Effect of procedural withdrawal on annulment of lower court judgment in administrative appeal

Şedinţa publică din data de 22 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare înregistrată la data de 17.01.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi Inspecţia Judiciară, anularea rezoluţiei nr. C19-4365, emisă la data de 20.12.2019 de inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi anularea rezoluţiei de clasare nr. 3050/A, emisă în data de 13.09.2019, a Direcţiei de inspecţie pentru judecători, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dispus clasarea sesizării formulate de reclamantă sub aspectul săvârşirii, de către doamna judecător B. din cadrul Tribunalului Giurgiu, a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 908 din data de 6 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B. şi Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile indicate în punctul I.2 de mai sus, a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate prin invocarea cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.. A solicitat recurenta admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecarea cauzei în fond, admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă, intimata-pârâta Inspecţia Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei primei instanţe, drept temeinică şi legală.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluţia din data de 30 septembrie 2021 s-a fixat termen de judecată la data de 22 februarie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La data de 4 octombrie 2022 s-a înregistrat la dosar cererea formulată de recurenta-reclamantă A. privind renunţarea la judecată, întemeiată pe prevederile art. 406 C. proc. civ.. Cererea de renunţare a fost comunicată intimaţilor - pârâţi B. şi Inspecţia Judiciară la data de 25 ianuarie 2023.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând cererea recurentei-reclamante A. de renunţare la judecată, Înalta Curte reţine următoarele:

Legea recunoaşte reclamantului, ca expresie a principiului disponibilităţii, dreptul de a renunţa la cererea pe care a introdus-o fără a fi obligat să justifice motivele care au stat la baza deciziei sale. Renunţarea la judecată apare, aşadar, ca un act de procedură de dispoziţie, unilateral, specific reclamantului, prin care acesta îşi exprimă, în mod vădit, intenţia de a nu mai continua procesul început.

Sesizată fiind cu soluţionarea prezentului recurs, Înalta Curte constată că la data de 4 octombrie 2022, recurenta-reclamantă A. a depus, la dosar, o cerere prin care a învederat că solicită a se lua act de renunţarea la judecată, potrivit art. 406 C. proc. civ.. Dintr-o atare formulare rezultă voinţa recurentei de a renunţa la chiar judecata acţiunii în contencios administrativ formulată în dosarul pendinte (nr. x/2020), prin care aceasta solicita anularea rezoluţiei nr. C19-4365, emisă la data de 20.12.2019 de inspectorul-sef al Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi a rezoluţiei de clasare nr. 3050/A din data de 13.09.2019 a Direcţiei de inspecţie pentru judecători, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, s-a dispus clasarea sesizării formulate de aceasta, sub aspectul săvârşirii de către doamna judecător B. din cadrul Tribunalului Giurgiu a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor.

Cererea de renunţare la judecată antereferită a fost comunicată intimatelor -pârâte B. şi Inspecţia Judiciară la data de 25 ianuarie 2023 (conform dovezilor de comunicare aflate la filele x ale dosarului instanţei de recurs), însă acestea nu au exprimat un punct de vedere cu privire la un atare act de voinţă al recurentei – reclamante.

Având de analizat cererea de renunţare, astfel cum a fost formulată, Înalta Curte reţine că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecată, reprezintă o desistare, respectiv un act de dispoziţie al părţii care nu este supus cenzurii instanţei, conform art. 9 C. proc. civ.

În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. (5) al aceluiaşi text de lege, când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.

Totodată, Înalta Curte, faţă de formularea cererii de renunţare la judecată în faza procesuală a recursului, respectiv ulterior primul termen la care părţile au fost legal citate în litigiul pendinte, în raport de prevederile art. 406 alin. (4) C. proc. civ., observând conduita procesuală a intimaţilor, care nu au formulat puncte de vedere faţă de cererea de renunţare la judecată ce le-a fost comunicată, constată existenţa acordului tacit al acestora la renunţare.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 406 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune examinarea motivelor de recurs, urmând a se lua act de renunţarea recurentei-reclamante A. la judecarea cererii în contencios administrativ ce face obiectul prezentei cauze şi, pe cale de consecinţă, a se dispune anularea sentinţei civile nr. 908 din data de 6 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea reclamantei A. la judecarea cererii.

Anulează sentinţa civilă nr. 908 din data de 6 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.