Judicial transfer refusal: illegal application of statutory criteria due to failure to balance institutional workload with applicant’s personal circumstances

Şedinţa publică din data de 16 februarie 2023

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Hotărârea contestată

Prin cererea înregistrată sub nr. x/26.05.2022 la Consiliul Superior al Magistraturii, doamna judecător A. a solicitat transferul de la Judecătoria Botoşani la Judecătoria Iaşi.

Prin Hotărârea nr. 1763 din 23 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători a hotărât respingerea cererii de transfer de la Judecătoria Botoşani la Judecătoria Iaşi.

Consiliul Superior al Magistraturii a avut în vedere aspecte referitoare la posturile efectiv ocupate de către judecători definitivi în cadrul Judecătoriei Botoşani, la perioada semnificativă în care instanţa s-a confruntat cu dificultăţi în ocuparea posturilor şi avizele nefavorabile transmise de instanţele implicate.

2. Contestaţia formulată

Împotriva acestei hotărâri, doamna judecător A. a formulat contestaţie, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 30.09.2022, solicitând anularea hotărârii şi obligarea pârâtului CSM la emiterea unei noi hotărâri prin care să-i aprobe transferul de la Judecătoria Botoşani la Judecătoria Iaşi.

În susţinerea contestaţiei, după ce a prezentat situaţia de fapt şi demersurile efectuate, constând în 11 cereri de transfer şi una de delegare către Judecătoria Iaşi, a arătat contestatoarea că numărul dosarelor intrate pe rolul Judecătoriei Botoşani a scăzut, încărcătura pe judecători fiind mult sub media naţională, şi că, începând cu martie 2022, această instanţă a primit 5 judecători definitivi noi.

Însă, în cazul Judecătoriei Iaşi, deşi are schema ocupată într-un procent mai ridicat, are o încărcătură mai mare decât media naţională.

A mai arătat că, deşi în cazul său s-a avut în vedere situaţia grea a Judecătoriei Botoşani, o cerere de transfer la Judecătoria Iaşi a fost aprobată de la Judecătoria Brăila, instanţă care avea vacante 12 locuri şi a cărei încărcătură efectivă se situa la 1381 de dosare, faţă de media naţională de 1085 de dosare/judecător, ceea ce reclama un grad foarte mare de aglomerare al instanţei. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a admis cererea de transfer, fără a ţine cont de avizele negative ale Curţii de Apel Galaţi, Judecătoriei Brăila şi Judecătoriei Iaşi.

Mai mult, judecătorul a cărui cerere de transfer a fost aprobată avea o vechime în funcţie la instanţa respectivă de 4 ani şi 5 luni, pe când ea are o vechime la instanţă de 5 ani şi 5 luni.

Astfel, a apreciat contestatoarea că hotărârea contestată este profund nedreaptă şi nelegală.

A mai precizat argumente de ordin personal, referitoare la situaţia profesională (dorind să urmeze un program postuniversitar în cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi) şi la situaţia familială (având doi copii minori, iar soţul desfăşurându-şi activitatea în raza Municipiului Iaşi).

3. Apărările formulate

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată.

A arătat intimatul, în esenţă, că aspectele învederate în cererea de transfer au fost analizate în mod efectiv, iar motivele de ordin personal invocate de contestatoare nu reprezentau situaţii excepţionale apte a determina inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public (asigurarea resurselor umane necesare bunei funcţionări şi echilibrarea volumului de muncă) şi interesul privat. De asemenea, solicitările magistraţilor sunt analizate în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărui caz în parte, prin raportare la aceleaşi criterii legale care nu au o ordine de prioritate şi care reclamă o evaluare comparativă şi cumulativă.

4. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând hotărârea emisă de intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii, prin prisma motivelor invocate, în raport cu actele şi lucrările dosarului şi cu apărările formulate de intimat, instanţa constată caracterul fondat al contestaţiei, în ceea ce priveşte motivarea deficitară şi neconvingătoare a hotărârii atacate.

În acest context, Înalta Curte reţine, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, că analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute în art. 612 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, nu trebuie să fie formală ci trebuie să asigure luarea unei decizii obiective, în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care, după cum intimatul-pârât CSM a precizat, acesta are obligaţia să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesului legitim privat al persoanei care a formulat o cerere de transfer.

Se constată că, prin Hotărârea nr. 1763 din 23 iunie 2022, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de transfer a contestatoarei A. de la Judecătoria Botoşani la Judecătoria Iaşi, cerere ce a fost analizată concomitent cu o cerere de transfer formulată de un judecător din cadrul Judecătoriei Brăila la Judecătoria Iaşi.

În urma analizării cererilor de transfer, intimatul a hotărât admiterea cererii de transfer a doamnei judecător B. de la Judecătoria Brăila la Judecătoria Iaşi, prin Hotărârea nr. 1766 din 23 iunie 2022.

Examinând întregul probatoriu administrat, respectiv înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte reţine că, în cazul contestatoarei A., intimatul CSM, deşi a analizat criteriile prevăzute de lege, comparativ cu cererea de transfer aprobată, a ales, în respingerea cererii, să acorde preferinţă criteriilor privind posturile efectiv ocupate şi a dificultăţilor cu care s-a confruntat instanţa de la care se solicită transferul.

Or, din chiar conţinutul hotărârilor de transfer analizate în şedinţa din 23 iunie 2022, rezultă că Judecătoria Brăila (instanţă de la care a fost admisă cererea de transfer) se confrunta cu dificultăţi mai mari decât Judecătoria Botoşani, sub aspectul locurilor vacante (Judecătoria Brăila avea 10 posturi vacante, iar Judecătoria Botoşani avea 8 posturi), sub aspectul încărcăturii cauzelor/judecător (1381 la Judecătoria Brăila şi 834 la Judecătoria Botoşani) şi sub aspectul încărcăturii cauzelor/schemă (856 la Judecătoria Brăila şi 565 la Judecătoria Botoşani).

De asemenea, şi în cazul doamnei judecător B., a cărei cerere de transfer a fost admisă, avizele Curţii de Apel Galaţi, Tribunalului Brăila şi Judecătoriei Brăila au fost nefavorabile.

În ceea ce priveşte criteriul vechimii în funcţie a judecătorului, contestatoarea A. avea o vechime de 8 ani şi 7 luni în funcţia de judecător, dintre care 5 ani şi 3 luni la Judecătoria Botoşani, pe când domana judecător B. avea o vechime în funcţia de judecător şi la instanţă de 4 ani şi 5 luni.

Prin urmare, Înalta Curte constată că intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a aplicat nelegal criteriile legale care trebuie avute în vedere la analiza cererilor de transfer formulate de judecători, respectiv criteriul volumului de activitate al instanţei de la care se solicită transferul şi al numărului posturilor vacante, criteriul vechimii la instanţă şi criteriul vechimii efective în funcţia de judecător.

Astfel, în concret, intimatul nu a avut în vedere, în cazul cererii de transfer formulate de contestatoarea A., întrunirea mai multor criterii, comparativ cu cererea de transfer pe care a aprobat-o în cadrul aceleiaşi şedinţe (23.06.2022) şi cu privire la aceeaşi instanţă (Judecătoria Iaşi)

Nu în ultimul rând, în raport cu criteriile menţionate anterior, Înalta Curte constată că ar fi trebuit reţinute, într-o pondere mai însemnată, şi motivele de ordin personal invocate de contestatoare, de altfel, circumscrise criteriilor legale, menite a contura o situaţie juridică individuală şi subiectivă, specifică fiecărei cereri de transfer.

Referitor la acestea, intimatul CSM a apreciat că nu reprezentau situaţii excepţionale, apte a determina inversarea raportului de preeminenţă dintre interesul public şi interesul privat.

Însă, în opinia Înaltei Curţi, în motivarea hotărârii contestate nu s-a ţinut cont de motivele de ordin personal invocate de contestatoare, circumscrise unor criterii prevăzute de lege (domiciliul solicitantului; distanţa dintre domiciliul şi sediul instanţei sau parchetului la care funcţionează judecătorul ori procurorul şi posibilităţile reale de navetă, inclusiv timpul afectat acesteia; starea de sănătate şi situaţia familială – existenţa a doi copii minori, de 5 şi, respectiv, 2 ani), criterii care, de altfel, ar fi trebuit analizate coroborat cu criteriile mai sus evidenţiate.

Or, împrejurarea că intimatul CSM beneficiază de o marjă largă de apreciere în emiterea unor astfel de acte cum este cel atacat în cauză nu poate conduce la concluzia că puterea decizională a instituţiei se poate manifesta independent de criteriile obiective sau de considerente de oportunitate, întrucât o astfel de hotărâre ar avea un caracter arbitrar.

Aşadar, motivul de nelegalitate a hotărârii contestate îl reprezintă încălcarea dispoziţiilor legale sub aspectul motivării şi al analizării obiective a tuturor criteriilor reglementate, în condiţiile în care respectiva normă juridică impune, fără echivoc, în analiza unei cereri de transfer, prin sintagma se au în vedere următoarele criterii, menţinerea unui just echilibru între criteriile de ordin obiectiv, referitoare la situaţia instanţelor/parchetelor implicate într-o procedură de transfer, şi criteriile de ordin personal ale solicitantului, ceea ce impune, ca şi premisă, analiza tuturor motivelor invocate în susţinerea unei cereri de transfer.

Faţă de argumentele expuse, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 60 şi urm. din Legea nr. 303/2004, constată că motivarea soluţiei adoptate prin hotărârea contestată este deficitară, aspect ce conduce, nemijlocit, la conturarea excesului de putere, în sensul art. 2 lit. n) din Legea nr. 554/2004, şi, ca atare, generator al caracterului nelegal al actului supus cenzurii instanţei, urmând a admite contestaţia, a anula hotărârea contestată şi a obliga intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei în sensul solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători nr. 1763 din 23 iunie 2022.

Anulează hotărârea contestată şi obligă intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Botoşani la Judecătoria Iaşi.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.