Public sector salary recalculation; forfeiture for filing revision petition beyond one-month statutory limit

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea la data de 23 februarie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul Sindicatul National al Poliţiştilor si Personalului Contractual din M.A.I. – Biroul Executiv Teritorial Vâlcea a solicitat, în contradictoriu cu Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, obligarea pârâtei să emită actele prin care să recalculeze salariul de bază sporurile de care beneficiază fiecare dintre reclamanţi la nivelul maxim al acestor drepturi salariale acordat în cadrul categoriei profesionale, respectiv familiei ocupaţionale, începând cu 09.04.2015, pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, conform art. 1 alin. (5), art. 5 alin. (1 1) (1 2) din O.U.G. nr. 83/2014 aprobată prin Legea m. 71/2015 precum art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 20/2016, pentru modificarea completarea O.U.G. nr. 57/2015, Decizia ICCJ, Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia CCR m. 794 din 15 decembrie 2016; obligarea pârâtei să plătească reclamanţilor diferenţele de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamanţi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 09.04.2015, actualizate cu indicele de inflaţie, la care se adaugă dobânda legală aferentă, până la data plăţii efective.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 1773/13.12.2018, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul National al Poliţiştilor si Personalului Contractual din M.A.I. – Biroul Executiv Teritorial Vâlcea, în numele şi pentru membrii de sindicat, şi a fost obligată pârâta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne să stabilească persoanelor reprezentate de sindicat, în perioada 09.04.2015 şi până la data de 30.06.2017, drepturile salariale la nivelul maxim al funcţiilor similare existente în cadrul pârâtei, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, aprobată prin Legea nr. 71/2015 şi al celorlalte legi de salarizare anuale incidente în perioada în discuţie, în perioada 01.07.2017-31.12.2017, potrivit drepturilor salariale anterior stabilite, valabile astfel şi în luna iunie 2017, potrivit Legii nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice iar începând cu data de 01.01.2018, cu respectarea prevederilor art. 7 din O.U.G. nr. 90/2017, privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, precum şi cu cele ale art. 38 alin. (3) şi alin. (6), din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

A fost obligată pârâta să le plătească acestora din urmă diferenţele dintre drepturile salariale nou stabilite şi cele efectiv încasate, pentru aceleaşi perioade, ce vor fi actualizate în funcţie de indicele de inflaţie, precum şi dobândă legală penalizatoare, calculată potrivit dispoziţiilor O.G. nr. 13/2011, de la data scadenţei respectivelor drepturi salariale şi până la data plăţii efective.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Pârâta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne a formulat cerere de recurs împotriva sentinţei nr. 1773/13.12.2018 a Tribunalului Vâlcea, pe care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, în temeiul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia şi casarea sentinţei civile atacate cu consecinţa respingerii cererii reclamantului ca nefondată.

1.4. Soluţia instanţei de recurs.

Prin decizia civilă nr. 52 de la data de 25.01.2021 a Curţii de Apel Piteşti a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, împotriva sentinţei nr. 1773/13.12.2018, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual din M.A.I - Biroul Executiv Teritorial Vâlcea - în numele şi pentru membrii de sindicat.

II. Cererea de revizuire promovată în cauză

1. În cuprinsul cererii de revizuire, întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., formulate în cauză revizuenta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne a arătat că există hotărâri judecătoreşti potrivnice, care evocă fondul, respectiv hotărârea judecătorească a cărei revizuire se solicită şi care încalcă autoritatea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti nr. 4119/04.06.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, rămasa definitivă prin decizia civila nr. 1566/01.10.2020 pronunţata de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018,

Pentru aceste considerentele a solicitat admiterea cererii de revizuire, urmând a se constata încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 4119/04.06.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti rămasă definitivă, prin decizia civilă nr. 1.566/01.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2018, cu menţinerea sentinţei civile nr. 4119/04.06.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1566/01.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

2. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Înainte de a examina cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii sale şi al faptelor pe care se întemeiază, astfel cum impun dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va analiza, mai întâi, excepţia tardivităţii, invocată din oficiu, urmând a verifica dacă a fost respectat termenul legal de promovare a prezentei cereri de revizuire, potrivit dispoziţiilor procedurale incidente.

Prin cererea de revizuire formulată, revizuenta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne a invocat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în conformitate cu care revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Potrivit art. 511 alin. (1) din Codul de procedură civilă: "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: (...)

8. în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 3 şi alin. (2) din C. proc. civ.: "Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: (...)

3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni".

(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează".

Potrivit art. 182 alin. (1) din C. proc. civ.: "termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură".

Din interpretarea logico-juridică a acestor dispoziţii rezultă că în cazul termenului de o lună, termenul se împlineşte în ziua corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă.

Aşadar, în ceea ce priveşte momentul de la care începe să curgă termenul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. prevede că termenul de o lună începe să curgă "de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

Fiind vorba de o hotărâre dată în recurs, definitivă, singura dată obiectivă ce se impune a fi avută în vedere în calcularea termenului de o lună, avută în vedere şi de legiuitor în conţinutul textul de lege sus enunţat, este data pronunţării deciziei instanţei de recurs.

Potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate."

În speţă, Decizia nr. 52 a fost pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, la data de 25.01.2021, aşa încât formularea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 punctul 8 din C. proc. civ., la data de 15.03.2021, data e-mail-ului de înaintare, ce rezultă din raportului de expediere de la fila x ataşată la dosar, s-a făcut cu depăşirea termenului legal de o lună, calculat conform art. 181 din acelaşi cod.

Înalta Curte aminteşte că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

Aşadar, instanţa legal învestită cu soluţionarea cererii de revizuire reţine că Decizia nr. 52 a Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în recurs în dosarul nr. x/2018, este definitivă de la data pronunţării, respectiv de la data de 25.01.2021, în conformitate cu dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. 5 şi art. 634 alin. (2) C. proc. civ., astfel că, ultima zi a termenului de exercitare a acestei căi extraordinare de atac, de 1 lună de la data rămânerii definitive a hotărârii, a fost la data de 25.02.2021.

Prin urmare, depunerea cererii de revizuire la data de 15.03.2021 (conform raportului de transmitere a e-mail-ului de la dosarului de revizuire) apare ca fiind făcută cu depăşirea termenului de o lună de la data rămânerii definitive a Deciziei nr. 52, termen legal, imperativ şi absolut, a cărui încălcare atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac.

Cum revizuenta nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a căii extraordinare de atac, printr-o împrejurare mai presus de voinţa sa, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor legale sancţionatorii sus-menţionate, respingând cererea de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., ca tardiv formulată.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, ca tardivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii invocată din oficiu.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Direcţia Medicală a Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinţei nr. 1773 din 13 decembrie 2018 a Tribunalului Vâlcea–Secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2018, ca tardivă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 noiembrie 2021.