Request to include off-label cancer combination in reimbursement list dismissed due to death of plaintiff and lack of association's legal interest

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16.07.2019 sub nr. x/2019, reclamantele A. şi Asociaţia B. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, au solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

În principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente DBRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) şi TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) pentru indicaţia terapeutică de ADENOCARCINOM DE COLON,

În subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârile ce fac obiectul controlului judiciar

Prin încheierea de şedinţă din data (de amânare a pronunţării) din data de 04.11.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a consemnat că: "Deliberând asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, invocate prin întâmpinări, o va respinge, reţinând că fiecare dintre aceste autorităţi pârâte au fost chemate în judecată de reclamantă în raport cu atribuţiile legale ale fiecăruia, prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată".

Prin sentinţa nr. 1179 din 18 noiembrie 2020 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

"Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii, A. şi Asociaţia B. în contradictoriu cu pârâţii, Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, în sensul că;

Obligă pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România să iniţieze, în conformitate cu prevederile art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea/neincluderea, extinderea/neextinderea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente DABRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) ţi TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) pentru indicaţia terapeutică de ADENOCARCINOM DE COLON.

Obligă pârâtul Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

Respinge în rest acţiunea ca neîntemeiată.".

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 1179 din 18 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au exercitat calea de atac a recursului pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor din România, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurentul Ministerul Sănătăţii a susţinut în esenţă în cadrul cererii sale de recurs, că atribuţiile şi responsabilităţile Ministerului Sănătăţii, ca autoritate centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică, sunt strict şi limitativ prevăzute atât în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 16, cât şi în H.G. nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 2.

Atâta timp cât Agenţia Europeană a Medicamentului nu a autorizat includerea indicaţii terapeutice adenocarcinom de colon în prospectul medicamentului, şi ca orice medicament are şi reacţii adverse, se poate spune că medicii şi pacienţii îşi asumă riscul asupra reacţiilor adverse, mai ales că vorbim de pacienţi cu afecţiuni oncologice. Utilizarea unui medicament off-lebel. respectiv fără respectarea indicaţiilor terapeutice este reglementată la ari. 73 ultimul alineat din DIRECTIVA 2001/82/CE A PARLAMENTULUI] EUROPEAN SI A CONSILIULUI.

Potrivit prospectului deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţa a combinaţiei de medicamente DABRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) si TRAMETINIB (denumire comercială MEK1NIST), diagnosticul "adenocarcinom de colon" nu este prevăzut pentru tratamentul cu acest medicament.

Medicamentul Dabrafembuml pound 2 şi Trametinibum se regăsescl pound 2 în Lista aprobată de H.G. nr. 720/2008. în nota din subsolul tabelului aferent programului naţional de oncologie tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu () se efectuează pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, iar tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (Q) se efectuează în baza contractelor cost-volum încheiate.

Mai susţine recurentul că legislaţia nu permite acordarea combinaţiei de medicamente x (denumire comercială TAFINLAR) şi x (denumire comercială MEKINIST), în lipsa unei indicaţii terapeutice în prospectul medicamentului cât şi lipsa protocolului terapeutic în vederea administrării acestuia pentru indicaţia adenocarcimom de colon, concluzionează că există o pasivitatea autorităţilor de a efectua demersurile pentru actualizarea listei medicamentelor compensate, deşi această obligaţie le revine conform actelor antemenţionate, a încălcat prevederile legale.

Prin admiterea cererii, instanţa de judecată a recunoscut reclamantei dreptul la un medicament care nu are autorizată indicaţia terapeutică la nivel european şi naţional, indicaţie care nu este prevăzută nici în Protocolul obligatoriu de administrare a medicamentului DABRAFENIB (denumire comerciala TAFINLAR) şi TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST).

Prin acordarea medicamentului DABRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) şi " TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) în regim de compensare 100% practic, instanţa de fond a recunoscut dreptul reclamantei de a beneficia gratuit de medicamente făcând abstracţie de cadrul legal referitor la asigurările de sănătate, fiind evident că, raportat la art. 6 alin. (1) şi art. 7 C. proc. civ., instanţa de fond a încălcat dreptul la un proces echitabil, la pronunţarea soluţiei făcând abstracţie de apărările părţilor şi de legislaţia în vigoare aplicabilă în prezenta cauză.

Astfel, faţă de starea de fapt potrivit căreia medicamentul DABRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) si TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) nu se săseşte în Lista de medicamente ce pot fi decontate în sistemul de asişurări de sănătate din România şi nu are protocol terapeutic aprobat, utilizarea medicamentului în afecţiunea de care suferă reclamantul se face off-lebel, respectiv este utilizat fără respectarea indicaţiilor, iar în acest caz medicii şi pacienţii, dar şi instanţa de judecată îşi asumă riscul folosirii unui medicament în afara indicaţiilor terapeutice aprobate la nivel naţional de ANMDMR si la nivel European de Asentia Europeană a Medicamentului.

Solicită astfel admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii recurate, respectiv în ceea ce priveşte obligaţia Ministerului Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

La rându său, recurenta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor din România, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut în cadrul cererii sale că, în cauza de faţă nu se poate reţine o pasivitate a autorităţiii, întrucât ANMDMR nu poate supune medicamentul în discuţie procesului de evaluare, în condiţiile Ordinului ministrului sănătăţii 861/2014, atâta timp cât deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă nu a depus cerere, şi nici nu putea iniţia din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea medicamentului în Lista pentru o astfel de indicaţie, întrucât produsul nu îndeplineşte două dintre criteriile de evaluare, respectiv lipsa autorizaţiei de punere pe piaţă pentru indicaţia adenocarcinom de colon, care are drept consecinţă lipsa preţului aprobat de Ministerul Sănătăţii şi lipsa rapoartelor de evaluare a tehnologiilor medicale realizate de către agenţiile autorizate din Franţa. Marea Britanie şi Germania.

Autoritatea şi-a îndeplinit întru-totul obligaţiile legale care îi revin, motiv pentru care solicită admiterea recursului, respectiv casarea în parte a sentinţei civile nr. 1179/2020, în ceea ce priveşte obligarea sa la evaluarea din oficiu a combinaţiei de medicamente având DCI Dabrafenibum, (DC Tafinlar) şi DCI Trametinibum, (DC Mekinist), pentru indicaţia terapeutică de adenocarcinom de colon.

În cadrul cererii sale de recurs, recurenta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, formulând critici doar împotriva încheierii de şedinţă din data de 04.11.2020, din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a susţinut că, în mod eronat instanţa de fond a apreciat că este neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei autorităţi şi pe cale de consecinţă a dispus respingerea excepţiei.

Apreciază că instanţa a pronunţat o soluţie nelegală şi netemeinică, dată cu greşita aplicare şi interpretare a legislaţiei specifice asigurărilor sociale de sănătate, ANMDM fiind autoritatea ce are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecăţii şi competenţa de a emite Deciziei de extindere a indicaţiilor terapeutice ale unui medicament prin raportare la prevederile art. 51, art. 6 alin. (2) şi (3) din Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 861/2014, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2 şi art. 3 din Anexa 1 la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 861/2014, cu modificările şi completările ulterioare, Anexa 2 şi Anexa 4 la ordinul anterior menţionat, art. 704 alin. (1)-(3) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Instanţa de fond a fost în eroare în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea cadrului normativ incident cauzei, întrucât, includerea în Listă a combinaţiei de medicamente DABRAFENIM (denumirea comercială TAFINLAR) şi TRAMETINIB (denumirea comercială (MEKINIST) pentru indicaţia terapeutică " adenocarcinom de colon" se poate realiza cu extinderea de indicaţie terapeutică în protocolul aprobat de Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNSAS nr. 1301/500/2008, cu modificările şi completările ulterioare, numai după ce a fost supus mecanismului de evaluare a tehnologiiilor medicale de către deţinătorul de autorizaţie de punere pe piaţă sau de către reprezentantul legal al acestuia, în conformitate cu dispoziţiile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 861/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Consideră că, faţă de aceste dispoziţii legale, instanţa de fond a făcut o aplicare greşită a legii la soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea Încheierii recurate, în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive şi pe cale de consecinţă, respingerea cererii reclamantei în contradictoriu cu CNAS, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Apărările formulate în recurs

Doar recurentul Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare la recursurile formulate de pârâţii Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, solicitând casarea în parte a sentinţei recurate, admiterea recursului promovat de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi respingerea recursului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ca neîntemeiat.

Răspunsul la întâmpinare

Deşi întâmpinarea depusă de Ministerul Sănătăţii fost comunicată în termenul legal celorlalţi recurenţi, respectiv Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, aceştia nu au formulat Răspunsuri la aceasta, astfel cum permit dispoziţiile art. 4711 alin. (4) C. proc. civ. incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursurilor

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit cu soluţionarea dosarulu din data de 26 mai 2021, s-a fixat primul termen pentru judecata recursurilor la data de 16 noiembrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Alte aspecte procesuale.

Înainte de termenul fixat pentru judecata recursurilor la data de 16.11.2021, respectiv în data de 10 noiembrie 2021 s-a transmis prin e-mail la instanţă, din partea apărătorului ales al reclamantelor, domnul avocat C., o Notă, în cuprinsul căreia susţine că intimata – reclamantă A. a decedat la data de 18.09.2019 şi, prin urmare, nu mai are capacitate de folosinţă şi, faţă de caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, apreciază că nu se impune introducerea în cauză a moştenitorilor, anexându-se şi certificatul de deces al acestei reclamante.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei-reclamante A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, în considerarea următoarelor argumente:

Intimata-reclamantă A., împreună cu Asociaţia " B." au învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere prin care au solicitat, în principal, obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente DBRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) şi TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) pentru indicaţia terapeutică de ADENOCARCINOM DE COLON, în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prima instanţă a admis, în parte, cererea dedusă judecăţii reţinând în esenţă refuzul nejustificat legal al pârâtei Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale în soluţionarea cererii reclamantelor şi al pârâtului Ministerul Sănătăţii în adoptarea ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, chestiunea vizând excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A., având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (ce vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă.

Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă, aşa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimata-reclamantă A. a decedat la data de 18 septembrie 2019, conform certificatului de deces seria x nr. x eliberat la data de 19.09.2019 de S.P.C.L.E.P. Buftea, aflat la fila x.

Prin urmare, la acest moment, reclamanta este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudindea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, Înalta Curte are în vedere şi că obiectul prezentei acţiuni, respectiv " obligarea paraţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinaţiei de medicamente DBRAFENIB (denumire comercială TAFINLAR) şi TRAMETINIB (denumire comercială MEKINIST) pentru indicaţia terapeutică de ADENOCARCINOM DE COLON", vizează un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moştenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacităţii de folosinţă a titularului, respectiv la moartea acesteia.

Aşadar, având în vedere că una dintre condiţiile de exercitare ale acţiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu este îndeplinită, Înalta Curte constată că se impune admiterea recursurilor, casarea Încheierii (de amânare a pronunţării) şi a sentinţei recurate şi, rejudecând cauza pe fond, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A., constatând nulă cererea de chemare în judecată formulată de aceasta.

Deopotrivă, faţă de caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenţia solicitată prin cererea de chemare în judecată putând fi executată doar faţă de reclamanta A., în condiţiile în care aceasta a decedat, Înalta Curte urmează a admite şi excepţia lipsei de interes a reclamatei Asociaţia " B.", în susţinerea cererii de chemare în judecată promovată împreună cu reclamanta persoană fizică.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmăreşte cel ce învesteşte o instanţă de judecată cu o cerere (acţiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, în primă instanţă şi în căile de atac, şi nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.

În contextul arătat, se constată că reclamanta Asociaţia B. nu justifică un interes propriu în susţinerea acţiunii introductive, raportat la caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, apărarea unui interes legitim public fiind subsidiară interesului legitim privat.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, urmează a admite excepţia lipsei de interes a acestei reclamante în susţinerea cererii şi pe cale de consecinţă, va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia B., ca fiind lipsită de interes.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România, va casa încheierea şi sentinţa recurate şi, rejudecând, va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A. şi excepţia lipsei de interes a reclamantei Asociaţia B. şi pe cale de consecinţă, va constata nulă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., respingând cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia B., ca fiind lipsită de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de pârâţii Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinţei nr. 1179 din data de 18 noiembrie 2020 şi recursul formulat de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva încheierii din data de 4 noiembrie 2020, ambele pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierea şi sentinţa recurate şi rejudecând:

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei A..

Admite excepţia lipsei de interes a reclamantei Asociaţia B..

Constată nulă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A..

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Asociaţia B., ca fiind lipsită de interes.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2021.