Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1292/2023 AI generated

Consolidation of jurisdiction in negative conflict of competence arising from untimely invocation of alternative territorial incompetence and failure of ex officio jurisdiction check at the first hearing

Case Number Decizia nr. 1292/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Sector 1 Court, which prevailed over the Dolj County Court. The dispute involved a plaintiff’s action to declare the absolute nullity of a lease agreement and its additional act, with subsidiary claims for contract interpretation, cessation, and restitution of unjustified payments, which was previously bounced between Bucharest Sector 1, Craiova, and Dolj courts. The High Court held that the initial Bucharest Sector 1 Court’s failure to verify jurisdiction *ex officio* at the first hearing where parties were legally cited, combined with the defendant’s untimely invocation of alternative territorial incompetence (a matter of private interest) at a subsequent hearing, resulted in the definitive consolidation of the initial court’s jurisdiction pursuant to Articles 129, 130(3), and 131 of the Code of Civil Procedure.

Legislator headnote

AI generated

art. 107 C. proc. civ, art. 123 alin. (1) C. proc. civ, art. 131 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 C. proc. civ, art. 129 alin. (2) C. proc. civ; Consolidation of jurisdiction in negative conflict of competence arising from untimely invocation of alternative territorial incompetence and failure of ex officio jurisdiction check at the first hearing: Prin cererea de modificare a cererii de chemare în judecată, formulată la data de 7 iunie 2021, reclamanta Active Conexe S.A. a solicitat să se dispună şi obligarea pârâtei la plata sumei de 63.403,20 RON, echivalentul sumei de 15.300 euro, reprezentând daune-interese compensatorii datorate de către pârâtă ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de asigurare a folosinţei spaţiului prevăzut la art. 2 şi 5 din contractul de închiriere aferentă lunii martie 2019, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie raportat la data plăţii, precum şi la plata sumei de 2.932,66 RON reprezentând cheltuieli de executare silită aferente lunii martie 2019, suportate de către reclamantă.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction hearing of the parties nullity of agreements and decisions Civil Procedure Code assigned competence

Cited Legislation

AI generated
art. 107 C. proc. civ
În motivare, instanţa a reţinut că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, nu sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci normele de competenţă teritorială alternativă prevăzute la art.
art. 123 alin. (1) C. proc. civ
(1) şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ., raportat la cele ale art.
art. 131 alin. (1) C. proc. civ
(2) şi art. 131 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că trebuia analizată competenţa materială la primul termen de judecată la care părţile erau legal citate şi puteau pune concluzii.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sector 1 Bucureşti şi Tribunalul Dolj, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin.
art. 130 C. proc. civ
Este de menţionat că în conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de forma necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.
art. 129 alin. (2) C. proc. civ
Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin.
art. 129 alin. (3) C. proc. civ
În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ.
art. 113 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ
art. 113 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., invocată de pârâtă la prima instanţă sesizată, este de ordine privată, astfel că, potrivit art.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 18 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 10 septembrie 2020 pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, secţia I civilă, sub numărul x/2020, reclamanta Active Conexe S.A. a chemat în judecată pârâtele A. S.A. şi B. S.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să dispună constatarea nulităţii absolute a contractului de închiriere nr. x din 1 iulie 2017 şi a actului adiţional nr. x din 26 ianuarie 2010.

În subsidiar, a solicitat să se dispună interpretarea clauzelor contractului de închiriere nr. x din 1 iulie 2007 şi a actului adiţional nr. x din 26 ianuarie 2010, în sensul clarificării obligaţiilor părţilor în ceea ce priveşte durata contractului, prelungirea contractului, încetarea contractului şi modalitatea de îndeplinire a obligaţiei de predare a imobilului, precum şi termenul de predare a imobilului.

De asemenea, reclamanta a invocat excepţia de neexecutare a contractului în ceea ce priveşte obligaţia de plată a chiriei, lipsa de folosinţă pentru perioada 2013-2019 pentru împiedicarea de către locator a îndeplinirii operaţiunilor de ecologizare şi de predare a terenului, cu consecinţa stabilirii a faptului că de la data primului act de împiedicare din 2013 până la finalizarea lucrărilor de ecologizare în anul 2019 chiria nu este datorată, să se constate încetarea contractului de închiriere, să se constate îndeplinită obligaţia de ecologizare şi de predare a imobilului şi să fie obligată pârâta A. S.A. la restituirea sumelor reprezentând chirie ca plată nedatorată.

La data de 8 octombrie 2020, la solicitarea instanţei privind precizarea cuantumului chiriei a cărei restituire se solicită, reclamanta a învederat că suma totală este de 443.822,40 RON.

Prin cererea de modificare a cererii de chemare în judecată, formulată la data de 7 iunie 2021, reclamanta Active Conexe S.A. a solicitat să se dispună şi obligarea pârâtei la plata sumei de 63.403,20 RON, echivalentul sumei de 15.300 euro, reprezentând daune-interese compensatorii datorate de către pârâtă ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de asigurare a folosinţei spaţiului prevăzut la art. 2 şi 5 din contractul de închiriere aferentă lunii martie 2019, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflaţie raportat la data plăţii, precum şi la plata sumei de 2.932,66 RON reprezentând cheltuieli de executare silită aferente lunii martie 2019, suportate de către reclamantă.

Prin sentinţa civilă nr. 6886 din 13 iulie 2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată de pârâtă la termenul de judecată din 7 iulie 2021, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

În motivare, instanţa a reţinut că, faţă de obiectul cererii de chemare în judecată, nu sunt incidente numai dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., care reglementează regula generală de competenţă teritorială, ci normele de competenţă teritorială alternativă prevăzute la art. 113 alin. (1) pct. 4 din acelaşi cod, având în vedere că solicitările reclamantei izvorăsc dintr-un contract de locaţiune. Având în vedere locul unde se află imobilul, instanţa a stabilit competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

2. Cauza a fost înregistrată la 11 februarie 2022 pe rolul Judecătoriei Craiova, secţia I civilă, sub acelaşi număr.

Prin sentinţa civilă nr. 8379 din 24 octombrie 2022, pronunţată de Judecătoria Craiova, secţia I civilă, s-a admis excepţia necompetenţei materiale invocate din oficiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

În motivare, referitor la capătul principal de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de închiriere, precum şi a actului adiţional, instanţa a reţinut că acesta este o acţiune în realizare evaluabilă în bani, competenţa materială stabilindu-se conform criteriului valoric prevăzut la art. 101 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.. Judecătoria a stabilit pentru capătul principal de cerere privind constatarea nulităţii contractului de închiriere o valoare de 891.800,28 RON, iar pentru capătul principal de cerere privind constatarea nulităţii absolute actului adiţional o valoare de 760.838,40 RON.

De asemenea, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 99 alin. (1) şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ., raportat la cele ale art. 94 pct. 1 lit. k) şi art. 95 pct. 1 din acelaşi cod şi a stabilit competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

3. Cauza a fost înregistrată la 9 decembrie 2022 pe rolul Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 69 din 6 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei, invocată din oficiu, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă a fost suspendată din oficiu judecata cauzei şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 130 alin. (2) şi art. 131 alin. (1) C. proc. civ., în sensul că trebuia analizată competenţa materială la primul termen de judecată la care părţile erau legal citate şi puteau pune concluzii.

Tribunalul a constatat că instanţa iniţial învestită, respectiv Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, nu şi-a analizat competenţa materială şi teritorială de ordine publică la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, când acestea au pus concluzii pe aspectul insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată, astfel că aceasta trebuia să păstreze cauza spre soluţionare, invocarea excepţiei necompetenţei teritoriale de ordine privată la al doilea termen de judecată fiind nelegală.

În acest sens, tribunalul a reţinut cele statuate prin decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet competent să soluţioneze recursul în interesul legii, potrivit cărora neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă constituie o consolidare a competenţei în favoarea instanţei sesizate, fapt ce nu poate fi ulterior ignorat.

4. Dosarul a fost înregistrat la 31 martie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Sector 1 Bucureşti şi Tribunalul Dolj, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei pendinte în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat constatarea nulităţii absolute a contractului de închiriere şi a actului adiţional, iar în subsidiar, constatarea încetării contractului de închiriere şi restituirea chiriei cu titlu de plată nedatorată.

În cauză se constată că la Judecătoria Sector 1 Bucureşti, prima instanţă sesizată, la primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate, acestea au pus concluzii pe aspectul insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată şi a fost amânată soluţionarea cauzei pentru imposibilitatea de prezentare formulată de pârâta B. S.A. La termenul de judecată acordat pârâta A. S.A. a invocat excepţia de necompetenţă teritorială alternativă, pe care instanţa a admis-o şi a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Este de menţionat că în conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de forma necompetenţei, respectiv de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.

Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.

Prin urmare, necompetenţa teritorială alternativă prevăzută de art. art. 113 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., invocată de pârâtă la prima instanţă sesizată, este de ordine privată, astfel că, potrivit art. 130 alin. (3) din acelaşi cod, poate fi invocată de pârâtă prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Mai mult, potrivit art. 131 alin. (1) C. proc. civ. "la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate".

În cauză, se constată că prima instanţă sesizată a încălcat, pe de o parte dispoziţiile art. 131 C. proc. civ., întrucât la primul termen de judecată părţile au fost legal citate, iar instanţa, deşi era obligată să-şi verifice competenţa din oficiu, nu a făcut-o; pe de altă parte, au fost încălcate şi prevederile art. 130 alin. (3) din acelaşi cod, întrucât necompetenţa teritorială alternativă de ordine privată a fost invocată de pârâtă la al doilea termen de judecată.

În consecinţă, se constată că prima instanţă sesizată a admis excepţia de necompetenţă teritorială alternativă la al doilea termen, cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 alin. (3) şi art. 131 C. proc. civ.

Aşa fiind, întrucât prima instanţă învestită de către reclamantă a fost Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, aceasta devine competentă să soluţioneze cauza, fără a avea posibilitatea de a-şi declina competenţa de soluţionare a cauzei după primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate .

În acest sens este şi Decizia nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în complet competent să soluţioneze recursul în interesul legii, prin care s-a statuat, la paragr. 65, că în situaţia în care excepţia de necompetenţă nu a fost invocată în condiţiile art. 130 alin. (2) sau (3) din C. proc. civ., atunci necompetenţa instanţei sesizate se acoperă definitiv, cu consecinţa pentru instanţa sesizată a definitivării competenţei de soluţionare a cauzei cu care a fost sesizată. De asemenea, la paragr. 66 s-a reţinut că din interpretarea prevederilor art. 130-131 din C. proc. civ. rezultă că neinvocarea în termen a excepţiei de necompetenţă are ca efect consolidarea competenţei instanţei iniţial sesizate, în condiţiile operării unei prorogări legale de competenţă sui-generis.

Aşadar, încălcarea de către Judecătoria Sector 1 Bucureşti, prima instanţă sesizată, a dispoziţiilor privind verificare competenţei la primul termen la care părţile au fost citate potrivit art. 131 C. proc. civ., precum şi a celor privind invocarea excepţiei de necompetenţă teritorială alternativă conform art. 130 alin. (3), raportat la art. 129 alin. (2) şi (3) din acelaşi cod, are ca efect consolidarea competenţei acesteia.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4), va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1Bucureşti, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 martie 2023.