RCA insurance dispute: definiteness of plaintiff’s forum choice in alternative jurisdiction despite multi-county consortium and case disjunction

Şedinţa publică din data de 2 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la data de 7 septembrie 2022, sub nr. de dosar x/2022, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. au solicitat obligarea pârâtei J. S.A., în calitate de asigurător de răspundere civilă obligatorie, la plata de daune materiale şi morale, astfel: pentru A., 200.000 euro, daune morale şi 1.101,38 euro, daune materiale, pentru B., 200.000 euro, daune morale şi 1/4 din veniturile pe care dedatul le realiza sau din salariul mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale, pentru C., 200.000 euro, daune morale, pentru D., 200.000 euro, daune morale şi 6.120 RON, respectiv 555 RON, daune materiale, pentru E., 150.000 euro, daune morale, pentru F., 150.000 euro, daune morale, pentru G., 150.000 euro, daune morale, pentru H., 50.000 euro, daune morale, respectiv 260 RON şi contravaloarea salariului realizat sau a salariului mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale, pentru I., 100.000 euro, daune morale, respectiv 130 RON şi contravaloarea salariului realizat sau a salariului mediu pe economie, lunar, începând cu data producerii accidentului, cu titlu de daune materiale.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Harghita cu privire la reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G..

Prin încheierea pronunţată la data de 23 noiembrie 2022 s-a dispus disjungerea cererii formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. în contradictoriu cu pârâta J. S.A. şi formarea unui nou dosar, înregistrat sub nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 1352 din 25 noiembrie 2022 în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Harghita, secţia Civilă a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G. în favoarea Tribunalului Covasna.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că reclamanţii au domiciliul în judeţul Covasna, drept pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 115 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, competenţa se stabileşte prin raportare la domiciliul reclamantului.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Covasna, secţia Civilă, la data de 4 ianuarie 2023, sub acelaşi număr de dosar, iar la termenul de judecată din 9 februarie 2023 instanţa a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Covasna şi a reţinut cauza spre soluţionare pe excepţie. A fost amânată pronunţarea la data de 14 februarie 2023.

Prin sentinţa civilă nr. 159 din 14 februarie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Covasna, secţia Civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile civil, litigii cu profesionişti, minori şi familie şi proprietate intelectuală a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

De asemenea, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că pretenţiile reclamanţilor sunt întemeiate pe obligaţia de răspundere civilă obligatorie a asigurătorului, fiind în prezenţa unei competenţe teritoriale alternative, fie cea de la sediul pârâtului, fie cea de la domiciliul reclamanţilor.

S-a apreciat, de asemenea, că sunt îndeplinite condiţiile participării procesuale, potrivit art. 59 C. proc. civ., drepturile deduse judecăţii atât de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., a căror cerere a fost disjunsă din dosarul nr. x/2022, formând obiectul dosarului nr. x/2022, cât şi drepturile deduse judecăţii de către reclamanţii H. şi I., ce fac obiectul dosarului iniţial nr. x/2022, au aceeaşi cauză, izvorând din obligaţia de răspundere civilă pentru prejudiciile cauzate ca urmare a aceluiaşi eveniment rutier.

S-a arătat că alegerea competenţei, potrivit art. 116 C. proc. civ., aparţine reclamanţilor, astfel încât, Tribunalul Harghita, ca instanţă aleasă de reclamanţi este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza în raport de toţi reclamanţii indicaţi în preambulul cererii de chemare în judecată.

3. Cauza a fost inregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 22 martie 2023.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Harghita, secţia Civilă şi Tribunalul Covasna, secţia Civilă - Completul de fond specializat în soluţionarea cauzelor în materiile civil, litigii cu profesionişti, minori şi familie şi proprietate intelectuală, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalul Harghita, secţia Civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H. şi I. au sesizat instanţa cu o acţiune în pretenţii, solicitând obligarea J. S.A. la plata de daune materiale şi morale, în baza poliţei de asigurare RCA emise în calitate de asigurător de răspundere civilă obligatorie, ca urmare a prejudiciului cauzat prin acelaşi eveniment rutier.

Potrivit regulii de drept comun în materia competenţei teritoriale, înscrise la art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

În cauză, având în vedere că reclamantii au promovat o acţiune în despăgubiri, aparţinând materiei asigurărilor, devin incidente dispoziţiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., care instituie o competenţă teritorială alternativă în favoarea instanţelor în a căror circumscripţie se află domiciliul asiguratului, bunurile asigurate sau locul unde s-a produs riscul asigurat, respectiv ale art. 115 (3) C. proc. civ., în acord cu care, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, a sediului său.

Or, în caz de competentă teritorială alternativă, alegerea instanţei competente aparţine reclamantului, potrivit art. 116 C. proc. civ.. În alţi termeni, în toate cazurile de competenţă alternativă, reclamantul are dreptul să aleagă instanţa competentă iar, odată învestită una dintre instanţele competente teritorial, opţiunea reclamantului nu poate fi contestată, prin introducerea acţiunii stabilindu-se în mod definitiv competenţa teritorială a respectivei instanţe.

Aşa fiind, se reţine că, în raport cu domiciliul reclamanţilor H. şi I., situat în Harghita, cererea de chemare în judecată formulată împreună de către persoanele prejudiciate prin acelaşi eveniment rutier a fost introdusă la Tribunalul Harghita.

În ceea ce-i priveşte pe reclamanţii A., B., C., D., E., F. şi G., al căror domiciliu se află în Covasna, se constată că aceştia au formulat cerere de chemare în judecată împreună cu H. şi I., drepturile pretinse de către toţi reclamanţii au aceeaşi cauză, decurgând din obligaţia corelativă de răspundere pentru acelaşi eveniment rutier, fiind, de asemenea, într-o strânsă legătură, astfel că sunt incidente dispoziţiile art. 59 C. proc. civ.

Având în vedere că reclamanţii formează un consorţiu procesual activ şi ţinând seama de dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., în acord cu care reclamanţii au facultatea de a alege instanţa competentă dintre mai multe instanţe deopotrivă competente din punct de vedere teritorial, se reţine că în mod corect a fost adresată acţiunea în pretenţii Tribunalului Harghita.

Acest tribunal, sesizat iniţial ca urmare a opţiunii reclamanţilor, a fost în mod legal învestit, fiind instanţa competentă să soluţioneze cauza cu privire la toţi reclamanţii indicaţi în preambulul cererii de chemare în judecată. Prin urmare, instanţa nu mai poate să se dezînvestească prin declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, din oficiu sau la cererea pârâtei.

Se impune în final şi argumentul că disjungerea este o măsură procesuală ce poate fi luată pentru buna administrare a judecăţii, însă dispunerea acestei măsuri nu atrage necompetenţa instanţei, cauza disjunsă rămânând în competenţa instanţei legal învestite material şi teritorial.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secţia Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 mai 2023.