrage incidenţa prevederilor art. 652 coroborat cu art. 819 C. proc. civ.. Astfel, executorul judecătoresc competent este cel din raza curţii de apel unde se află imobilul, iar conform dispoziţiilor art. 117 alin. (1) C. proc. civ., cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. Alin. 3 al aceluiaşi articol arată că aceeaşi instanţă este competentă şi în cazul acţiunilor în grăniţuire.

Astfel, rezultă că instanţa competentă a încuviinţa executarea silită este instanţa în raza căreia sunt situate imobilele cu privire la care se solicită stabilirea limitei de hotar, respectiv Judecătoria Deva.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 iunie 2023.