Scope of judicial review in petition procedure: obligation to respond versus substantive revocation of an administrative license

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.01.2018, reclamanta A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, să fie obligată să emită răspuns oficial la petiţia nr. x/12.11.2018.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 178 din 22 mai 2019, Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului.

A anulat adresa nr. x/14.07.2019 emisă de Ministerul Tineretului şi Sportului.

A obligat pârâtul să soluţioneze cererea adresată de reclamant nr. x/12.11.2018.

A obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 50 RON reprezentând cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 178 din 22 mai 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs pârâtul Ministerul Tineretului şi Sportului, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (8) din C. proc. civ.

În susţinerea motivului de casare invocat, recurentul-pârât arată că, în mod greşit, instanţa de fond a apreciat că Ministerul Tineretului şi Sportului nu a soluţionat pe fond cererea formulată de reclamantă şi înregistrată la minister sub nr. x/12.11.2018.

Afirmă că autoritatea recurentă i-a răspuns reclamantei, în sensul că nu se poate da curs solicitării de revocare a avizului de funcţionare a Federaţiei Române de Snooker, deoarece, potrivit legii, acest act a intrat în circuitul civil şi nu mai poate fi anulat decât pe cale judecătorească.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei recurate ca fiind legală şi temeinică.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma criticilor formulate, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum şi la dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamantă constă în obligarea pârâtului Ministerul Tineretului şi Sportului, să emită un răspuns oficial la petiţia nr. x/12.11.2018, temeiul de drept fiind art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2000 privind procedura de soluţionare a petiţiilor şi art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, contrar celor reţinute de instanţa de fond, limitele învestirii instanţei erau circumscrise stabilirii faptului dacă a existat sau nu, un refuz nejustificat din pârâte autorităţii pârâte de a răspunde oficial reclamantei la petiţia nr. x/12.11.2018.

Pornind de la textul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată", instanţa de fond a constatat că "cererea cu care a fost investită nu constituie o simplă solicitare de a se răspunde la o petiţie, ceea ce doreşte reclamantul fiind de fapt anularea unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri şi obligarea pârâtului la soluţionarea acesteia".

Raţionamentul primei instanţe este eronat şi încalcă atât dispoziţiile legale mai sus citate dar şi limitele învestirii sale, prin schimbarea pretenţiilor deduse judecăţii, ajungându-se la o soluţie non-juridică de anularea a unui refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, exprimat printr-o adresă de răspuns, în condiţiile în care, reclamanta invoca tocmai nesoluţionarea în termenul legal a unei petiţii, şi nu anularea vreunui act administrativ vătămător.

În acest context, soluţia instanţei de fond reprezintă un raţionament plus petita, pronunţarea fiind făcută asupra unor lucruri care nu au fost solicitate, cu ignorarea realităţii faptice şi juridice, astfel cum aceasta transpare din înscrisurile depuse la dosar.

Înalta Curte, în exercitarea controlului judiciar, în virtutea căruia procedează la reanalizarea probatoriului administrat în cauză, constată că intimata-reclamantă a solicitat prin petiţia înregistrată sub nr. x/12.11.2018 la Ministerul Tineretului şi Sportului, revocarea de către această autoritate a avizului de funcţionare a Federaţiei Române de Snooker.

Reclamanta a sesizat instanţa de contencios administrativ la data de 22.01.2019, arătând faptul că autoritatea pârâtă nu i-a răspuns la cererea formulată în termenul legal de soluţionare a petiţiei, prevăzut de art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2002.

Pe parcursul derulării procedurii de regularizare a cererii de chemare în judecată, Ministerul Tineretului şi Sportului a depus odată cu întâmpinarea dovada faptului că a răspuns reclamantei prin adresa nr. x/14.03.2019.

Cu toate acestea, instanţa de fond, în mod nelegal, a apreciat că adresa de răspuns nu a soluţionat pe fond, cererea de revocare a avizului de funcţionare a Federaţiei Române de Snooker, deşi, nu acesta reprezenta obiectul pretenţiilor judiciare formulate de reclamantă.

Înalta Curte reţine şi faptul că prin răspunsul oferit de autoritatea pârâtă s-au indicat elementele necesare pentru ca reclamanta să urmeze calea procedurală legală pentru soluţionarea solicitării de retragere a avizului de funcţionare a Federaţiei Române de Snooker, prin adresa respectivă nefiindu-i respinsă pe fond această pretenţie, iar nemulţumirea reclamantei faţă de conţinutul adresei nu poate echivala cu lipsa unui răspuns al autorităţii privind soluţionarea petiţiei, pentru a se constata încălcarea art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2002 şi a art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în ipoteza nesoluţionării în termenul legal a unei cereri.

Prin urmare, Înalta Curte constată că autoritatea pârâtă şi-a îndeplinit obligaţia de a răspunde reclamantei la petiţia nr. x/12.11.2018, prin Adresa nr. x/14.03.2019, adresă anulată de instanţa de fond, nelegal, fără a fi învestită cu o astfel de cerere din partea reclamantei, astfel încât acţiunea formulată nu are fundament faptic şi juridic.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentinţa instanţei de fond este afectată de viciul nelegalităţii consacrat de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., impunându-se reformarea soluţiei, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, în rejudecare, pe fond, va respinge acţiunea reclamantei ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Tineretului şi Sportului împotriva sentinţei civile nr. 178 din 22 mai 2019, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, în rejudecare, pe fond:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 noiembrie 2021.