Appeal against perimare decision annulled as late-filed; no merits reviewed

Şedinţa publică din data de 17 mai 2023

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea civilă formulată la data de 23.09.2020, reclamantul A. a solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Teleorman, obligarea pârâtei la sistarea reţinerii contribuţiei la asigurările sociale de sănătate în procent de 10% aplicat asupra indemnizaţiei de revoluţionar prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, precum şi restituirea contribuţiei la asigurările sociale de sănătate reţinută în procent de 5,5% şi începând cu 01.01.2018 în procent de 10%, aplicat asupra indemnizaţiei de revoluţionar, sume ce au fost reţinute în ultimii 3 ani anterior introducerii prezentei acţiuni.

Prin sentinţa civilă nr. 247/25.03.2021 pronunţată de Tribunalul Teleorman, secţia de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul Specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a respins acţiunea ca nefondată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs A..

Prin încheierea de şedinţă din 23.11.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a suspendat judecata recursului în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La termenul din 13.09.2022, Curtea de apel, din oficiu, a pus în discuţie excepţia perimării cererii de apel.

Prin decizia nr. 61/2022 din 13.09.2022 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat perimat recursul declarat de A..

Împotriva acestei decizii, A. a formulat recurs, solicitând admiterea căii de atac.

Intimata nu a formulat întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., tardivitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Recursul declarat în cauză vizează o decizie prin s-a constatat perimat recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 247/25.03.2021 pronunţate de Tribunalul Teleorman, secţia de Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Completul Specializat pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale, într-o cauză având ca obiect conflict de muncă.

Termenul în care poate fi declarat recursul este de 5 zile de la pronunţarea hotărârii atacate, astfel cum prevede art. 421 alin. (2) C. proc. civ.. Fiind un termen legal peremptoriu, nerespectarea sa atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează:

"când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Conform dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte.

Hotărârea recurată a fost pronunţată la data de 13 septembrie 2022, astfel că începutul termenului legal de recurs se raportează la această dată.

Având în vedere dispoziţiile legale mai sus enunţate, termenul de recurs s-a împlinit la data de 19 septembrie 2022, astfel că recursul depus la 03 ianuarie 2023, apare declarat în afara termenului legal şi peremptoriu prevăzut pentru efectuarea actului de procedură al părţii.

În raport cu aceste considerente, formularea cererii de recurs peste termenul de 5 zile instituit de prevederile art. 421 alin. (2) C. proc. civ., atrage sancţiunea anulării, potrivit art. 185 alin. (1) din acelaşi cod.

Este de menţionat că potrivit art. 10 alin. (1) C. proc. civ., părţile au obligaţia să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recurentul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a exercita dreptul procesual în cadrul termenului stabilit de lege, nu a formulat cerere de repunere în termen şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, pentru a putea fi incidente prevederile art. 186 C. proc. civ., astfel încât va anula, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 61/2022 din 13 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 61/2022 din 13 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 mai 2023.