Competence conflict resolved: execution challenge assigned to court that authorized enforcement based on unity of execution court doctrine

Şedinţa publică din data de 3 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 159 din 15 februarie 2023, pronunţată de Judecătoria Hunedoara, secţia Civilă, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de instanţă din oficiu şi, pe cale de consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatorii A. şi B., în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, prin cererea de executare silită formulată de C. şi înregistrată pe rolul B.E.J. D. sub dosar nr. x/2022, creditorul a solicitat executarea silită asupra întregului patrimoniu aparţinând debitorului A. şi garantei B. în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008.

Prin încheierea civilă nr. 3062/2022, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş la 20 mai 2022 în dosar nr. x/2022, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de B.E.J. D. din circumscripţia Curţii de Apel Târgu Mureş privind pe creditorul C. S.A. şi debitorul A., în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008.

La 15 iunie 2022 s-a înregistrat pe rolul B.E.J. E. cererea de executare silită formulată de acelaşi creditor, C., împotriva aceleaşi garante, B., în temeiul aceloraşi titluri executorii contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008.

Prin încheierea civilă nr. 1507/2022, pronunţată de Judecătoria Hunedoara la 30 iunie 2022 (din eroare menţionându-se şedinţa camerei de consiliu din 02.03.2022) în dosar nr. x/2022, s-a admis cererea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la data de 27.06.2022 de B.E.J. E. şi s-a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului B., în baza aceluiaşi titlul executoriu reprezentat de contract de credit nr. x/26.03.2008.

A arătat instanţa că, potrivit art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Totodată, instanţa a făcut trimitere la decizia nr. 20/2021 referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., în cazul cererii de încuviinţare a executării silite cu mai mulţi debitori, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat:

"Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că: În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din C. proc. civ.."

Instanţa a mai precizat că o situaţie de pluralitate de instanţe de executare putea exista, anterior apariţiei Legii nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (Legea nr. 138/2014), în cazul aplicării dispoziţiilor art. 818 (în prezent, devenit art. 819) din C. proc. civ., relative la încuviinţarea urmăririi imobiliare. Astfel, dacă pe parcursul executării silite mobiliare, încuviinţate de o instanţă de executare (judecătoria în circumscripţia căreia se afla biroul executorului judecătoresc care făcea executarea, în afara cazurilor în care legea dispunea altfel), se descoperea că debitorul deţinea un imobil în circumscripţia altei curţi de apel, executorul iniţial, sesizat de creditor inclusiv cu o cerere de urmărire imobiliară, trebuia să solicite de îndată instanţei de executare în circumscripţia căreia se afla imobilul încuviinţarea urmăririi lui silite, prevederile art. 644 şi art. 665 aplicându-se corespunzător. În acest fel, prevederea legală din materia încuviinţării urmăririi imobiliare şi dispoziţia din alin. (2) al fostului art. 651 (în prezent, devenit art. 652) din C. proc. civ. permiteau prorogarea competenţei teritoriale a executorului, însă nu permiteau şi prorogarea competenţei instanţei de executare iniţiale.

Actuala reglementare însă nu mai permite situaţia excepţională a pluralităţii de instanţe de executare, modificarea prevederilor art. 650, art. 651, art. 713 şi art. 818 din C. proc. civ. prin Legea nr. 138/2014, eliminând relaţia de condiţionare dintre competenţa teritorială a instanţei de executare şi sediul biroului executorului judecătoresc, respectiv cerinţa unei noi încuviinţări a executării silite de către instanţa în circumscripţia căreia se află bunul imobil urmărit silit, fiind înlăturată şi posibilitatea ca, în caz de poprire, contestaţia la executare să poată fi introdusă şi la judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul debitorul, dacă acestea se situau în circumscripţia altei curţi de apel decât cea în care se afla instanţa de executare.

Nu în ultimul rând, instanţa a precizat că un argument suplimentar îl reprezintă faptul că se elimină riscul de a se ajunge în situaţia în care, cu privire la acelaşi raport juridic, să fie pronunţate soluţii contrare de către instanţe diferite.

În consecinţă, atât timp cât a fost încuviinţată executarea silită de către o anumită instanţă de judecată, aceasta din urmă devine instanţă competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Faţă de împrejurarea că Judecătoria Târgu Mureş a fost prima care a încuviinţat, la data de 20.05.2022, executarea silită în temeiul titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008, rezultă că aceasta a devenit instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de ambii debitori la care se referă titlul executoriu.

Prin sentinţa civilă nr. 983 din 22 martie 2023, pronunţată de Judecătoria Târgu Mureş, secţia Civilă, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată din oficiu; a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara; s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus suspendarea judecării cauzei şi înaintarea acesteia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unui regulator de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că art. 651 alin. (1) C. proc. civ. stabileşte că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Totodată, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Din punct de vedere al caracterului normelor care reglementează executarea silită, procedura este una de ordine publică, întrucât urmăreşte asigurarea şi garantarea securităţii raporturilor juridice obligaţionale.

Astfel, din perspectiva acestui caracter al procedurii execuţionale, părţile nu vor putea, convenţional, să renunţe la formele prescrise de lege pentru executarea silită.

Rezultă că în cazul instanţei de executare este instituită o competenţă teritorială de ordine publică în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Fiind o competenţă teritorială de ordine publică, poate fi invocată de părţi sau din oficiu, de către instanţă.

A arătat instanţa că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara sub nr. x/2022 la 27 iunie 2022, executorul judecătoresc E. a solicitat încuviinţarea executării silite din dosarul nr. x/2022, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. x/26.03.2008, împotriva debitoarei B.. Judecătoria Hunedoara a încuviinţat executarea silită prin încheierea civilă pronunţată în data de 02.03.2022 .

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara sub nr. x/2022 la 17 mai 2022, executorul judecătoresc D. a solicitat încuviinţarea executării silite din dosarul nr. x/2022, în baza titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008, împotriva debitoarei B.. Judecătoria Hunedoara a încuviinţat executarea silită prin încheierea civilă pronunţată la 20 mai 2022.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mureş sub nr. x/2022 la 25 mai 2022, executorul judecătoresc D. a solicitat încuviinţarea executării silite din dosarul nr. x/2022, în baza titlurilor executorii reprezentate de contract de credit nr. x/26.03.2008 şi contract de ipotecă imobiliară nr. x/26.03.2008, împotriva debitorului A.. Judecătoria Târgu Mureş a încuviinţat executarea silită prin încheierea civilă pronunţată în data de 20.05.2022 .

Împotriva actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2022 al B.E.J. D. în cadrul căruia există două încheieri de încuviinţare a executării silite (una cu privire la debitorul A., pronunţată de judecătoria Tg. Mureş şi una cu privire la B. pronunţată de judecătoria Hunedoara), s-a formulat contestaţie la executare de către ambii debitori, contestaţie ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Judecătoriei Hunedoara, cu termen de judecată la data de 17.05.2023.

Împotriva actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2022 la B.E.J. E., ambii debitori au formulat contestaţie la executare ce constituie obiectul prezentului dosar.

Argumentul care a stat la baza declinării soluţionării contestaţiei la executare Judecătoriei Târgu Mureş a fost acela că, potrivit deciziei nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu zisă formulată de unul din debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acestui titlu executoriu.

Instanţa apreciază că în speţa dedusă judecăţii nu îşi găsesc aplicabilitatea cele statuate prin recursul în interesul legii mai sus evocat, câtă vreme decizia nr. 20/2021 porneşte de la o cu totul altă premisă, aspect care rezultă din paragraful nr. 55 al acestei hotărâri, respectiv: în practică însă se întâlnesc situaţii în care executarea silită este declanşată de creditorul urmăritor împotriva mai multor debitori, creditorul alegând să formuleze o singură cerere de executare atât pentru ipoteza mai multor debitori obligaţi divizibil în temeiul aceluiaşi titlu executoriu (solicitând executarea fiecăruia pentru partea de creanţă care îi revine), cât şi în cazul unor codebitori solidari, obligaţi prin acelaşi titlu.

Or, în speţa dedusă judecăţii, nu există o singură cerere de executare care să vizeze mai mulţi debitori, ci există două executări silite care se desfăşoară în paralel, pe rolul a doi executori judecătoreşti diferiţi, fiind pronunţate încheieri de încuviinţare a executării silite pentru fiecare debitor în parte.

Practic, în cauză, sunt supuse analizei acte de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2022 al B.E.J. E., în cadrul căruia s-a declanşat executarea silită doar în contra debitoarei B., cu domiciliul în Hunedoara, fiind încuviinţată executarea silită de către judecătoria Hunedoara.

Ca atare, competenţa nu poate reveni decât Judecătoriei Hunedoara, în calitate de instanţă de executare.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Judecătoriei Hunedoara, secţia Civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la data de 25.07.2022 sub dosar nr. x/2022, contestatorii A. şi B. au contestat executarea silită începută de intimata C. S.A., solicitând, în principal, anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. x/2022 al Biroului executorului judecătoresc E., iar în subsidiar, îndreptarea tuturor actelor de executare silită din dosarul execuţional nr. x/2022 emise de către Biroul executorului judecătoresc E., întoarcerea executării silite, restituirea taxelor judiciare de timbru; s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Determinarea instanţei de executare în soluţionarea prezentei cereri se face prin raportare la dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., prin care se stabileşte că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliu sau, după caz, sediul debitorul, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, astfel cum dispune art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

În cauză, se constată că executarea silită a fost încuviinţată prin încheierea nr. 1507/2022, pronunţată de Judecătoria Hunedoara în dosar nr. x/2022.

În sensul respectării principiului unicităţii instanţei de executare a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 20/2021 din 27 septembrie 2021, pronunţată dosarul nr. x/2021 şi publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1083 din 11 noiembrie 2021.

Astfel cum a dispus Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin decizia nr. 20/2021 din 27 septembrie 2021, încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) din C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel. Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare.

Aşa fiind, în raport de considerentele expuse şi de principiul asigurării accesului efectiv la justiţie, văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Hunedoara, secţia Civilă, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 mai 2023.