Public procurement penalty claim: Territorial jurisdiction tied to contract signing location under Art. 53 Law 101/2016

Şedinţa publică din data de 18 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată la data de 15 iulie 2022 pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, sub nr. x/2022, reclamanta C.N.A.I.R. prin Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 166.815,42 RON, menţionată la poziţia 2 din factura scria CJ nr. x, reprezentând penalităţi de întârziere calculate în temeiul art. 13.2 din Contractul nr. x/6023/4 din 11.10.2021, încheiat în baza Acordului-cadru nr. 20/6023 din 24.11.2020.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 101/2016, O.UG nr. 84/2003, Legea nr 554/2001, art. 1350 şi urm. C. civ.

Prin sentinţa nr. 2540 din 8 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

În motivare, instanţa, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016 şi faptul că autoritatea contractantă este Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., cu sediul în Bucureşti, şi nu Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj, care are doar calitatea de reprezentant, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

4. Cauza a fost înregistrată la 17 ianuarie 2023 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Prin sentinţa civilă nr. 695 din 21 martie 2023, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Totodată, constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă, s-a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivare, instanţa a reţinut că Tribunalul Specializat Cluj a invocat excepţia necompetenţei teritoriale din oficiu, cu încălcarea dispoziţiilor art. 130 C. proc. civ., astfel că s-a consolidat competenţa acestuia în soluţionarea cauzei. În acest sens, au fost invocate şi cele statuate prin Decizia nr. 31/2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet competent să soluţioneze recursul în interesul legii.

3. Dosarul a fost înregistrat la 18 aprilie 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub acelaşi număr.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Specializat Cluj şi Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei pendinte în favoarea Tribunalul Specializat Cluj, pentru următoarele considerente:

În cauză, obiectul regulatorului de competenţă îl reprezintă stabilirea competenţei teritoriale a instanţei de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata penalităţilor de întârziere în conformitate cu dispoziţiile art. 13.2 din Contractul nr. x/6023/4 din 11.10.2021, încheiat în baza Acordului-cadru nr. 20/6023 din 24.11.2020.

Având în vedere că litigiul pendinte are ca obiect executarea unui contract de achiziţie publică, la stabilirea competenţei de soluţionare a cauzei sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Înalta Curte constată că acţiunea a fost formulată la data de 15 iulie 2022, înainte de modificarea art. 53 prin intrarea în vigoare a Legii nr. 208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 101/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 12.07.2022.

În considerarea dispoziţiilor art. 24 C. proc. civ. şi având în vedere data la care a debutat procesul, Înalta Curte reţine că, în speţă, este incident art. 53 alin. (11) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificat prin art. III pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă nr. 26 din 18.03.2022 privind modificarea şi completarea unor acte normative cu impact în domeniul investiţiilor publice, conform căruia:

"Litigiile şi cererile care decurg din executarea contractelor administrative şi cele care decurg din rezilierea, rezoluţiunea, denunţarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziţie publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluţionează în primă instanţă, de urgenţă şi cu precădere, de către secţia civilă a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante sau în circumscripţia în care îşi are sediul social/domiciliul reclamantul".

De asemenea, art. 53 alin. (12) din aceeaşi lege prevede că:

"Acţiunile prevăzute la alin. (1) şi (11) se pot introduce şi la instanţele de la locul încheierii contractului, dacă în acest loc funcţionează o unitate ce aparţine autorităţii contractante."

Având în vedere că dispoziţiile art. 53 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 101/2016 reglementează o competenţă teritorială alternativă între tribunalul în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante, sediul social al reclamantului şi locul încheierii contractului, alegerea instanţei aparţine reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ.

În cauză, incidentă este norma de competenţă prevăzută la art. 53 alin. (12) din Legea 101/2016, întrucât contractul a fost încheiat la Cluj, localitate în care funcţionează o unitate ce aparţine autorităţii contractante, respectiv Direcţia Regională Drumuri şi Poduri Cluj.

Prin alegerea exprimată de reclamantă la momentul promovării acţiunii potrivit art. 116 C. proc. civ., Tribunalul Specializat Cluj, iniţial învestit, a devenit în mod exclusiv competent să judece prezentul litigiu, prima instanţă neavând posibilitatea de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opţiune al părţii reclamante.

Pentru aceste motive, în aplicarea dispoziţiilor 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 martie 2023.