Jurisdictional conflict over civil action for nullity of real estate sales and pre-emption right, resolved as pure civil matter notwithstanding parties' professional status.

Şedinţa publică din data de 9 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25 mai 2021 pe rolul Tribunalului Sălaj, secţia Civilă, sub nr. x/2021, reclamantul Judeţul Sălaj a solicitat în contradictoriu cu pârâţii A., B. S.R.L., C.. şi D. S.R.L., în temeiul prevederilor art. 4 din Legea nr. 422/2001, art. 1730 şi urm. din C. civ., ale art. 907 şi urm. C. civ.:

- să se constatate nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial E. cu încheierea de autentificare nr. x/20.04.2021 şi a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată, având încheierea de atestare privind identitatea părţilor şi data actului nr. x/18.01.2021;

- să se constatate nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021;

- să se dispună rectificarea Cărţii funciare nr. x Jibou, în sensul dispunerii radierii încheierilor nr. 8474/24.02.2021, nr. 17451/21.04.2021 şi nr. 18566/28.04.2021 şi repunerea părţilor în situaţia anterioră;

- să se constate exprimarea dreptului de preempţiune al reclamantului cu privire la cumpărarea imobilelor înscrise în CF x Jibou;

- să se dispună obligarea pârâtului de rândul 1 la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a imobilelor înscrise în CF x Jibou, la preţul rezultat în urma negocierii, ori să se dispună ca soluţia pronunţată în cauză să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, la preţul maxim de 800.000 euro.

Prin sentinţa civilă nr. 1544 din 20 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă în dosarul nr. x/2021 s-au respins ca nefondate excepţiile invocate de către pârâtul A..

S-a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Sălaj, în contradictoriu cu pârâţii A., B. S.R.L., C.. şi D. S.R.L. şi, în consecinţă, s-a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021 şi s-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară.

S-a dispus rectificarea Cărţii funciare nr. x Jibou în sensul radierii încheierii de întabulare nr. 18566/28.04.2022.

S-a respins ca nefondat petitul privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul individual notarial E. cu încheierea de autentificare nr. x/20.04.2021 şi a antecontractului de vânzare-cumpărare sub semnătură privată la data de 18.01.2021.

S-a respins petitul privind constatarea exprimării dreptului de preeempţiune al reclamantului cu privire la cumpărarea imobilelor înscrise în CF nr. x Jibou.

S-a respins petitul privind obligarea pârâtei de rândul 1 la încheierea în formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare a imobilelor înscrise în CF nr. x Jibou.

S-a admis cererea reconvenţională formulată de reclamanta reconvenţională C.. şi s-a dispus obligarea pârâtei B. S.R.L. la plata către aceasta a sumei de 830.000 euro şi a sumei de 78.448,4 euro şi 72.623 RON reprezentând preţul achitat potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Individual Notarial F. cu încheierea de autentificare nr. x/27.04.2021 şi cheltuielile privind perfectarea contractului.

S-a respins cererea formulată de reclamanta reconvenţională C.. privind stabilirea unui drept de retenţie asupra imobilului în favoarea acesteia până la achitarea sumei de către pârâta B. S.R.L.

Au fost obligate pârâtele B. S.R.L. şi C.. la plata către reclamantă a sumei de 44.769,49 RON cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru.

A fost obligată reclamanta la plata sumei de 21.800 RON cheltuieli de judecată către pârâtul A..

A fost admisă în parte cererea formulată de către reclamanta reconvenţională C.. privind plata cheltuielilor de judecată şi, în consecinţă, a fost obligată pârâta B. S.R.L. doar la plata sumei de 50.160 RON reprezentând contravaloarea taxei de timbru.

Împotriva sentinţei civile nr. 1544 din 20 decembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Sălaj, secţia Civilă, a formulat apel reclamantul Judeţul Sălaj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă la 02 martie 2023, sub acelaşi număr unic, respectiv 590/84/2021.

Prin încheierea din 08 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale a secţiei I Civile şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Cluj.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că, în litigiu, se pune în discuţie valabilitatea unor contracte încheiate de doi profesionişti în exercitarea activităţii lor economice, presupunând astfel o verificare a aspectelor legate de activitatea economică desfăşurată de societăţile pârâte, cu consecinţa neîndoielnică a calificării litigiului ca fiind cea specializată în materia litigiilor cu profesionişti.

Se arată că, în primă instanţă, litigiul a fost judecat de către secţia civilă a Tribunalului Sălaj, în cadrul acestei instanţe neexistând o secţie specializată în soluţionarea litigiilor cu profesionişti.

Dat fiind cele statuate prin Decizia nr. 17/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii şi, având în vedere natura litigiului de faţă, potrivit activităţii pe care o derulează profesionistul, Curtea a reţinut că apelul formulat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate în primă instanţă de secţia civilă a Tribunalului este de competenţa materială a secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Cluj, care soluţionează litigiile generate de activitatea economică a profesioniştilor.

Prin urmare, a admis excepţia necompetenţei materiale a secţiei I Civile invocată, din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului în favoarea secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a II-a Civile a Curţii de Apel Cluj la 10 martie 2023, sub numărul de dosar x/2021

La termenul de judecată din 21 martie 2023, Curtea, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a II-a Civile, asupra căreia a rămas ulterior în pronunţare.

Prin decizia civilă nr. 8/2023 din 21 martie 2023, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale a secţiei a II-a Civile şi a declinat competenţa de soluţionare a apelului declarat de reclamant în favoarea secţiei I Civile.

Totodată, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivarea acestei hotărâri, instanţa de conflict a reţinut că se impune a se analiza obiectul şi natura cererii de chemare în judecată, în funcţie de aceasta urmând a fi stabilită competenţa primei instanţe şi, consecutiv, şi a instanţei competente să judece căile ordinare de atac declarate împotriva sentinţei primei instanţe.

Prin raportare la Decizia nr. 18/2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, instanţa de conflict a reţinut că toate litigiile enumerate exemplificativ la art. 226 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 vizează activitatea economică a profesioniştilor care exploatează o întreprindere cu caracter economic, adică foştii comercianţi.

Or, acţiunea cu care a fost sesizată prima instanţă are natură pur civilă, litigiul dedus judecăţii având ca obiect cererea de constatare a nulităţii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare, respectiv a unui antecontract de vanzare-cumpărare, ambele având ca obiect imobilele care constituie "Ansamblul Castelului Wesselenyi", monument istoric clasificat.

S-a mai reţinut că ambele capete de cerere principale au fost întemeiate pe încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 raportat la dispoziţiile art. 1730 C. civ., fiind invocată nerespectarea dreptului de preemţiune al Judeţului Sălaj la cumpărarea acestui ansamblu, iar captele de cerere subsecvente s-au fundamentat pe aceeaşi cauză juridică, respectiv pe exprimarea dreptului de preempţiune de către reclamant, apt să conducă la încheierea contractului de vânzare-cumpărare al ansamblului de imobile ce constituie monument istoric.

Raportându-se la natura litigiului dedus judecăţii, în care titularul cererii de chemare în judecată s-a prevalat de un drept de preempţiune la cumpărarea unui monument istoric şi a contestat actele juridice încheiate cu pretinsa încălcare a acestui drept, solicitând, totodată, obligarea proprietarului iniţial al bunului să încheie contractul de vânzare-cumpărare cu titularul dreptului de preempţiune, instanţa de conflict a reţinut că revine instanţei civile de drept comun competenţa în a soluţiona litigiul.

În susţinerea acestei idei, a arătat că litigiul dedus judecăţii nu se fundamentează pe activitatea economică desfăşurată de profesioniştii ce exploatează o întreprindere cu caracter economic, deoarece nu a fost generat de activitatea de producţie, distribuţie şi consum ale bunurilor materiale şi ale serviciilor, ci se fundamentează pe pretinsa încălcare a dreptului de preempţiune instituit printr-o normă imperativă în favoarea titularului acţiunii, or limitarea dreptului de dispoziţie al proprietarului vânzător prin instituirea unui drept de preempţiune, în considerarea naturii bunului (monument istoric), ţine de regimul general al proprietăţii asupra acestor categorii de bunuri.

Având în vedere valoarea juridică protejată prin instituirea dreptului de preempţiune, respectiv protejarea monumentelor istorice, instanţa de conflict a reţinut că litigiul în care titularul unui asemenea drept reclamă încălcarea lui are o natură pur civilă, calitatea de profesionist a cumpărătorului/vânzătorului fiind indiferentă, calitatea de profesionist a părţilor litigante fiind un criteriu care nu poate fi luat în considerare la evaluarea competenţei instanţei de judecată.

Prin urmare, curtea a admis excepţia necompetenţei materiale a secţiei a II-a Civile, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Cluj.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 06 aprilie 2023.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două secţii specializate ale aceleiaşi instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 136 alin. (1) şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea secţiei I Civile a Curţii de Apel Cluj competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. necompetenţa este de ordine publică "în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat.".

Prin prevederile art. 130 alin. (2) C. proc. civ., legiuitorul a stipulat că:

"Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.".

Conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., "La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.".

Totodată, prin dispoziţiile art. 136 C. proc. civ., legiuitorul recunoaşte existenţa unui conflict de competenţă între secţiile sau completele de judecată ale aceleiaşi instanţe, "Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere. (...) Dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul completelor specializate.".

Verificând dacă sunt întrunite cerinţele legale, în vederea emiterii regulatorului de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că cele două secţii ale Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă şi secţia a II-a Civilă - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece apelul formulat în cauză, declinările de competenţă între secţiile sesizate fiind reciproce.

Cu privire la competenţa specializată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui proces, competenţă subsumată competenţei materiale procesuale, notează instanţa supremă faptul că aceasta constituie un aspect care se analizează în etapa judecăţii în primă instanţă, fie cu ocazia verificării competenţei în condiţiile art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., fie cu aceea a soluţionării excepţiei de necompetenţă.

Prin decizia nr. 17/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului specializat este de ordine publică.

Potrivit deciziei nr. 40/2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii:

"Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 94-97 din C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare; (…) astfel, în condiţiile reglementării în vigoare în perioada avută în vedere în prezenta cauză, competenţa trebuie atribuită instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat hotărârea în fond, prin aplicarea principiului organizării judecătoreşti în sistem ierarhic de tip piramidal, pentru a se împlini dezideratul realizării de către instanţe a controlului ierarhic din treaptă în treaptă (…).".

Se constată că, în primă instanţă, litigiul a fost soluţionat de către secţia civilă a Tribunalului Sălaj, instanţă în cadrul căreia nu exista o secţie specializată în soluţionarea litigiilor cu profesionişti, motiv pentru care, la verificarea competenţei materiale procesuale în calea de atac este necesar a se avea în vedere obiectul şi natura pricinii, astfel cum acestea au fost determinate de instanţa de fond la pronunţarea hotărârii atacate.

În acest sens, se impune a se reţine cele statuate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 4/2023, nepublicată la data motivării regulatorului de competenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 şi art. 136 din C. proc. civ., competenţa materială procesuală a instanţei de control judiciar se va determina: (...) în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).".

Aşadar, în soluţionarea prezentului conflict de competenţă, Înalta Curte va reţine că, în cazul promovării unei căi de atac împotriva unei hotărâri a unei instanţe care nu este structurată în completuri/secţii specializate, instanţa de control judiciar specializată, cu ocazia verificărilor privind propria competenţă materială procesuală, are în vedere obiectul şi natura pricinii.

Notează Înalta Curte faptul că, potrivit criteriului activităţii economice, intră în competenţa instanţelor/secţiilor specializate acele litigii care sunt generate de activitatea profesioniştilor care exploatează o întreprindere cu caracter economic, respectiv activitatea de producţie, distribuţie şi consum a bunurilor materiale şi a serviciilor, inclusiv litigiile între aceşti profesionişti şi consumatorii bunurilor/serviciilor produse/prestate de aceştia.

Însă, litigiul dedus judecăţii nu se fundamentează pe o astfel de activitate, ci pe pretinsa încălcare a dreptului de preempţiune a reclamantului Judeţul Sălaj la cumpărarea unui bun imobil, monument istoric clasificat, drept protejat de dispoziţiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, titularul cererii de chemare în judecată contestând actele juridice încheiate cu nesocotirea acestui drept, solicitând, totodată, obligarea proprietarului iniţial al bunului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu acesta, în calitate de titular al dreptului de preempţiune, ceea ce conduce la concluzia că un asemenea litigiu nu poate intra decât în sfera de competenţă procesuală pur civilă, iar nu în aceea specializată în materia litigiilor cu profesionişti, nefiind pusă în discuţie valabilitatea unor contracte încheiate de profesionişti în exercitarea activităţii lor economice.

Mai reţine Înalta Curte că limitarea dreptului de dispoziţie al proprietarului vânzător prin instituirea unui drept de preempţiune, precum şi condiţiile în care poate opera transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri precum cel ce face obiectul litigiului, ţine de regimul general al proprietăţii asupra acestor categorii de bunuri, iar calitatea de profesionişti a părţilor litigante este absolut irelevantă, nereprezentând un criteriu de determinare a competenţei instanţei de judecată.

În concluzie, în raport de natura pur civilă a acţiunii cu care a fost sesizată instanţa de judecată, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2023.