Taxation of judicial assistants: Statutory obligation to align salaries with sectoral reference values under Law 153/2017

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 22.10.2018 sub nr. x/2018, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL JUSTIŢIEI, solicitând:

1) anularea parţială a Ordinului nr. 2829/C/13.07.2018 al ministrului justiţiei, şi anume numai a art. 1 teza finală privind cuantumul drepturilor salariale din acest ordin, ca netemeinic şi nelegal, fiind greşit modul de stabilire a drepturilor salariale şi cuantumul acestora;

2) obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin în favoarea sa, prin care să fie stabilit nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de asistent judiciar, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă, în cuantumul brut al indemnizaţiei de încadrare şi al sporurilor, şi o valoare de referinţă sectorială de 463,50 RON, la care să se adauge majorarea cu 15% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare ("sporul de fidelitate" pentru vechimea în funcţie de peste 5 ani), conform deciziei civile nr. 1287/R/2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2009 în care a avut calitatea de recurentă, începând cu data de 1 iulie 2018, până la zi şi în continuare precum şi încadrarea, şi în mod corespunzător acordarea beneficiului drepturilor salariale cuvenite potrivit anexei nr. V, Capitolul I, poziţia 4, corespunzătoare unei vechimi în funcţie între 3-5 ani, şi gradaţiei 5, coeficient 5,43, din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu dispoziţiile Cap. VIII, secţiunii a-3- a, "Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale asistenţilor judiciari" art. 16, din acelaşi act normativ.

Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1880 din 31.05.2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei; dispunând anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2829/C/13.07.2018.

Deopotrivă, a obligat pârâtul să emită un nou ordin privind nivelul de salarizare al reclamantei, cu stabilirea drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de asistent judiciar, prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, începând cu data de 01.07.2018, respingând capătul de cerere având ca obiect majorarea cu 15% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, ca fiind neîntemeiat.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 1880 din 31 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul – pârât a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiate.

În motivarea recursului, susţine în esenţă recurentul – pârât că, în mod greşit instanţa de fond a dispus anularea parţială a OMJ 2829/C/13.07.2018 în ceea ce priveşte cuantumul drepturilor salariale şi s-a dispus obligare pârâtului să emită un nou ordin de salarizare al reclamantei, cu stabilirea drepturilor salariale la nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de asistent judiciar, prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, începând cu data de 01.07.2018 motivat de împrejurarea că acest ordin a fost emis având în vedere chiar valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON.

O.M.J nr. 2829/C/13.07.2018 a fost emis ulterior emiterii O.M.J. nr. 2066/C/24.05.2018, act administrativ cu caracter normativ, prin care s-au stabilit cu caracter general indemnizaţiile de încadrare brute lunare corespunzătoare fiecărei funcţii, grad profesional, gradaţie, vechime în funcţie (art. 1 alin. (2).

La data de 24.05.2018 ministrul justiţiei a emis Ordinul nr. 2066/C/2018, în aplicare dispoziţiilor legale, art. 1 alin. (1) din OMJ nr. 2066/2018 prevede că, în perioada 9.04.20151 - 30,11.2015, judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brut lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 421,36 RON.

Totodată, alin. (2) al art. 1 prevede ca, în perioada 1.12.2015 - 31.12.2017, judecătorii dii cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţi judiciari beneficiază de o indemnizaţie de încadrare brută lunară stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON.

În acelaşi timp, alin. (3), prevede că, începând cu 1.01.2018, în aplicarea Legii cadru nr. 153/2017, drepturile salariale pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, tribunalelor specializate, curţilor de apel şi asistenţii judiciari se recalculează, având în vedere cele menţionate la alin. (2).

Ţinând seama de OMJ nr. 2066/C/2018, ministrul justiţiei a emis OMJ nr. 89/C/2019 prin care reclamantei A. i-au fost recalculate drepturile salariale pentru perioada 9.04.2015 - 30.06.2018.

Reclamanta are calitate de asistent judiciar în cadrul Tribunalului Bistriţa Năsăud şi a fost reînvestită, începând cu data de 01.07.2018, prin O.M.J. nr. 2829/C/2018.

Pe de altă parte, chiar instanţa în considerentele sentinţei civile recurate (paragraful 1(pagina 13) a reţinut că salarizarea pentru funcţii similare s-a raportat la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON, iar prin paragraful următor, "Curtea constată întemeiat solicitarea reclamantei de a i se stabili drepturile salariale la nivelul maxim (...) şi valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON."

Din Macheta anexată reiese că indemnizaţia de încadrare brută lunară a fost stabilită având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, motiv pentru care solicită instanţei de recurs să constate că Ordinul ministrului justiţiei nr. 2829/C/2018 fost legal emis, în acord cu dispoziţiile legale.

Pentru aceste considerente, recurentul solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea în tot a sentinţei civile recurate, în sensul respingerii acţiunii, ca neîntemeiate.

Apărările intimatei-reclamante

Deşi a fost legal citată, intimata-reclamantă A. nu a formulat întâmpinare.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului, la data de 08.02.2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, luând act de solicitarea recurentului – pârât Ministerul Justiţiei, de judecare a cauzei în lipsă, Înalta Curte considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. a declarat dezbaterile închise, reţinând dosarul spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor expuse în întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul promovat de pârâtul Ministerul Justiţiei este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele în continuare arătate:

Reclamanta A. a învestit instanţa de contecios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei, anularea parţială a Ordinului nr. 2829/C/13.07.2018 emis de Ministrul Justiţiei, respectiv a art. 1 teza finală privind cuantumul drepturilor salariale din acest ordin şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin, prin care să-i fie stabilit nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de asistent judiciar, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă, în cuantumul brut al indemnizaţiei de încadrare şi al sporurilor, valoarea de referinţă sectorială de 463,50 RON, la care să se adauge majorarea cu 15% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare (sporul de fidelitate pentru vechimea în funcţie de peste 5 ani), începând cu data de 1 iulie 2018, până la zi şi în continuare, precum şi încadrarea, şi, în mod corespunzător, acordarea beneficiului drepturilor salariale cuvenite potrivit anexei nr. V, Capitolul I, poziţia 4, corespunzătoare unei vechimi în funcţie între 3-5 ani, şi gradaţiei 5, coeficient 5,43, din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, coroborat cu dispoziţiile Cap. VIII, secţiunii a-3- a, "Salarizarea şi celelalte drepturi salariale ale asistenţilor judiciari" art. 16, din acelaşi act normativ.

Prima instanţă a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi a anulat parţial Ordinul nr. 2829/C/13.07.2018, obligând pârâtul să emită un nou ordin în favoarea reclamantei prin care să fie stabilite drepturile salariale cuvenite reclamantei prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 463,50 RON începând cu data de 01.07.2018.

Totodată, a respins capătul de cerere având ca obiect majorarea cu 15% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, ca fiind neîntemeiat.

Înalta Curte apreciază că soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente, raportat la actele ce compun dosarul.

Cu titlu preliminar, se constată că în cauză a fost recurată doar soluţia instanţei de fond prin care s-a admis acţiunea în privinţa calculării drepturilor salariale ale reclamantei în raport cu valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, nu şi soluţia de respingere a cererii reclamantei de majorare cu 15% a indemnizaţiei de încadrare (sporul de fidelitate pentru vechimea în funcţie de peste 5 ani), aceasta intrând în puterea de lucru judecat.

Analizând, aşadar, criticile formulate de recurentul –pârât ce vizează soluţia de anulare parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2829/C/13.07.2018, Înalta Curte constată netemeinicia lor, raportat la dispoziţiile art. 16 din capitolul VIII al Anexei V la Legea nr. 153/2017, ce prevăd că:

"(1) Asistenţii judiciari numiţi în condiţiile Legii nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt salarizaţi cu indemnizaţia lunară de încadrare prevăzută în prezenta anexă la cap. I lit. A) nr. crt. 4, aferentă unei vechimi în funcţie de la 0 la 3 ani, respectiv de la 3 la 5 ani.

(2) Asistenţii judiciari beneficiază în mod corespunzător de drepturile prevăzute la art. 24 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Indemnizaţiile de încadrare şi celelalte drepturi ale asistenţilor judiciari se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei."

Deopotrivă, instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, conform cărora prevederile acestei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017, iar, potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din acelaşi act normativ, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Relevante sunt deopotrivă şi dispoziţiile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, ce prevăd că, în situaţia în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022, precum şi prevederile art. 39 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, conform cărora până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

Ori, raportat la aceste dispoziţii, în mod corect instanţa de fond a reţinut ca fiind întemeiată solicitarea reclamantei de a i se stabili drepturile salariale la nivelul maxim de salarizare pentru funcţia de asistent judiciar, prin raportare la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, aceleaşi condiţii de studii şi valoarea de referinţă sectorială de 463,5 RON, începând cu data de 01.07.2018, voinţa legiuitorului fiind în sensul că salarizarea reclamantei trebuie să se facă la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care aceasta este numită/încadrată, salarizarea pentru funcţiile similare reclamantei raportându-se la o valoare de referinţă sectorială de 463,5 RON.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt nefondate şi nu pot fi primite, iar judecătorul de primă jurisdicţie, în raport de starea de fapt corect stabilită, în urma probelor administrate şi a cadrului normativ incident litigiului dedus judecăţii, a pronunţat o hotărâre legală, nesusceptibilă de reformare pe calea extraordinară a recursului.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiţiei, ca nefondat, cu consecinţa menţinerii hotărârii atacate, ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiţiei împotriva sentinţei civile nr. 1880 din 31 mai 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal-Veche, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 februarie 2022.