Negative jurisdictional conflict: Ancillary labor claims attached to principal administrative action against central public authority

Şedinţa publică din data de 25 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la 13.12.2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C. şi D., E., F. şi G. au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Galaţi, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâţii la modificarea statului de funcţii şi la emiterea deciziilor de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare pentru A., B., C. şi D., respectiv în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare pentru E., F. şi G., în cadrul Judecătoriei Brăila, precum şi la stabilirea modului de calcul a drepturilor salariale cuvenite.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 15.12.2021 sub nr. x/2021, reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. au chemat în judecată pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Galaţi, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâţii la modificarea statului de funcţii şi la emiterea deciziilor de încadrare în funcţia de grefier arhivar cu studii superioare pentru A., B., C. şi D., respectiv în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare pentru E., F. şi G., în cadrul Judecătoriei Brăila, precum şi la stabilirea modului de calcul a drepturilor salariale cuvenite.

Prin sentinţa civilă nr. 509/01.02.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanţii urmăresc obligarea Ministerului Justiţiei la emiterea unui ordin de modificare a statelor de funcţii şi de personal, iar a Curţii de Apel Galaţi la emiterea unei decizii de încadrare în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare a reclamanţilor şi stabilirea modului de calcul a drepturilor salariale cuvenite.

Evocând art. 7 din Capitolul III al Anexei V a Legii nr. 153/2017, a reţinut că litigiile privind salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti au fost atribuite de legiuitor în competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

A mai reţinut că reclamanţii urmăresc prin primul capăt de cerere obligarea Ministerului Justiţiei, autoritate publică centrală, la emiterea unui act administrativ, astfel că în raport cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa revine Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea nr. 338/15.03.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia litispendenţei şi, în baza art. 138 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., a trimis cauza Tribunalului Bucureşti, în vederea reunirii la dosarul nr. x/2021.

Prin sentinţa civilă nr. 583/24.03.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe Codul muncii, şi nu pe art. 7 din Capitolul III al Anexei V a Legii nr. 153/2017, luând în considerare că nu se atacă o hotărâre a organelor prevăzute la alin. (1) al acestui articol, în contextul în care aceştia nu au susţinut că au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 153/2017.

La 12.04.2022, dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Tulcea, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost conexat la dosarul nr. x/2021.

Prin sentinţa civilă nr. 7712/14.12.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal; constatând ivit conflict negativ de competenţă, a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, a evocat dispoziţiile art. 7 din Capitolul VIII al Anexei V a Legii nr. 153/2017 şi a arătat că litigiile vizând salarizarea personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti au fost atribuite de legiuitor în competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Totodată, a mai reţinut că, astfel cum reiese din cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanţii urmăresc prin primul capăt principal de cerere obligarea Ministerului Justiţiei, autoritate publică centrală, la emiterea unui act administrativ, context în care a apreciat că, în raport cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ. şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ competenţa materială de soluţionare a cauzei.

Totodată, a subliniat că acţiunea introductivă a fost întemeiată pe Legea nr. 153/2017 şi Legea nr. 554/2004, şi nu pe dispoziţiile Codului muncii, litigiul fiind unul de contencios administrativ.

Cu privire la celelalte capete de cerere, prin care s-a solicitat obligarea pârâtei Curtea de Apel Galaţi la emiterea deciziilor de modificare a încadrării personalului în funcţia de grefier registrator cu studii superioare şi stabilirea modului de calcul al drepturilor salariale, a constatat că acestea îmbracă forma unui litigiu de muncă, de competenţa tribunalului. Însă, reţinând caracterul accesoriu la acestora faţă de petitul principal, a evocat art. 123 şi art. 99 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. şi a constatat că, în cauză, solicitarea reclamanţilor de obligare a pârâtului Ministerul Justiţiei la modificarea statelor de funcţii atrage competenţa materială a curţii de apel, situaţie în care şi celelalte capete de cerere urmează a fi judecate de către aceeaşi instanţă superioară în grad.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 19.05.05.2023.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competenţă ivit în soluţionarea litigiului, Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamanţii au învestit instanţa de judecată cu o acţiune prin care au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la modificarea statului de funcţii şi a pârâtei Curtea de Apel Galaţi la emiterea deciziilor de încadrare în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare a reclamanţilor, în cadrul Judecătoriei Brăila, ca urmare a promovării examenului organizat în 05.12.2018, precum şi la stabilirea modului de calcul a drepturilor salariale cuvenite.

Aşadar, potrivit primului capăt de cerere, autorii demersului judiciar urmăresc obligarea Ministerului Justiţiei la modificarea statelor de funcţii prin emiterea unui ordin, în conformitate cu art. 135 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, acesta fiind fundamentat pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Astfel, în considerarea art. 1 alin. (1) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, reclamanţii s-au adresat instanţei de contencios administrativ în calitate de persoane vătămate într-un drept al lor sau într-un interes legitim printr-un act administrativ asimilat (refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere).

Prin urmare, dată fiind natura primului capăt de cerere, competenţa materială trebuie stabilită prin raportare la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, text de lege care instituie două criterii, respectiv cel al rangului autorităţii care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecăţii, în sistemul organelor administraţiei publice, şi criteriul valoric; în cazul de faţă, fiind aplicabil criteriul rangului autorităţii emitente a actului administrativ.

Celelalte capete de cerere, constând în obligarea pârâtei Curtea de Apel Galaţi să emită decizii de modificare a încadrării personalului în funcţia de grefier arhivar/registrator cu studii superioare şi să stabilească modul de calcul a drepturilor salariale, îmbracă forma unui litigiu de muncă, de competenţa tribunalului.

Însă, cererea de emitere a deciziilor de modificare a statelor de funcţii şi stabilire a calcului drepturilor salariale aferente au caracter accesoriu în raport de capătul principal, demersul apărând ca o consecinţă a emiterii ordinului de ministrul jusitiţiei şi fiind iniţiate în subsecvenţa acestuia.

Aşadar, cererea de emitere a deciziilor de modificare a încadrării reclamanţilor şi cea de calcul a drepturilor salariale sunt accesorii, determinate de emiterea ordinului al ministrului justiţiei de modificare a statelor de funcţii, iar potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererea accesorie se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120 (ipoteză neregăsită în cauză).

Prevederea legală evocată reglementează o prorogare de competenţă în ceea ce priveşte judecata cererilor accesorii şi incidentale în favoarea instanţei învestite cu soluţionarea cererii principale şi are caracter imperativ.

Aşadar, competenţa de soluţionare a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, instanţă în favoarea căreia, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare urmează să fie stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 mai 2023.