Inadmissibility of recourse against refusal of cancellation complaint concerning jurisdiction of appellate section in service concession disputes
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the extraordinary appeal (recourse) filed by the claimant against the Court of Appeal Galați’s decision that had previously dismissed the cancellation complaint as inadmissible, thereby leaving the final civil decision on the merits intact. The underlying dispute involved a contractual claim for payment based on service concession agreements, which had been reclassified as an appeal rather than a recourse by the appellate court, leading the claimant to file a cancellation complaint alleging jurisdictional error. The High Court held that the appealed decision was not susceptible to recourse because, under Article 55(3)(1) and Article 53(1)(1) of Law No. 101/2016, decisions in this specific matter are final after the appellate stage, explicitly barring recourse; consequently, under Article 508(4) and Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, the subsequent cancellation complaint and the recourse against it were deemed procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 C. proc. civ, art. 634 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) din C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of recourse against refusal of cancellation complaint concerning jurisdiction of appellate section in service concession disputes: The underlying dispute involved a contractual claim for payment based on service concession agreements, which had been reclassified as an appeal rather than a recourse by the appellate court, leading the claimant to file a cancellation complaint alleging jurisdictional error. The High Court held that the appealed decision was not susceptible to recourse because, under Article 55(3)(1) and Article 53(1)(1) of Law No. 101/2016, decisions in this specific matter are final after the appellate stage, explicitly barring recourse; consequently, under Article 508(4) and Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, the subsequent cancellation complaint and the recourse against it were deemed procedurally inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedEstablishes that the decision on the cancellation complaint is subject to the same avenues of appeal as the decision attacked, which supports the inadmissibility of the recourse.
Provides the procedural basis for dismissing the recourse as inadmissible when the prerequisite conditions for the appeal are not met.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 mai 2023
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia A II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 1 februarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila, a solicitat obligarea debitoarelor, în baza contractelor de concesiune de prestări servicii, actelor adiţionale şi acordurile cadru din care s-a convenit prestarea unor servicii, la plata sumei de 10.000 RON, fără TVA - sumă aferentă lunii august, respectiv dreptul exclusiv de creanţă, dobândit în baza decontului justificativ, facturii şi contractelor în vigoare ataşate, aferente acţiunii sanitar veterinare efectuate de reclamantă, în raza sa de competenţă, în baza O.G. nr. 117/2020, conform cărora pârâta A.N.S.V.S.A. prin Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi-a însuşit prin semnătură şi ştampilă debitul pentru luna august 2020.
Având în vedere faptul că a efectuat procedura prealabilă, reclamantul consideră că este vorba despre un refuz al pârâtelor de a soluţiona favorabil cererea sa pentru luna august. Totodată, s-a solicitat obligarea pârâtelor la achitarea integrală a cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1350 şi urm. C. civ., art. 451-453, art. 411 C. proc. civ.
2. Prin sentinţa civilă nr. 3709 din 2 iunie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompeteneţei materiale şi teritoriale şi, în consecinţă, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.
La Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2021.
Prin sentinţa civilă nr. 186/2021 din 28 septembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa soluţionării cauzei, în favoarea Tribunalului Brăila, secţia civilă.
La data de 19.10.2021, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2021.
Prin sentinţa nr. 532/FCA/2021 din 24 noiembrie 2021, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A..
3. Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamantul, în considerarea menţiunilor din sentinţa civilă atacată, înregistrat sub nr. x/2022 la Curtea de Apel Galaţi, secţia pentru cauze de contencios administrativ şi fiscal.
Prin încheierea din 24 martie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa soluţionării recursului, în favoarea secţiei a II - a Civile a Curţii de Apel Galaţi.
La, secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Galaţi recursul a fost înregistrat sub nr. x/2022*.
La termenul de judecată acordat în recurs la data de 15 iunie 2022, s-a supus dezbaterii părţilor şi s-a dispus recalificarea căii de atac în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile art. 55 alin. (3)1 cu referire la art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, din recurs în apel.
Prin decizia civilă nr. 223/2022 din 15 iunie 2022, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 532 din 24 noiembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Brăila, în dosarul nr. x/2021.
4. Împotriva acestei decizii, A. a formulat contestaţie în anulare, arătând că hotărârea atacata a fost pronunţată de către o instanţă necompetentă, respectiv secţia Civilă.
Prin decizia nr. 369/2022 din 26 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 223/15.06.2022 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2022.
5. La data de 6 decembrie 2022, A. a declarat recurs împotriva deciziei nr. 369/2022 din 26 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii extraordinare de atac, casarea hotărârii recurate, cu consecinţa rejudecării şi admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată şi precizată.
Recurentul a solicitat casarea hotarari atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la judecătorie, întrucât instanţa competenta material să soluţioneze cauza este instanţa de drept comun, respectiv judecătoria.
În motivarea recursului, s-a invocat interpretarea şi aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 6 alin. (3) din Anexa la O.U.G. nr. 117/22.07.2020.
Intimatele Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor şi Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila au depus la dosar întâmpinări, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, conform art. 508 alin. (4) coroborat cu art. 634 C. proc. civ.
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele considerente:
Recursul formulat în cauză vizează decizia nr. 369/2022 din 26 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 223/15.06.2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi.
Înalta Curte reţine că decizia atacată cu contestaţie în anulare a fost pronunţată într-un litigiu având ca obiect contractele de concesiune de prestări servicii, actele adiţionale şi acordurile cadru în care s-a convenit prestarea unor servicii.
Raportat la dispoziţiile art. 53 alin. (1)1 şi alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016, în forma în vigoare la data promovării litigiului, hotărârea pronunţată în apel de către Curtea de Apel Galaţi este definitivă, întrucât prevederile art. 55 alin. (3)1 din Legea nr. 101/2016 înlătură în mod expres posibilitatea atacării cu recurs a hotărârilor pronunţate a cererilor formulate în această materie.
Totodată, se constată că secţia a II-a civilă a Curţii de Apel Galaţi, la termenul de judecată din 15 iunie 2022, a dispus recalificarea căii de atac în raport cu obiectul cauzei şi dispoziţiile art. 55 alin. (3)1 cu referire la art. 53 alin. (1)1 din Legea nr. 101/2016, din recurs în apel.
În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, (...) nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Ca urmare, decizia împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv decizia civilă nr. 369 din 26 octombrie 2022 a Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.
Văzând dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. potrivit cărora hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată, Înalta Curte constată că această decizie nu poate fi supusă controlului judiciar pe calea recursului.
Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi semnifică faptul că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.
Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.
Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".
În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) teza a II-a din acelaşi cod, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 369/2022 din 26 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva deciziei nr. 369/2022 din 26 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.