Inadmissibility of appeal against declination of jurisdiction in public interest information and tax debt disputes

Şedinţa publică din data de 17 februarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.05.2022 sub nr. dosar x/2022 reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor, comunicarea de informaţii de interes public, respectiv comunicarea nulării datoriei pretinse abuziv cu act secretizat reprezentat de Adresa M.F. – A.N.A.F x, comunicarea că au acces permanent, cu CNP-ul, la bazele de date ale M.F. – ANAF şi la toate actele aferente datoriilor acestora, comunicarea anulării tuturor obligaţiilor, conform O.G. nr. 6/2019, comunicarea faptului că nu au datorii.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1636 pronunţată la data de 06 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale a sa, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Tribunalului Bucureşti.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei judecătoreşti nr. 1636 din 06 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanţii A. şi B. întemeiat pe motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4 şi pct. 5 C. proc. civ.

I. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte constată că hotărârea recurată este definitivă, calea de atac promovată de recurenţi nefiind prevăzută de lege.

1. Asupra admisibilităţii recursului

Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Conform art. 129 din Constituţia României: "Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 457 din C. proc. civ. şi art. 129 din Constituţia României, presupune, aşadar, că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Hotărârea atacată cu recurs nu face parte din categoria hotărârilor prevăzute de textul de lege sus-menţionat, fiind o hotărâre prin care instanţa de judecată şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti în raport de prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001.

În situaţia hotărârilor de declinare a competenţei sunt incidente dispoziţiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ. potrivit căruia "Dacă insatanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".

Aşadar, recurenţii au formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, nu este supusă niciunei căi de atac.

Prin urmare, recursul declarat împotriva unei hotărâri care nu are cale de atac este inadmisibil.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca inadmisibil, ţinând seama şi de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenţii-reclamanţi B. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 1636 din 06 octombrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 februarie 2023.