Civil vs. administrative jurisdiction for non-response by Insurance Guaranty Fund to compensation claim under Law No. 213/2015

Şedinţa publică din data de 16 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamanta A. S.A. a chemat în judecată pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la soluţionarea de îndată a cererii de plată transmise la Fondul de Garantare a Asiguraţilor la data de 18 octombrie 2021, prin care a pretins plata sumei de 880,42 RON.

2. Prin sentinţa civilă nr. 2133 din 14 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În considerentele acestei sentinţe, prima instanţă a reţinut că formularea cererii în despăgubire în temeiul Legii nr. 213/2015 îşi are izvorul în dreptul de regres al asiguratorului CASCO împotriva asiguratorului RCA al persoanei vinovate de producerea accidentului, astfel cum este acesta reglementat de dispoziţiile Legii nr. 136/1995, aplicabile cauzei în raport cu data încheierii poliţelor de asigurare şi data producerii accidentului rutier. S-a mai constatat că Fondul de Garantare a Asiguraţilor este învestit cu analiza unor raporturi juridice de drept privat, ce au luat naştere între doi profesionişti, astfel că decizia emisă în soluţionarea cererii în despăgubire va avea aceeaşi natură juridică.

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că prin modificările aduse dispoziţiilor art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015, prin O.U.G. nr. 102/2021 s-a stabilit că decizia prin care s-a soluţionat cererea de despăgubire poate fi atacată la instanţele civile.

Pe cale de consecinţă, s-a constatat că, pentru raţiuni de simetrie, inclusiv cererile formulate împotriva refuzului de a se emite decizia de soluţionare a cererii în despăgubire trebuie adresate tot acestor instanţe, în considerarea raporturilor juridice de ordine privată ce se impun a fi analizate, ce au luat naştere între asiguratorul CASCO şi asiguratul său, pe de o parte, şi între asiguratorul CASCO şi asiguratorul persoanei vinovate de producerea evenimentului rutier, pe de altă parte.

3. Prin sentinţa civilă nr. 2574/2023 din 9 martie 2023, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti. Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea acestuia.

În pronunţarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că acţiunea se circumscrie unei cereri în contencios administrativ, fiind întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 554/2004.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a avut în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, precum şi art. 8 teza a II-a din Legea nr. 554/2004, concluzionând că se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

S-a mai reţinut că instanţa nu poate aplica prin analogie dispoziţiile art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015, în forma în vigoare la data introducerii acţiunii, respectiv aşa cum au fost modificat prin intrarea în vigoare la 24.09.2021 a O.U.G. nr. 102/2021 art. I pct. 23 şi III alin. (1), în condiţiile în care normele de competenţă sunt de strictă interpretare şi aplicare. Legiuitorul a dat în competenţa instanţelor civile litigii având ca obiect contestarea deciziilor pronunţate de Fondul de Garantare a Asiguraţilor prin care acesta soluţionează cererile de plată a despăgubirilor, litigii care aparţin sferei contenciosului administrativ. S-a reţinut că soluţionarea acestora de către instanţele civile reprezintă o excepţie de la regulă şi în nici un caz nu se poate extinde sfera de competenţa a instanţelor civile asupra tuturor cauzelor care implică Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

În consecinţă, instanţa a constatat că nu este competentă să soluţioneze cauza, deoarece această competenţă revine curţii de apel de la sediul reclamantei, conform art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004.

4. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 21 aprilie 2023.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă, pentru următoarele considerente:

Instanţa supremă reţine că în cauză conflictul priveşte competenţa materială de soluţionare a litigiului, apariţia conflictului negativ de competenţă a fost determinată de modul diferit în care cele două instanţe au interpretat dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 213/2015, precum şi natura juridică a cererii de chemare în judecată, civilă sau de contencios administrativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 13 din Legea nr. 213/2015, astfel cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 102/2021, "(5) În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere, motivată; împotriva deciziei se poate formula contestaţie în termen de 30 zile de la comunicarea acesteia, sub sancţiunea decăderii, la instanţele civile de la sediul Fondului, potrivit normelor de competenţă generală din Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (51) Hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (5) sunt supuse căilor de atac prevăzute de Legea nr. 134/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare."

Ipoteza reglementată de dispoziţiile legale citate presupune emiterea unei decizii de respingere a despăgubirilor de către Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca atare, are în vedere cazul în care pârâtul înţelege să raspundă cererii de acordare a despăgubirilor.

În cauza dedusă judecăţii însă, reclamanta invocă lipsa oricărui răspuns din partea Fondului de Garantare a Asiguraţilor.

Având în vedere această particularitate a cauzei, Înalta Curte reţine că, deşi legea nu se referă explicit la ipoteza în care Fondul de Garantare a Asiguraţilor refuză, prin omisiune, să răspundă cererii de acordare a despăgubirilor, nu se poate concluziona, pe de o parte, că cererea ar aparţine materiei contenciosului administrativ, ori, pe de altă parte, că atare conduită a pârâtului de a nu răspunde ar putea rămâne în afara controlului jurisdicţional.

Referitor la natura juridică a pretenţiilor din cuprinsul cererii introductive, aceasta este de drept civil, având ca obiect un drept de creanţă izvorât din contractul de asigurare, în contextul producerii riscului asigurat.

Faptul că, în cazul specific al insolvabilităţii sau falimentului asigurătorului, creanţa rămasă nesatisfăcută beneficiază de o garanţie legală, fiind acoperită din disponibilităţile Fondului de Garantare a Asiguraţilor, nu are drept semnificaţie naşterea unui raport juridic nou, între creditor şi Fond, distinct de raportul primar. Concluzia în acest sens este susţinută de jurisprudenţa obligatorie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizia nr. 29/2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 509/15.06.2020.

În ceea ce priveşte instanţa competentă, dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 213/2015 instituie, o dată cu intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 102/2021, competenţa instanţelor civile în a căror rază teritorială se află sediul Fondului de Garantare a Asiguraţilor de a soluţiona atât contestaţia împotriva deciziei de respingere a despăgubirilor, cât şi calea de atac formulată împotriva hotărârii pronunţate în soluţionarea contestaţiei.

Astfel, potrivit Notei de fundamentare a O.U.G. nr. 102/2021, legiuitorul delegat a precizat, fără a se lăsa loc de interpretare, că se are în vedere "modificarea căii de atac a deciziilor Fondului de respingere a plăţii sumelor solicitate; astfel, proiectul de Ordonanţă de urgenţă prevede faptul că asemenea decizii pot fi contestate la instanţele civile de la sediul Fondului (spre deosebire de prevederile actuale care stabilesc posibilitatea de contestare la Curtea de Apel Bucureşti), căile de atac fiind cele prevăzute de C. proc. civ. (…)".

Aşadar, pentru identitate de raţiune şi egalitate de tratament juridic, se impune ca, şi în cazul refuzului Fondului de Garantare de a soluţiona cererea, manifestat prin lipsa oricărui răspuns, să poată fi formulată contestaţie, tot la instanţele civile de la sediul Fondului de Garantare, potrivit regulilor prevăzute la art. 13 alin. (5) si respectiv alin. (51) din Legea nr. 213/2015.

Având în vedere că, potrivit art. 94 alin. (1) lit. k) din C. proc. civ., judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti şi, în raport de faptul că Fondul de Garantare are sediul în sectorul 2 al Municipiului Bucureşti, competentă material şi teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă.

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă, căreia i se va trimite dosarul spre judecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.