Peremption of cassation appeal due to six-month procedural inactivity during suspension for preliminary ruling

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2023

Analizând actele de la dosar, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă la 29.07.2019, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Spitalul Orăşenesc Buhuşi, Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău, Federaţia Sanitas Bacău şi Ministerul Sănătăţii, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să oblige pârâţii la plata către reclamant a diferenţelor salariale rezultate din neachitarea sporului de risc radiologie de 15% începând cu luna martie 2018 şi achitarea unor sume mai mici decât cele datorate cu acelaşi titlu în perioada 2010 - martie 2018.

Prin sentinţa civilă nr. 37/22.01.2020, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a respins excepţiile litispendenţei şi autorităţii de lucru judecat, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Sănătăţii şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Bacău şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceştia şi a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada 2010 - 28.07.2016, respingând acţiunea ca prescrisă pentru această perioadă.

Prin încheierea din 15.06.2020 a aceleaiaşi instanţe, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesual pasive a Federaţiei Sanitas Bacău.

Prin sentinţa civilă nr. 423/05.10.2020, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Orăşenesc Buhuşi, ca nefondată.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a declarat apel, care, prin decizia civilă nr. 558/27.09.2021 a Curţii de Apel Bacău a fost respins ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând casarea acesteia şi, după rejudecare, admiterea acţiunii şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată, invocând în motivare mai multe argumente prin prisma cărora a apreciat că acţiunea sa era întemeiată.

La 14.02.2022 intimatul Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare prin care a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului, iar, pe fond, a solicitat respingerea acestuia. În susţinerea primei excepţii, a arătat că în raport cu prevederile art. 457 C. proc. civ. şi art. 214 din Legea nr. 62/2011, hotărârea atacată nu este susceptibilă de recurs, aceasta fiind suspusă numai apelului.

În motivarea celei de-a doua excepţii, a afirmat că recurentul nu a indicat cazurile de nelegalitate şi nici normele de drept încălcate de instanţa de apel, criticile sale neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

La 04.05.2022 recurentul a depus cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept privind caracterul prescriptibil sau imprescriptibil al dreptului dedus judecăţii şi regimul juridic al dreptului său de creanţă.

La 16.05.2022 aceeaşi parte a depus concluzii scrise.

La termenul din 18.05.2022 judecata recursului a fost suspendată în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 09.01.2023 autorul căii de atac a formulat o nouă cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizând interpretarea dispoziţiilor legale indicate de recurent.

La termenul de astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, în temeiul art. 416 alin. (1) şi (2) şi art. 494 C. proc. civ., excepţia perimării recursului, pe care, analizând-o, cu prioritate, o va admite pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile art. 416 C. proc. civ. reglementează perimarea oricărei cereri de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau retractare, dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

În accepţiunea normei legale evocate, perimarea reprezintă o sancţiune ce intervine asupra întregului proces, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului, având un caracter mixt, atât de sancţiune procesuală, cât şi de act de desistare de la judecarea procesului.

Reglementată pentru a asigura soluţionarea cauzei cu celeritate, în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, dar şi pentru a înlătura incertitudinea ce planează asupra drepturilor părţilor din proces, perimarea operează de drept în momentul întrunirii cumulative a condiţiilor prevăzute de textul de lege enunţat, respectiv rămânerea în nelucrare a cauzei pentru o perioadă de 6 luni şi vina părţii, instanţa putând să o constate şi din oficiu, potrivit art. 420 alin. (1) C. proc. civ.

În speţă, analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că ultimul act de procedură îndeplinit în cauză a fost la 18.05.2022, când judecata recursului a fost suspendată în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. şi că, de la această dată părţile nu au mai întreprins niciun demers pentru finalizarea procesului, fiind, astfel, în culpă procesuală.

În aceste condiţii, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni, fără ca în această perioadă să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 417 şi art. 418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 416 alin. (1) şi (2) şi art. 420 alin. (1) C. proc. civ., va constata perimat recursul.

Având în vedere că efectele perimării se răsfrâng şi asupra excepţiilor şi cererilor părţilor, determinând stingerea procesului în faza în care se găseşte, solicitarea recurentului de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nu mai poate fi analizată, aceasta fiind formulată în afara termenului de perimare (09.01.2023), care s-a împlinit, în aplicarea prevederilor legale sus citate, la data de 18.11.2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 558/27.09.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 ianuarie 2023.