Cassation appeal nullity for failure to substantiate grounds of unlegality in a pension and constitutional challenge dispute

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Muncii şi în garanţie Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând să se constate încălcarea dreptului fundamental la viaţă prin privare de pensie, recunoaşterea dreptului la pensie, emiterea deciziei de pensionare în condiţiile legii şi repararea prejudiciului.

Prin cererea înregistrată la data de 03.10.2022, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată pronunţate la data de 14.09.2022 în Dosarul nr. x/2022.

Totodată, a formulat şi cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 135 alin. (1) din C. pen., în scopul completării C. pen. cu prevederi care să soluţioneze vidul legislativ actual.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din data de 21 octombrie 2022, a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, ca inadmisibilă, precum şi cererea de reexaminare, formulate de către reclamant.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri, în ceea ce priveşte soluţia asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 135 alin. (1) din C. pen., a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac recurentul a susţinut că în Romania nu este admisă prin lege sau hotărâre judecătorească existenţa contenciosului penal, constituţional şi de drept internaţional dintre cetăţean şi stat pentru fapte săvârşite de stat sau autorităţi publice cu încălcarea gravă a C. pen., a instituţiei şi tratatelor cu privire la drepturile omului.

Totodată, a arătat că în Romania nu sunt recunoscute, nici de lege şi nici de autoritatea judecătorească, drepturile naţionale ale persoanei umane: dreptul la viaţă, dreptul la libertate, dreptul la apărare atunci când acestea sunt încălcate de stat sau autorităţi publice.

Potrivit recurentului, această stare de arbitrariu este asigurată de autoritatea judecătorească prin hotărâri care deturnează natura contenciosului şi mimează legalitatea, folosindu-se de dispoziţii străine cauzei din legi interne ierarhic inferioare Constituţiei şi dreptului internaţional: nulitate, netimbrare, inadmisibilitate, netemeinicie, etc.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Regularitatea promovării căii de atac

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 din acelaşi cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se constată că susţinerile recurentului-reclamant nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise faţă de încheierea atacată, ci doar şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe, susţinând, în esenţă, că în Romania nu este admisă prin lege sau hotărâre judecătorească existenţa contenciosului penal, constituţional şi de drept internaţional dintre cetăţean şi stat pentru fapte săvârşite de stat sau autorităţi publice cu încălcarea gravă a C. pen., a instituţiei şi tratatelor cu privire la drepturile omului şi nu sunt recunoscute drepturile naţionale ale persoanei, iar această stare de arbitrariu este asigurată de autoritatea judecătorească.

Recurentul-reclamant nu circumstanţiază în niciun mod criticile sale, în sensul prevederilor legale invocate (art. 488 alin. (1) pct. 3, 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.), acestea fiind doar indicate, fără nicio dezvoltare a vreunei ipoteze avute în vedere de legiuitor pentru reglementarea acestor motive de casare.

Recurentul nu formulează critici concrete faţă de cele reţinute de prima instanţă, care a constatat că nu sunt întrunite condiţiile de sesizare a Curţii Constituţionale pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, conform prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, întrucât nu are legătură cu soluţionarea pricinii, prin raportare la prevederile legale a căror neconstituţionalitate se invocă, dar şi raportat la obiectul cauzei deduse judecăţii (litigiul fiind unul de contencios administrativ, iar nu unul de natură penală), ci, partea, în realitate nu este de acord cu raţionamentul instanţei.

Aşadar, deosebit de cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputându-se exercita controlul judiciar.

Înalta Cure reaminteşte că recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, neputând conduce la o nouă judecată în fond, ci asigură numai un control de legalitate asupra hotărârii judecătoreşti atacate, aşadar, instanţa de recurs este competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material sau procesual.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiţia motivării recursului, în condiţiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, prevederile art. 488 alin. (1) pct. pct. 3, 4, 5, 6 şi 8 din C. proc. civ. fiind indicate în mod formal drept temei al căii de atac.

Prin urmare, susţinerile recurentului-reclamant nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigenţelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului, ţinând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din data de 21 octombrie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 24 noiembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.