Inadmissibility of appeal against final appellate decision in administrative litigation for termination of medical care contracts

Şedinţa publică din data de 22 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub numărul x/2019, reclamantul Cabinet Medical Individual Doctor A. a solicitat, în contradictoriu cu Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Prahova, ca prin hotărârea ce se va dispune în cauză să se admită cererea şi pe cale de consecinţă să se dispună anularea deciziilor emise de pârâtă în baza notificării de reziliere nr. x/29.03.2019 prin care s-a dispus rezilierea contractului de furnizarea a serviciilor medicale şi asistenţă medicală primară nr. 3 98/2018, precum şi a notificării nr. x/29.03.2019 prin care s-a dispus rezilierea convenţiei privind eliberarea certificatelor de concediu medical şi asistenţa medicală primară nr. 336/2018.

Prin sentinţa civilă nr. 178 din data de 3 martie 2020 pronunţată de Tribunalul Prahova, a respins cererea având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de reclamantul A., ca nefondată.

Prin încheierea din 19 decembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Prahova, a fost respinsă cererea de recuzare formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Împotriva acestor hotărâri, reclamantul a formulat recurs, susţinând netemeinicia şi nelegalitatea acestora, precizând că îşi întemeiază cererea pe art. 20 alin. (1), (2), (3) din Legea 554/2004 actualizată şi pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin decizia civilă nr. 1242 din 15 decembrie 2020 Curţii de Apel Ploieşti – secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins recursul declarat de reclamantul Cabinet Medical Individual Doctor A., împotriva încheierii şedinţei Camerei de consiliu din 19 decembrie 2019, pronunţată de Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa De Asigurări De Sănătate A Judeţului Prahova, cu sediul în Ploieşti, judeţul Prahova, ca nefondat.

S-a respins recursul declarat de reclamantul Cabinet Medical Individual Doctor A., împotriva sentinţei nr. 178 din data de 3 martie 2020 pronunţată de Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu intimata pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Prahova, ca nefondat.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr 1242 din 15 decembrie 2020 Curţii de Apel Ploieşti – secţia contencios administrativ şi fiscal şi a încheierii de şedinţă de la acea dată (partea introductivă a hotărârii) prin care s-a respins cererea de completare a motivelor de recurs şi excepţia nulităţii absolute pentru emiterea, cu încălcarea competenţei instanţei, a hotărârii nr. 178 din data de 3 martie 2020 pronunţată de Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

S-a solicitat casarea în totalitate a hotărârii nr. 1242 din 15 decembrie 2020 şi rejudecarea recursului de o instanţă competentă, admiterea excepţiei nulităţii absolute a hotărârii sentinţei nr. 178 din data de 3 martie 2020 pronunţată de Tribunalul Prahova – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, iar în subsidiar, conform art. 497 şi art. 498 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., casarea sentinţei civile nr. 178 din data de 3 martie 2020 pronunţată de Tribunalul Prahova.

În drept, cererea de recurs s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3,5,6,7 şi 8 şi alin. (2) din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata – pârâtă Casa de Asigurări de Sănătate a Judeţului Prahova nu a formulat întâmpinare la recurs.

5. Soluţia instanţei de recurs

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în concluziile scrise ale intimatului şi raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reţine că recursul este inadmisibil, în considerarea celor în continuare arătate.

Principiul legalităţii căilor de atac este consacrat în art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate în condiţiile legii.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, nefiind permisă altor mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.

În materia contenciosului administrativ sunt incidente dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2005, care prevăd la alin. (1) că hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Totodată, dispoziţiile art. 634 alin. (5) din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;

Prin urmare, decizia ce formează obiectul prezentei căi extraordinare de atac, fiind pronunţată în calea de atac a recursului, are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Întrucât hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Cabinet Medical Individual Doctor A. împotriva Deciziei nr. 1242 din 15 decembrie 2020 şi a încheierii din 15 decembrie 2020 ale Curţii de Apel Ploieşti – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 noiembrie 2022.