Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 6298/2021 AI generated

Extraordinary annulment motion against order refusing preliminary ruling referral held inadmissible.

Case Number Decizia nr. 6298/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appellants' motion to annul (contestație în anulare) against its own interlocutory order of 17 February 2021, which had rejected the exception of material incompetence and the request to refer a preliminary ruling question to the High Court under Art. 519(1) of the Civil Procedure Code in an administrative dispute challenging decisions of the court's governing board. The court held that, under Art. 520(1) Civil Procedure Code, the order disposing of such a referral request is not subject to any appeal, and under Art. 457 and Art. 129 of the Constitution, remedies may only be exercised where expressly provided by law; therefore the challenged order could not be the object of this extraordinary retractation remedy, regardless of whether the statutory ground under Art. 503(2)(1) (absolute incompetence or improper panel composition) was nominally invoked. The motion was rejected as inadmissible, with the decision being final.

Legislator headnote

AI generated

art. 519 alin. (1) C. proc. civ, art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ, art. 503 alin. (2) C. proc. civ, art. 520 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ; Extraordinary annulment motion against order refusing preliminary ruling referral held inadmissible: 519(1) of the Civil Procedure Code in an administrative dispute challenging decisions of the court's governing board. The court held that, under Art. 520(1) Civil Procedure Code, the order disposing of such a referral request is not subject to any appeal, and under Art. 457 and Art. 129 of the Constitution, remedies may only be exercised where expressly provided by law; therefore the challenged order could not be the object of this extraordinary retractation remedy, regardless of whether the statutory ground under Art. 503(2)(1) (absolute incompetence or improper panel composition) was nominally invoked. The motion was rejected as inadmissible, with the decision being final.

Keywords

AI generated
preliminary ruling procedure preliminary decision civil annulment interlocutory decision grounds for cassation referral order

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 503 C. proc. civ.

Applied to rule the contestation in annulment inadmissible because the decision against which it was filed is not subject to any appeal.

Art. 508 C. proc. civ.

Used as the procedural basis for dismissing the contestation in annulment as inadmissible.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 9 decembrie 2021

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava la data de 2 octombrie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. în nume propriu şi în calitate de mandatar al lui B., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Colegiul de conducere: - comunicarea actului administrativ - Hotărârea Colegiului de

Conducere a I. C. civ..J. nr. 25 din 08.12.2016 " in extenso"; - desfiinţarea actelor administrative reprezentate de Hotărârea Colegiului de Conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 25 din 08.12.2016 şi Hotărârea Colegiului de Conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 80 din 12.12.2017.

Prin sentinţa nr. 6 din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal: - a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant, invocată din oficiu, - a respins cererea formulată de A. în numele reclamantei B., ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate de reprezentant, în contradictoriu cu în contradictoriu cu pârâta Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Bucureşti, - a admis excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată de pârâtă, - a respins capetele de cerere privind anularea Hotărârilor Colegiului de Conducere al ICCJ nr. 25/08.12.2016 şi nr. 80/12.12.2017, formulate de reclamantul A., pentru existenţa autorităţii de lucru judecat, - a admis excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, - a respins ca inadmisibile capetele de cerere privind anularea Rezoluţiilor din data de 14.12.2018, din dosarele nr. x/2018, y/2018, z/2018 şi w/2018, formulate de reclamantul A..

Împotriva sentinţei nr. 6 din 21 ianuarie 2020 dar şi împotriva încheierii din data de 20 ianuarie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal au formulat recurs reclamanţii A. şi B. prin mandatar A..

2. Încheierea pronunţată şi contestaţia în anulare formulată

Prin încheierea din data de 17 februarie 2021 pronunţată în dosarul de recurs nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale şi cererea de sesizare a Î.C.C.J. formulată de recurenţii-reclamanţi A. şi B. prin mandatar A., în temeiul art. 519 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri A. şi B. au formulat contestaţie în anulare, calea de atac fiind întemeiată pe dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

În motivare s-a arătat că încheierea a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut, care a judecat cu ignorarea dictonului "nemo iudex in causa sua". De asemenea, instanţa a refuzat intrarea în legalitate şi, invocând în mod nelegal dispoziţiile art. 97 pct. 1, 3 şi 4 C. proc. civ. şi-a depăşit competenţa, preluând-o pe cea a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

4. Apărările formulate de intimată

Intimata Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea ca nefondată a încheierii pronunţate de instanţa de recurs.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra excepţiei inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocată din oficiu

Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, prin care se cere instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile limitativ prevăzute de lege, să îşi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.

Acelaşi aspect rezultă şi din prevederile art. 503 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează alte cazuri speciale pentru care hotărârile pot fi atacate cu contestaţie în anulare. Contestatorii din prezenta cauză au invocat dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ. - " (2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare când … 1) hotărârea dată în recurs a fost pronunţată de o instanţă necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei şi, deşi se invocase excepţia corespunzătoare, instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra acesteia".

Este necesar însă, ca aspect de admisibilitate, ca pe lângă motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestaţia în anulare să fie susceptibilă de exerciţiul acestei căi de atac extraordinare.

Prin încheierea din data de 17 februarie 2021 pronunţată în dosarul de recurs nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia necompetenţei materiale şi cererea de sesizare a Î.C.C.J. formulată de recurenţii-reclamanţi A. şi B. prin mandatar A., în temeiul art. 519 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează procedura de judecată a unei cereri de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, încheierea prin care se soluţionează o astfel de cerere "nu este supusă niciunei căi de atac."

În acelaşi timp, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 457 C. proc. civ., căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Regula are valoare şi de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Aplicând dispoziţiile legale anterior menţionate, se observă că încheierea din data de 17 februarie 2021 contestată în prezenta cauză, nefiind supusă niciunei căi de atac, nu poate forma obiectul căilor de atac de reformare sau de retractare.

Pentru considerentele expuse, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., în temeiul art. 508 din acelaşi act normativ Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de A., B. prin mandatar A. împotriva încheierii din 17 februarie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţate în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09 decembrie 2021.