On-call employees prevail in forum dispute; High Court assigns case to Brăila under co-plaintiff venue rule.

Şedinţa publică din data de 2 mai 2023

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă la data de 01.03.2022, sub nr. de dosar x/2022, reclamanţii A., B., C. şi D. (ocupând funcţia de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău), E. (tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău), F. (grefier în cadrul D.I.I.C.O.T. Structura Centrală), G. şi H. (conducător auto în cadrul DIICOT Structura Centrală), în contradictoriu cu Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Buzău, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că perioada serviciului de permanenţă constituie timp de lucru şi să se dispună obligarea pârâţilor la calcularea, alocarea şi plata sumelor pentru orele aferente timpului de lucru de 8 ore în timpul zilelor lucrătoare, precum şi pe durata zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbatorile legale, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculate de la data exigibilităţii fiecărei obligaţii lunare de plată şi până la data plăţii efective, pentru perioada cuprinsă ultimilor trei ani anteriori introducerii acţiunii şi în continuare.

Prin întâmpinare, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a invocat necompetenţa teritorială a Tribunalului Brăila, secţia I civilă cu privire la reclamanţii F., H. şi E..

La termenul de judecată din 6 iunie 2022 cererile reclamanţilor F., H. şi E. au fost disjunse, dispunându-se formarea unui dosar separat, înregistrat sub nr. x/2022 şi acordându-se termen de judecată la 14 septembrie 2022.

La data de 14 septembrie 2022, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., a fost suspendată judecata cauzei.

La data de 10 noiembrie 2022 cauza a fost repusă pe rol.

Prin sentinţa civilă nr. 802 din 10 noiembrie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Brăila, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată prin întampinare de către Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii privind reclamanţii H., F. şi E. în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut, în esenţă, că reclamanţilor F. (grefier în cadrul Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Buzău), H. (conducător auto în cadrul Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Buzău) şi E. (tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău) nu li se aplică art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., dat fiind că aceştia nu deţin niciuna dintre calităţile cerute de lege.

S-a apreciat că acestor reclamanţi, care nu deţin calitatea de judecător, procuror, asistent judiciar ori grefier, le sunt aplicabile dispoziţiile art. 269 alin. (2) din Codul muncii, respectiv art. 210 din Legea nr. 62/2011, drept pentru care, în considerarea domiciliului cât şi a locului de muncă, identificate ca fiind în Buzău, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, secţia I civilă, la data de 17 noiembrie 2022, sub acelaşi număr de dosar.

La termenul din 13 februarie 2023 cererile formulate de F. şi H. au fost disjunse, fiind înregistrat un dosar separat, ce a fost repartizat aceluiaşi complet, în timp ce cererea reclamantului E. a fost menţinută în dosarul nr. x/2022.

Prin sentinţa civilă nr. 129 din 13 februarie 2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022 Tribunalul Buzău, secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocate din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul E. în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

De asemenea, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a hotărî astfel, s-a reţinut că, printr-o cerere de chemare în judecată comună, reclamantul E. (tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău), alături de A., B., C. şi D. (ocupând funcţia de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău) şi de alţi reclamanţi, a învestit Tribunalul Brăila, secţia I civilă cu un conflict de muncă, având ca obiect acordarea de drepturi băneşti în virtutea raporturilor de muncă existente cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

S-a arătat că, în privinţa reclamantelor A., B., C. şi D., care deţin funcţia de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, sunt aplicabile dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin Decizia nr. 7/2016, sens în care în mod legal a fost sesizat Tribunalul Brăila, ca instanţă judecătorească de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Ploieşti.

Referitor la reclamantul E., având calitatea de tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, s-a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 59 C. proc. civ., fiind îndeplinite condiţiile coparticipării procesuale facultative, raportat la obiectul procesului reprezentat de dobândirea unor drepturi care au aceeaşi cauză şi între care există o strânsă legătură, devenind incident art. 269 alin. (3) din Codul muncii.

3. Cauza a fost inregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la data de 10 martie 2023.

Înalta Curte, constatând existenţa unui conflict negativ de competenţă între Tribunalul Brăila, secţia I civilă şi Tribunalul Buzău, secţia I civilă - Completul specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale, care se declară reciproc necompetente în a judeca aceeaşi pricină, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă competenţa de soluţionare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Prin cererea iniţială înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. x/2022, din care s-a disjuns cauza privind reclamantul E., ce a generat prezentul conflict de competenţă, reclamantele A., B., C. şi D., ocupând funcţiile de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi respectiv reclamantul E., tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, alături de alţi reclamanţi, au învestit Tribunalul Brăila cu un conflict de muncă, pârâţi fiind Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Se reţine că reclamanţii sus-indicaţi au promovat o acţiune comună având ca obiect drepturi băneşti derivate din raporturile de muncă cu acelaşi angajator - Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău.

Raportat la obiectul său, acest litigiu face parte din categoria celor date de lege în competenţa jurisdicţiei muncii, astfel cum este definită de art. 266 din Codul muncii.

Potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, "cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul."

În egală măsură, pentru situaţia particulară a unor litigii, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (3), aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

Dispoziţiile textului de lege evocat sunt norme speciale, derogatorii de la normele de competenţă teritorială, care stabilesc un caz de necompetenţă teritorială absolută a instanţei la care ori pe lângă care îşi desfăşoară activitatea judecătorul ori procurorul, asistentul judiciar sau grefierul, care are calitate de reclamant într-o pricină de competenţa instanţei respective ori a uneia inferioare ei. Totodată, norma legală instituie un caz de prorogare legală de competenţă teritorială în favoarea uneia dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care ori pe lângă care îşi desfăşoară activitatea reclamantul.

Prin decizia nr. 7/2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, s-a statuat că art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. trebuie interpretat, sub aspectul noţiunii de "grefier", în sensul că este aplicabil şi în cazul personalului auxiliar de specialitate (grefier) din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti.

Astfel, deşi potrivit regulilor de competenţă în materia dreptului muncii, în raport cu domiciliul şi locul de muncă al reclamanţilor, conflictul de muncă dedus judecăţii ar fi trebuit să revină spre soluţionare Tribunalului Buzău, faţă de textul art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. şi de calitatea unora dintre reclamanţi de grefier la parchetul de pe lângă instanţa competentă să soluţioneze cauza, rezultă că în mod corect cererea de chemare în judecată a fost introdusă la Tribunalul Brăila.

Prin învestirea acestui tribunal, reclamanţii având funcţia de grefier s-au conformat obligaţiei impuse de art. 127 alin. (1) C. proc. civ. de a sesiza o instanţă judecătorească de acelaşi grad aflată în circumscripţia uneia dintre curţile de apel învecinate aceleia în raza căreia se află Tribunalul Buzău.

În privinţa reclamantului E., având calitatea de tehnician criminalist în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi căruia nu îi este aplicabil textul art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte notează că acesta se află în situaţia coparticipării procesuale active, prevăzute de dispoziţiile art. 59 C. proc. civ., în acord cu care "mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte daca obiectul procesului este un drept sau o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile au aceeaşi cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură."

Astfel, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile privind coparticiparea procesuală activă, obiectul procesului fiind reprezentat de dobândirea unor drepturi care au aceeaşi cauză şi între care există o strânsă legătură.

În consecinţă, se constată că, potrivit art. 269 alin. (3) din Codul muncii, dacă sunt întrunite condiţiile coparticipării procesuale active, cererea poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare dintre reclamanţi.

Mai mult, în raport cu incidenţa în cauză a art. 127 C. proc. civ., Înalta Curte reţine şi dispoziţiile art. 123 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora atunci când instanţa este exclusiv competentă pentru una dintre părţi, aceasta va fi exclusiv competentă pentru toate părţile.

Prin urmare, astfel conturat raportul juridic litigios iniţial, din care au făcut parte şi reclamanţii ocupând funcţia de grefier în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi în considerarea prevederilor legale sus evocate, rezultă că Tribunalul Brăila a fost în mod legal învestit să soluţioneze cererea reclamantului E..

Se impune în final şi ideea că disjungerea este o măsură procesuală ce poate fi luată pentru buna administrare a judecăţii, însă dispunerea acestei măsuri nu atrage necompetenţa instanţei, cauza disjunsă rămânând în competenţa instanţei legal învestite din punct de vedere material şi teritorial. În acest sens, în cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 111 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015.

Pentru considerentele ce preced, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brăila, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 mai 2023.