Decizia nr. 5491/2022 · Electoral expense reimbursement partly reinstated; transport and publicity invoices excluded as non-compliant. (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal)

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the appeal by the Permanent Electoral Authority, partially quashed the Court of Appeal's judgment, and, on retrial, partially annulled Decision No. 16DC/27.08.2019 refusing reimbursement of electoral expenses and the related control report of 12.08.2019, ordering the Authority to issue a reimbursement decision for specified sums (totaling about 74,096.90 RON) for the 2019 European Parliament elections; all other challenged expenses and the remainder of the decision were upheld, with the court rejecting reimbursement for a transport invoice (4,900 RON) as not matching the contract route and for a publicity invoice (2,975 RON) as falling outside the challenged decision. The dispute concerned a candidate's challenge to the refusal to reimburse electoral campaign expenses under Law No. 334/2006 and HG No. 10/2016, where the court found that expenses are reimbursable if incurred or committed during the electoral campaign (27.04–25.05.2019), evidenced by contracts and performance records, even if invoices were issued afterward; that the principle of proportionality under the Administrative Code (OUG No. 57/2019) requires partial reimbursement where services were only partially performed or materials partially compliant with the exhaustive list of permitted propaganda under art. 36(2) (excluding flags, roll-ups, banners, badges, and mesh), and that partial annulment rulings and the interpretation of evidence are not appealable on legality grounds.

Legislator headnote

AI generated

art. 486 C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006, art. 249 C. proc. civ, Art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006; Electoral expense reimbursement partly reinstated; transport and publicity invoices excluded as non-compliant: 16DC/27.08.2019 refusing reimbursement of electoral expenses and the related control report of 12.08.2019, ordering the Authority to issue a reimbursement decision for specified sums (totaling about 74,096.90 RON) for the 2019 European Parliament elections; all other challenged expenses and the remainder of the decision were upheld, with the court rejecting reimbursement for a transport invoice (4,900 RON) as not matching the contract route and for a publicity invoice (2,975 RON) as falling outside the challenged decision. The dispute concerned a candidate's challenge to the refusal to reimburse electoral campaign expenses under Law No. 334/2006 and HG No. 10/2016, where the court found that expenses are reimbursable if incurred or committed during the electoral campaign (27.04–25.05.2019), evidenced by contracts and performance records, even if invoices were issued afterward; that the principle of proportionality under the Administrative Code (OUG No. 57/2019) requires partial reimbursement where services were only partially performed or materials partially compliant with the exhaustive list of permitted propaganda under art. 36(2) (excluding flags, roll-ups, banners, badges, and mesh), and that partial annulment rulings and the interpretation of evidence are not appealable on legality grounds.

Keywords

AI generated

election expenses European election electoral law transport law non-administrative dispute challenge of administrative decisions

Cited Legislation

AI generated

art. 486 C. proc. civ

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art.

art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 3 februarie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 6 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004

În plus, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede că "Instanţa este competentă să se pronunţe, …, şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.".

art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006

(2) coroborat cu art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, în forma modificată şi completată prin O.U.G.

art. 249 C. proc. civ

art. 249 C. proc. civ., faptul că prestarea serviciilor vizate de contractul nr.

Art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006

Art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 prevede că:

art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 334/2006

din 30 aprilie, 6, 13, 20 mai 2019, macheta de 1-8 pagină color», partea pârâtă reţinând că nu se respectă prevederile art. 36 alin.

art. 36 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 334/2006

În acest din urmă sens, se constată că materialele respective de propagandă electorală constituie în mod evident materiale tipărite în sensul art. 36 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 334/2006, având scop de informare a destinatarilor despre competitorul electoral.

Cited Case Law

AI generated

decizia nr. 7/2018

Distance credit contracts: enforceability without debtor signature and preliminary reference admissibility under Article 519 CPC

AI generated

Decizia nr. 2346/2020

Electoral expense reimbursement partly reinstated after authority's failure to flag correctable invoice defects.

Decizia nr. 1278/2021

Reimbursement of shared electoral campaign expenses and sufficiency of invoice formalities under Law 334/2006

Decizia nr. 3930/2020

Electoral expense reimbursement refusal upheld; candidate’s appeal rejected as unfounded

Decizia nr. 16/2022

Reimbursement of electoral expenses: validity of online donation commissions, post-campaign invoicing, and formal invoice deficiencies

Decizia nr. 5656/2020

Electoral expense reimbursement: sufficiency of invoice address details and temporal applicability of fiscal code requirements

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated

Art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004

Basis for the admissibility and review of the appeal in administrative litigation.

Art. 496 din C. proc. civ.

Procedural basis for admitting the appeal and partially cassating the lower court decision.

Full text

Şedinţa publică din data de 16 noiembrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.10.2019 în dosarul nr. x/2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă anularea parţială a deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC din 27 august 2019 şi a raportului de control încheiat în data de 12 august 2019 în ceea ce priveşte cheltuielile electorale respinse a fi rambursate de către Autoritatea Electorală Permanentă în cuantum de 125.877.12 RON reprezentând cheltuieli efectuate de către A. pentru perioada alegerilor 27.04.2019 - 25.05.2019, precum şi anularea parţială a raportul de control încheiat în data de 12 august 2019, respectiv a menţiunilor care prejudiciază partea reclamantă, astfel: factura CT nr. x/10.05.2019 emisă de către B. pentru suma de 3.740,12 RON; factura ALX nr. x/22.05.2019 emisă de C. pentru suma de 7.500 RON; factura seria x nr. x/16.05.2019 emisă de către D. S.R.L. pentru suma de 19.980 RON; factura BM nr. x/09.05.2019 emisă de E. pentru suma de 7.854 RON; factura BC nr. x/29.05.2019 emisă de către F. pentru suma de 500 RON; factura DNV nr. x/27.05.2019 emisă de G. pentru suma de 700 RON; factura nr. x/29.05.2019 emisă de H. S.R.L. pentru suma de 3.000 RON; factura DB nr. x/29.05.2019 emisă de I. pentru suma de 1.000 RON; factura R nr. x/29.05.2019 emisă de J. pentru suma de 1.000 RON; factura F nr. x/29.05.2019 emisă de K. pentru suma de 2.000 RON; factura AND nr. x/29.05.2019 emisă de PFA L. pentru suma de 1.000 RON; factura nr. x/29.05.2019 emisă de M. pentru suma de 1.000 RON; factura seria x nr. x/22.05.2019 emisă de E. pentru suma de 7.973 RON; factura x/27.05.2019 emisă de N. pentru suma de 55.930 RON; factura FRLJ nr. x/28.05.2019 emisă de O. pentru suma de 4.900 RON; factura AD nr. x/17.05.2019 emisă de P. pentru suma de 4.800 RON; factura TIM 1 nr. x/17.05.2019 emisă de Q. S.R.L. pentru suma de 3.000 RON; totodată, s-a solicitat obligarea pârâtei la rambursarea sumei de 125.877.12 RON reprezentând cheltuieli efectuate de către A. cu ocazia alegerilor din data de 26.05.2019.

Prin încheierea din 08.07.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. x/2019.

Prin cererea înregistrată în dosarul nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă anularea deciziei nr. 24603/19.11.2019 de respingere a plângerii prealabile, anularea parţială a deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC din 27 august 2019 şi a raportului de control încheiat în data de 12 august 2019 în ceea ce priveşte cheltuielile electorale respinse a fi rambursate de către Autoritatea Electorală Permanentă în cuantum de 125.877.12 RON reprezentând cheltuieli efectuate de către A. pentru perioada alegerilor 27.04.2019 - 25.05.2019, precum şi anularea parţială a raportul de control încheiat în data de 12 august 2019, respectiv a menţiunilor care prejudiciază partea reclamantă, astfel: factura CT nr. x/10.05.2019 emisă de către B. pentru suma de 3.740,12 RON; factura ALX nr. x/22.05.2019 emisă de C. pentru suma de 7.500 RON; factura seria x nr. x/16.05.2019 emisă de către D. S.R.L. pentru suma de 19.980 RON; factura BM nr. x/09.05.2019 emisă de E. pentru suma de 7.854 RON; factura BC nr. x/29.05.2019 emisă de către F. pentru suma de 500 RON; factura DNV nr. x/27.05.2019 emisă de G. pentru suma de 700 RON; factura nr. x/29.05.2019 emisă de H. S.R.L. pentru suma de 3.000 RON; factura DB nr. x/29.05.2019 emisă de I. pentru suma de 1.000 RON; factura R nr. x/29.05.2019 emisă de J. pentru suma de 1.000 RON; factura F nr. x/29.05.2019 emisă de K. pentru suma de 2.000 RON; factura AND nr. x/29.05.2019 emisă de PFA L. pentru suma de 1.000 RON; factura nr. x/29.05.2019 emisă de M. pentru suma de 1.000 RON; factura seria x nr. x/22.05.2019 emisă de E. pentru suma de 7.973 RON; factura x/27.05.2019 emisă de N. pentru suma de 55.930 RON; factura FRLJ nr. x/28.05.2019 emisă de O. pentru suma de 4.900 RON; factura AD nr. x/17.05.2019 emisă de P. pentru suma de 4.800 RON; factura TIM 1 nr. x/17.05.2019 emisă de Q. S.R.L. pentru suma de 3.000 RON; totodată, s-a solicitat obligarea pârâtei la rambursarea sumei de 125.877.12 RON reprezentând cheltuieli efectuate de către A. cu ocazia alegerilor din data de 26.05.2019.

În motivare, partea reclamantă a dezvoltat în esenţă aceleaşi motive de fapt şi de drept, precum cele deja detaliate în descrierea cererii de chemare în judecată formulate în dosarul nr. x/2019.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 690 pronunţată la 3 august 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capătul de cerere din dosarul conexat nr. x/2019 vizând adresa AEP nr. x/19.11.2019 de soluţionare a plângerii prealabile, respingând în consecinţă acest capăt de cerere, a admis excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capetele de cerere din dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019 vizând menţiunile Raportului de control încheiat în data de 12.08.2019 ce nu sunt reflectate în decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019, respingând în consecinţă aceste capete de cerere, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019 de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a anulat în parte decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, cu consecinţa obligării părţii pârâte la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii de rambursare cu titlu de cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European a următoarelor sume: - 1325,44 RON bunuri livrate de B.; - 2975 RON servicii prestate de E.; - 500 RON servicii prestate de F.; - 700 RON servicii prestate de G.; - 1000 RON servicii prestate de J.; - 2000 RON servicii prestate de K.; - 1000 RON servicii prestate de PFA L.; - 1000 RON servicii prestate de M.; - 7441,46 RON servicii prestate de E.; - 55930 RON srvicii prestate de N.; - 4900 RON servicii prestate de O.; - 2400 RON servicii prestate de P.; - 1800 RON servicii prestate de Q. S.R.L., a menţinut în rest decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă şi a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Prin cererea de recurs înregistrată la data de 02.12.2020, pârâta a solicitat casarea în parte a sentinţei atacate şi, ulterior rejudecării, respingerea în tot a acţiunii formulate, fiind invocat motivul de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ. Criticile formulate de aceasta se regăsesc în cuprinsul cererii de exercitare a căii de atac .

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 3 februarie 2021, s-a fixat termen de judecată la data de 6 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată, Înalta Curte apreciază că recursul autorităţii pârâte este fondat, în limitele şi pentru motivele ce vor fi arătate în continuare, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă anularea parţială a deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC din 27 august 2019 şi a raportului de control încheiat în data de 12 august 2019 în ceea ce priveşte cheltuielile electorale respinse a fi rambursate de către Autoritatea Electorală Permanentă în cuantum de 125.877.12 RON reprezentând cheltuieli efectuate de către A. pentru perioada alegerilor 27.04.2019 - 25.05.2019, precum şi anularea parţială a raportul de control încheiat în data de 12 august 2019, respectiv a menţiunilor care prejudiciază partea reclamantă.

Prin sentinţa atacată, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capătul de cerere din dosarul conexat nr. x/2019 vizând adresa AEP nr. x/19.11.2019 de soluţionare a plângerii prealabile, respingând în consecinţă acest capăt de cerere, a admis excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capetele de cerere din dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019 vizând menţiunile Raportului de control încheiat în data de 12.08.2019 ce nu sunt reflectate în decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019, respingând în consecinţă aceste capete de cerere, a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019 de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a anulat în parte decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, cu consecinţa obligării părţii pârâte la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii de rambursare cu titlu de cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European a următoarelor sume: - 1325,44 RON bunuri livrate de B.; - 2975 RON servicii prestate de E.; - 500 RON servicii prestate de F.; - 700 RON servicii prestate de G.; - 1000 RON servicii prestate de J.; - 2000 RON servicii prestate de K.; - 1000 RON servicii prestate de PFA L.; - 1000 RON servicii prestate de M.; - 7441,46 RON servicii prestate de E.; - 55930 RON srvicii prestate de N.; - 4900 RON servicii prestate de O.; - 2400 RON servicii prestate de P.; - 1800 RON servicii prestate de Q. S.R.L., a menţinut în rest decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă şi a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată în dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019, ca nefondată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin decizia nr. 16DC/27.08.2019 emisă de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) s-a dispus nerambursarea sumei de 138.458,99 RON către partea reclamantă A., reprezentând cheltuieli care nu îndeplinesc condiţiile legale de rambursare potrivit art. 48 alin. (11) lit. c) şi alin. (13) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, conform Anexei nr. 1 – Situaţia cheltuielilor/contribuţiilor invalidate .

Curtea de apel a constatat că sunt în litigiu următoarele sume:

- 4.800 RON – factura x/17.05.2019 emisă de P., întrucât susţine AEP «nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat, întrucât lipsesc 3 articole de promovare electorală»

- 55.930 RON – factura x/27.05.2019 emisă de N., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 700 RON – factura x/27.05.2019 emisă de G., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 4.900 RON – factura x/28.05.2019 emisă de O., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 3.000 RON – factura x/17.05.2019 emisă de Q. S.R.L., întrucât susţine AEP «nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat, întrucât lipsesc 2 articole de promovare electorală»

- 500 RON – factura BC x/29.05.2019 emisă de F., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 7.973 RON – factura x/22.05.2019 emisă de E., întrucât susţine AEP «materialele de propagandă electorală online … au fost publicate pe www.x.ro conform facturii şi anexelor nr. 26 în afara campaniei electorale, respectiv 25.04.2019 – 24.05.2019»

- 7.500 RON – factura x/22.05.2019 emisă de C., întrucât susţine AEP «materialele de propagandă electorală produse: inscripţionare steaguri»

- 3.740,12 RON – factura x/10.05.2019 emisă de B., întrucât susţine AEP «materiale de propagandă electorală produse: steguleţe … beţe dublu adeziv … bannere dublu faţă … ecusoane – suport plastic cu print carton …. mesh … print carton A3 cu plastifiere … print carton A3 … cartoane A3 … beţe suport pancarde»

- 3.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de H. S.R.L., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 1.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de I., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 1.000 RON – factura Rx/29.05.2019 emisă de J., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 2.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de K., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 1.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de PFA L., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 1.000 – factura x/29.05.2019 emisă de M., întrucât susţine AEP «data emiterii facturii este în afara campaniei electorale»

- 19.980 RON – factura x/16.05.2019 emisă de D. S.R.L., întrucât susţine AEP «materiale de propagandă electorală: roll-up … spider …. autocolant».

Anterior emiterii deciziei litigioase nr. 16DC/27.08.2019, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a emis Raportul de control încheiat la 12.08.2019, în al cărui conţinut a detaliat motivele pentru care a respins la rambursare sumele amintite.

Plângerea formulată împotriva deciziei litigioase nr. 16DC/27.08.2019 a fost soluţionată în sensul respingerii prin adresa nr. x/19.11.2019 a Autorităţii Electorale Permanente .

Prin cererea de chemare în judecată partea reclamantă nu a atacat în anulare decizia nr. 16DC/2019 în integralitatea sa, respectiv pentru suma respinsă la rambursare în cuantum total de 138.458,99 RON, ci doar pentru diverse sume din conţinutul său totalizând 125.877,12 RON.

Preliminar, Curtea de apel a admis excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capătul de cerere din dosarul conexat nr. x/2019 vizând adresa AEP nr. x/19.11.2019 de soluţionare a plângerii prealabile, precum şi excepţia inadmisibilităţii în ceea ce priveşte capetele de cerere din dosarul nr. x/2019 şi dosarul conexat nr. x/2019 vizând menţiunile Raportului de control încheiat în data de 12.08.2019 ce nu sunt reflectate în decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019, respingând în consecinţă aceste capete de cerere.

Astfel, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ defineşte la art. 2 alin. (1) lit. f) şi c) noţiunile de contencios administrativ ca fiind "activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim", precum şi de act administrativ ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice", iar la art. 2 alin. (2) arată că "Se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.".

Aşadar, premisa contenciosului administrativ o constituie atacarea în faţa instanţei de judecată a unui act administrativ unilateral, fie că acesta are caracter tipic, fie că este asimilat.

În acest din urmă sens, prin decizia nr. 7/2018 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 495/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a arătat explicit în considerente că "de esenţa contenciosului administrativ este fie existenţa unui act administrativ, a cărui anulare ori suspendare să se pretindă, fie nesoluţionarea, de către o autoritate publică, în termenul legal, a unei cereri ori refuzul nejustificat de a o rezolva, manifestări sau omisiuni ale autorităţii publice prin care subiectul care poate sesiza instanţa de contencios administrativ se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim." [s.n.].

Or, adresa AEP nr. x/19.11.2019 de soluţionare a plângerii prealabile nu reprezintă act administrativ unilateral în sensul definiţiei legale de la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, nedeterminând naşterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice; respectiva adresă constituie expresia unei operaţiuni a autorităţii publice de soluţionare a plângerii prealabile formulate de partea reclamantă împotriva deciziei nr. 16DC/27.08.2019 de nerambursare a sumei de 138.458,99 RON către A. şi Democraţilor, iar prin respingerea plângerii respective de către Autoritatea Electorală Permanentă nu s-au produs modificări în realitatea juridică în care continuă să subziste decizia litigioasă nr. 16DC/27.08.2019 cu efectele sale specifice.

În plus, art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 prevede că "Instanţa este competentă să se pronunţe, …, şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.".

Cum adresa AEP nr. x/19.11.2019 de soluţionare a plângerii prealabile a fost emisă ulterior deciziei de nerambursare nr. x/27.08.2019, nu constituie o operaţiune administrativă preliminară sau concomitentă actului administrativ pentru a sta la baza acestuia, ci o operaţiune ulterioară nevizată de textul legal indicat.

În egală măsură, nici Raportul de control încheiat de Autoritatea Electorală Permanentă în data de 12.08.2019 nu constituie un act administrativ unilateral, întrucât nu produce efecte juridice prin el însuşi, ci raporturile juridice se nasc, modifică şi sting prin deciziile de rambursare sau nerambursare emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă sau reies efecte juridice specifice din procesele – verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiate în condiţiile Legii.

În consecinţă, dat fiind şi textul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, raportul de control litigios, încheiat la 12.08.2019, este susceptibil de control judiciar în faţa instanţei de contencios administrativ în măsura în care a stat la baza actului administrativ unilateral atacat în anulare, anume a fundamentat soluţia Autorităţii Electorale Permanente de nerambursare a sumei de 138.458,99 RON din care partea reclamantă contestă o sumă de 128.877,12 RON.

Altfel spus, respectivul raport de control litigios constituie operaţiune tehnico administrativă susceptibilă de control judiciar în procesul de faţă în măsura în care a stat la baza deciziei de nerambursare nr. x/2019, în timp ce pentru aspectele care excedează problematica abordată de respectiva decizie acţiunea nu este admisibilă.

De altfel, dacă în legătură cu unele dintre constatările raportului de control a fost emis un proces – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, persoana sancţionată îşi poate formula apărările necesare în procedura plângerii contravenţionale.

În consecinţă, nu învestesc instanţa de manieră admisibilă menţiunile Raportului de control încheiat în data de 12.08.2019 ce nu sunt reflectate în decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019, anume chestiunile dezvoltate în finalul cererii de chemare în judecată, inclusiv al celei conexate, privind materialele de propagandă electorală aferente facturii x/17.05.2019 emisă de R. S.R.L., precum şi cheltuielile aferente facturilor CDB POS nr. 2365/10.06.2019 emisă de S., nr. 14/25.04.2019 emisă de T., nr. 13/25.04.2019 emisă de T. şi nr. 1872/10.06.2019 emisa de U..

Pe fondul cererii de chemare în judecată, acţiunea a fost considerată întemeiată în parte.

Instanţa de fond a arătat, mai întâi, că nu se confirmă apărarea generică a părţii reclamante în sensul că autoritatea publică pârâtă nu ar fi arătat motivele pentru care mai multe cheltuieli au fost respinse la rambursare; în realitate, coroborând decizia litigioasă cu anexa acesteia şi cu raportul de control ce a fundamentat emiterea actului administrativ unilateral se identifică în fiecare situaţie în parte motivele avute în vedere de Autoritatea Electorală Permanentă pentru a respinge fiecare dintre cheltuielile litigioase, astfel că nu poate fi primită critica reclamantului sub acest aspect.

Reclamantul a contestat apoi mai multe categorii de cheltuieli, a căror analiză urmează a fi structurată de instanţă în funcţie de specificul cauzei de nerambursare, astfel:

(i) cheltuieli respinse întrucât data emiterii facturii este în afara campaniei electorale

Pentru a dispune o astfel de soluţie, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă s-a întemeiat pe disp. art. 38 alin. (2) coroborat cu art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, în forma modificată şi completată prin O.U.G. nr. 29/2019, prin texte potrivit cărora "Contribuţiile pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinaţii: (…);" (art. 38 alin. (2), respectiv "Nu se rambursează: (…) c) sumele de bani utilizate în campania electorală cu încălcarea prevederilor art. 38 alin. (2)." (art. 48 alin. (11).

În legătură cu aceste norme juridice, partea pârâtă a mai invocat în proces şi dispoziţiile art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G. nr. 10/2016, text potrivit căruia "În cererea de rambursare vor fi incluse numai cheltuielile efectuate sau angajate până la data încheierii campaniei electorale şi plătite până cel mai târziu la data depunerii cererii.".

Din lectura art. 38 alin. (2) rap. la art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006, judecătorul fondului a reţinut că sunt supuse rambursării doar cheltuielile având acele destinaţii expres stabilite de lege şi care sunt utilizate în campania electorală, norma metodologică arătând la art. 58 alin. (1) că pot fi incluse în cererea de rambursare numai cheltuielile efectuate sau angajate până la data încheierii campaniei electorale.

Aşadar, în aplicarea textului legal premisa esenţială a rambursării sumei solicitate o constituie efectuarea sau angajarea cheltuielii până la data încheierii campaniei electorale, în discuţie fiind acele sume utilizate în campania electorală.

În cauza de faţă, Autoritatea Electorală Permanentă a exclus de la rambursare mai multe cheltuieli solicitate de partea reclamantă, apreciind că sumele respective nu ar fi fost utilizate în campania electorală, respectiv nu ar fi fost angajate până la data încheierii campaniei electorale întrucât data facturilor emise în legătură cu serviciile prestate este ulterioară datei încheierii campaniei electorale.

Or, o asemenea concluzie a părţii pârâte nu îşi găseşte în toate situaţiile o acoperire în normele juridice incidente.

Campania electorală vizând alegerea din 2019 a membrilor din România în Parlamentul European a avut loc în perioada 27.04.2019 – 25.05.2019.

Soluţia pârâtei este eronată pentru următoarele cheltuieli:

- 500 RON, factura x/29.05.2019 emisă de F.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi societatea F. în calitate de prestator au încheiat contractul de servicii nr. x/02.05.2019 vizând prestarea de servicii legate de politică şi materiale de propagandă electorală, având o durată cuprinsă între 02.05.2019 şi 24.05.2019, convenind un preţ de 500 RON inclusiv TVA pentru servicii de realizare machete reclame electorale pentru presa scrisă.

La data de 25.05.2019 a fost încheiat de reclamant şi prestator procesul – verbal de predare – primire şi recepţie indicând data de 24.05.2019 şi vizând «realizarea machete reclame electorale pentru presa scrisă – 3 buc» .

Factura BC x/29.05.2019 a fost emisă de F. pentru suma de 500 RON reprezentând «servicii realizarea machete reclame electorale pentru presa scrisă » .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 02.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată de reclamant prin procesul – verbal din 25.05.2019, deci în cursul campaniei electorale desfăşurate în perioada 27.04.2019 – 25.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 500 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 1.000 RON – factura Rx/29.05.2019 emisă de societatea J.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi societatea J. în calitate de prestator au încheiat contractul de publicitate nr. x/02.05.2019 vizând prestarea de servicii publicitare, pentru durata 27.04.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 1.000 RON.

Prin declaraţii din 28.05.2019 societatea J. a atestat că în perioada 02.05.2019 – 20.05.2019 şi 20.05.2019 – 24.05.2019 a postat pe site-ul Internet banner publicitar pentru beneficiarul A. .

Factura x/29.05.2019 a fost emisă de J. pentru suma de 1.000 RON reprezentând «servicii publicitate electorală online conform contract 268-02.05.2019» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 02.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 02.05.2019 – 20.05.2019 şi 20.05.2019 – 24.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 1.000 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 2.000 lei–factura x/29.05.2019 emisă de societatea K.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi societatea K. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/06.05.2019 vizând promovarea activităţii beneficiarului prin ştiri, reportaje, interviuri şi/sau anunţuri, bannere publicitare, pentru durata 06.05.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 2.000 RON.

Prin declaraţie din 28.05.2019 societatea K. a atestat că în perioada 11.05.2019 – 24.05.2019 a postat pe site-ul Internet text şi banner pentru beneficiarul A. .

Factura x/29.05.2019 a fost emisă de K. pentru suma de 2.000 RON reprezentând «servicii de promovare … conform contract de prestări servicii» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 06.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 11.05.2019 – 24.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 2.000 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 1.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de PFA L.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi PFA L. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/07.05.2019 vizând promovarea on-line a activităţii beneficiarului în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din data de 26.05.2019, pentru durata 07.05.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 1.000 RON.

Prin declaraţie din 29.05.2019 PFA L. a atestat că în perioada 08.05.2019 – 25.05.2019 a postat pe site-ul Internet text şi banner pentru beneficiarul A. .

Factura x/29.05.2019 a fost emisă de PFA L. pentru suma de 1.000 RON reprezentând «servicii de distribuire online a materialelor electorale» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 07.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 08.05.2019 – 24.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 1.000 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 1.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de societatea M.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi M. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/07.05.2019 vizând servicii de promovare şi publicitate electorală online pentru alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, pentru durata 07.05.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 1.000 RON.

Prin declaraţie din 29.05.2019 M. a atestat că în perioada 08.05.2019 – 25.05.2019 a postat pe site-ul Internet text şi banner pentru beneficiarul A. .

Factura 12/29.05.2019 a fost emisă de M. pentru suma de 1.000 RON reprezentând «servicii de distribuire online a materialelor electorale» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 07.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 08.05.2019 – 25.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 1.000 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 700 RON – factura x/27.05.2019 emisă de societatea G.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi G. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/06.05.2019 vizând servicii de publicitate electorală online, banner publicitar şi materiale de informare, pentru durata 06.05.2019 – 25.05.2019, convenind un preţ de 700 RON.

Prin proces-verbal încheiat la 27.05.2019, prestatorul şi beneficiarul au detaliat serviciile de care a beneficiat A. la datele de 10 mai 2019, 17 mai 2019, 19 mai 2019, 22 mai 2019 şi 24 mai 2019 .

Factura DNV56/27.05.2019 a fost emisă de G. pentru suma de 700 RON reprezentând «publicitate electorală, banner şi materiale de informare» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 29.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 06.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 10.05.2019 – 24.05.2019.

În consecinţă, cheltuiala de 700 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 55.930 RON – factura x/27.05.2019 emisă de N.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi N. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/25.04.2019 vizând desfăşurarea de către prestator în beneficiul reclamantului a unor diverse activităţi pentru alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai 2019 – elaborare de strategii politice, strategii de comunicare publică, materiale de presă, punctaje apariţii media, elaborarea de materiale pentru campania de on-line marketing, strategii de comunicare on-line, coordonare consultanţi şi prestatori de servicii în domeniul marketing on-line etc., pentru durata 01.05.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 47.000 RON + TVA.

Prin raport de activitate din 30.05.2019 N. a atestat prestarea serviciilor vizate de contractul amintit, indicând pentru fiecare categorie în parte livrabilele rezultate .

Factura 5/27.05.2019 a fost emisă de N. pentru suma de 55.930 RON reprezentând «servicii conform contract nr. x din 25.05.2019 …» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 27.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 25.04.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv 01.05.2019 – 24.05.2019.

De altfel, prin adresă emisă de N. se arată că factura în discuţie, aferentă contractului nr. x/25.04.2019, a fost emisă la data de 23.05.2019, iar nu la data de 27.05.2019 cum eronat se consemnase în conţinutul său, sens în care s-a procedat la corectarea menţiunii datei în conţinutul facturii în discuţie.

În consecinţă, cheltuiala de 55.930 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 4.900 lei–factura x/28.05.2019 emisă de O.:

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi O. S.R.L. în calitate de prestator au încheiat contractul de transport de persoane nr. x/09.05.2019 vizând transportul unui număr de aproximativ 250 de membri de partid pe traseul Giurgiu – Braşov şi retur pentru un eveniment organizat de către A. în data de 12.05.2019 în mun. Braşov, convenind un preţ de 4.900 RON inclusiv TVA.

Prin procesul-verbal încheiat la 12.05.2019 prestatorul şi beneficiarul atestă prestarea serviciului contractat, anume transportul unui număr de 197 de membri de partid pe traseul Giurgiu – Braşov şi retur pentru evenimentul organizat de A. în data de 12.05.2019 în mun. Braşov, fiind totodată identificate mijloacele de transport în comun folosite .

Factura x/28.05.2019 a fost emisă de O. pentru suma de 4.900 RON reprezentând «transport persoane Giurgiu - Bucureşti» .

Nu este pertinent aspectul emiterii facturii menţionate la data de 28.05.2019, întrucât raportul contractual a fost încheiat la data de 09.05.2019, prestarea serviciului contractat fiind confirmată a fi intervenit în perioada campaniei electorale, respectiv la data de 12.05.2019.

În acest din urmă sens, prima instanţă a constatat că factura amintită confirmă aspectele atestate de contractul de transport persoane nr. x/09.05.2019 şi de procesul-verbal încheiat la 12.05.2019 privind efectuarea serviciilor contractate, toate acestea coroborându-se în scopul demonstrării angajării cheltuielii în perioada campaniei electorale.

În consecinţă, cheltuiala de 4.900 RON îndeplineşte condiţiile art. 48 alin. (11) lit. c) din Legea nr. 334/2006 republicată, respectiv art. 58 alin. (1) teza finală din Normele metodologice.

- 7.973 RON – factura x/22.05.2019 emisă de societatea E.:

Pârâta AEP a susţinut în scopul respingerii sumei litigioase că «materialele de propagandă electorală online … au fost publicate pe www.x.ro conform facturii şi anexelor nr. 26 în afara campaniei electorale, respectiv 25.04.2019 – 24.05.2019».

Astfel, reclamantul A. în calitate de beneficiar şi E. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări de servicii nr. x/24.04.2019 vizând amplasarea materialelor electorale ale beneficiarului în anumite publicaţii, indicându-se perioada 27.04.2019 – 25.05.2019.

Societatea E. emite factura x/22.05.2019 pentru suma de 7.973 RON reprezentând contravaloarea publicării unor bannere şi advertoriale în perioada 25.04.2019 – 24.05.2019.

Într-adevăr, suma de 7.973 RON solicitată de reclamantă la rambursare către pârâta AEP priveşte servicii prestate de E. nu doar în cadrul campaniei electorale (27.04 – 24.05.2019), ci şi în afara acesteia (25 – 26.04.2019).

În mod corespunzător, preţul de 7.973 RON trebuia raportat proporţional la livrabilele demonstrate de reclamant a exista în perioada campaniei electorale, cu excluderea sumei aferente zilelor ce nu făceau parte din campania electorală. În consecinţă, suma nerambursată trebuia determinată prin împărţirea preţului de 7.973 RON la cele 30 de zile din perioada 25.04.2019 – 24.05.2019 (7.973/30 = 265,76 RON RON), iar rezultatul înmulţit cu cele 28 zile din cadrul campaniei electorale când prestaţia reiese a fi fost executată în mod necontestat (256,76 * 28 = 7.441,46 RON). În concluzie, pârâta trebuia să ramburseze 7.441,46 RON şi să respingă diferenţa până la 7.973 RON.

În acelaşi sens, în mod eronat au fost respinse în integralitate şi cheltuielile aferente facturii seria x nr. x/09.05.2019 emisă de societatea E. pentru suma de 7.854 RON reprezentând 2.600 RON + 494 RON TVA contravaloarea a 2 unităţi «publicare advertorial în V. din 13 şi 20 mai 2019, 1/4 pagină color», 800 RON + 152 RON TVA contravaloarea a 2 unităţi «publicare în V. din 13 şi 20 mai 2019, trimitere din pag 1» şi 3.200 RON + 608 RON TVA contravaloarea a 4 unităţi «publicare în V. din 30 aprilie, 6, 13, 20 mai 2019, macheta de 1-8 pagină color», partea pârâtă reţinând că nu se respectă prevederile art. 36 alin. (3) lit. b) şi c) din Legea nr. 334/2006, întrucât pe materialele de propagandă electorale publicate în săptămânalul V. nr. 954/13-19 mai 2019, nr. 953/06-12 mai 2019 şi nr. 952/30 aprilie – 5 mai 2019 nu au fost imprimate denumirea operatorului economic care le-a realizat şi codul unic de identificare prevăzut de art. 34 alin. (13) din Legea nr. 334-2006 .

Curtea de apel a apreciat că este lipsită de proporţionalitate invalidarea în integralitate a contravalorii facturii seria x nr. x/09.05.2019, câtă vreme deficienţe au fost identificate doar pentru o parte dintre materialele de propagandă electorală ce făceau obiectul raportului contractual încheiat de reclamant cu societatea E., prepuşii părţii pârâte indicând nerespectarea legii doar în cazul nr. 952, nr. 953 şi nr. 954 ale săptămânalului V., fără nicio neregulă imputată şi în cazul nr. 955/20 mai 2019 al săptămânalului amintit.

În acest din urmă sens, din analiza filelor x şi urm. dosar, vol. I, se constată că sunt imprimate atât denumirea titularului, cât şi codul unic de identificare în cazul acestui material de presă nr. 955/20 mai 2019 (a se vedea dosar, vol. I).

În consecinţă, pentru materialele publicate în numărul din 20 mai 2019 al respectivului săptămânal nu se impunea invalidarea relevanţei facturii seria x nr. x/09.05.2019 emisă de societatea E., anume pentru 1 unitate «publicare advertorial în V. din … 20 mai 2019, 1/4 pagină color», respectiv 1.300 RON + 247 RON TVA = 1.547 RON, 1 unitate «publicare în V. din … 20 mai 2019, trimitere din pag 1», respectiv 400 RON + 76 RON TVA = 476 RON şi 1 unitate «publicare în V. din … 20 mai 2019, macheta de 1-8 pagină color», respectiv 800 RON + 152 RON TVA = 952 RON; aşadar, 1.547 RON + 476 RON + 952 RON = 2.975 RON reprezintă suma relevantă pentru rambursare către partea reclamantă.

Se confirmă astfel temeinicia apărării reclamantei care critică respingerea în integralitate de către pârâtă a sumei în discuţie.

Curtea de apel a arătat că la data emiterii deciziei litigioase intrase în vigoare O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care instituia ca principiu general aplicabil administraţiei publice şi principiul proporţionalităţii, potrivit căruia "Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum şi echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor.".

Or, respingerea în integralitate la rambursare a sumelor de 7.973 RON şi 7.854 RON nu respectă principiul proporţionalităţii, întrucât nu s-a constatat absenţa integrală a rezultatului conform legii pentru contractele de prestări servicii în discuţie, ci doar în parte, astfel că şi soluţia autorităţii publice trebuie adaptată în mod corespunzător.

Pe de altă parte, aspectul privind obligaţia contractuală a societăţii E. de a fi menţionat pe toate materialele electorale informaţiile amintite, inclusiv codul unic de identificare atribuit A., nu este relevant în ceea ce priveşte sumele vizând materialele publicate în nr. 952, nr. 953 şi nr. 954 din 2019 ale săptămânalului V., întrucât revine competitorului electoral să se întemeieze pe documente justificative conforme în justificarea cererii sale de rambursare, astfel că îi revine în exclusivitate şi riscul pretinsei modalităţi deficitare în care contractantul său şi-a îndeplinit obligaţia contractuală, câtă vreme livrabilul în discuţie nu respectă cerinţa legală.

În schimb, nu la aceeaşi concluzie a ajuns instanţa de fond şi în ceea ce priveşte sumele de 3.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de H. S.R.L., respectiv 1.000 RON – factura x/29.05.2019 emisă de I., confirmându-se concluzia Autorităţii Electorale Permanente privind neefectuarea şi neangajarea sumelor pretinse în cursul campaniei electorale în discuţie.

- Astfel, reclamantul A. în calitate de beneficiar şi H. S.R.L. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări de servicii nr. x/06.05.2018 vizând producţia şi difuzarea materialelor de propagandă electorală on-line, indicându-se perioada 27.04.2019 – 25.05.2019 şi convenindu-se un preţ de 3.000 RON inclusiv TVA.

Între părţi a fost încheiat la data de 29.05.2019 un procesul-verbal privind preluarea de către beneficiar de la prestator a unui suport CD privind materialele difuzate şi 16 declaraţii privind postarea pe Internet a materialelor de propagandă electorală .

Cu toate acestea, respectivul proces-verbal nu demonstrează că acele materiale menţionate în conţinutul său privesc perioada 27.04.2019 – 25.05.2019, nefiind făcută nicio menţiune de identificare a intervalului în conţinutul său, după cum nici reclamanta nu a demonstrat prin probe suplimentare, în cond. art. 249 C. proc. civ., faptul că prestarea serviciilor vizate de contractul nr. x/06.05.2019 a intervenit în campania electorală în discuţie.

În aceste condiţii, emiterea facturii fiscale x de către H. S.R.L. la data 29.05.2019 cu menţiunea «servicii de distribuire on-line a materialelor electorale» nu permite concluzia că perioada vizată ar fi fost cea a campaniei electorale.

- În sens similar, reclamantul A. în calitate de beneficiar şi I. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii nr. x/07.05.2019 vizând servicii on-line de publicitate şi promovare a activităţii beneficiarului, pentru durata 07.05.2019 – 24.05.2019, convenind un preţ de 1.000 RON.

În legătură cu acest contract, prestatorul a emis factura x/29.05.2019, pentru suma de 1.000 RON reprezentând «servicii de distribuire on-le a materialelor electorale» .

Înscrisurile menţionate nu permit concluzia că perioada vizată, pentru care se pretinde plata sumei litigioase, ar fi fost cea a campaniei electorale.

Or, toate aceste deficienţe în asigurarea documentelor justificative incumbă în sarcina reclamantului, iar nu a pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă, întrucât A. este cel care trebuia să vegheze la conformitatea înscrisurilor furnizate de prestatorii săi de servicii, astfel încât din conţinutul acestora să rezulte faptul că acele cheltuieli au fost efectuate sau angajate în campania electorală în discuţie.

(ii) cheltuieli respinse întrucât nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat:

- 4.800 RON – factura x/17.05.2019 emisă de P. S.R.L.; în scopul respingerii acestor cheltuieli, pârâta AEP a susţinut că «nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat, întrucât lipsesc 3 articole de promovare electorală».

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi P. Bistriţa în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii în domeniul publicitar nr. 444/09.05.2019 vizând afişare banner 300 * 250 pixeli şi publicarea a 5 articole de promovare electorală, în perioada 10.05.2019 – 24.05.2019 convenind un preţ de 4.800 RON.

P. S.R.L. a emis factura nr. x/17.05.2019 pentru suma de 4.800 RON reprezentând «prestări servicii media online … conform contract nr. x/09.05.2019 …».

- 3.000 RON – factura x/17.05.2019 emisă de Q. S.R.L.; în scopul respingerii acestor cheltuieli, pârâta AEP susţine că « nu se probează realitatea şi exactitatea serviciului prestat, întrucât lipsesc 2 articole de promovare electorală».

Reclamantul A. în calitate de beneficiar şi Q. S.R.L. în calitate de prestator au încheiat contractul de prestări servicii în domeniul publicitar nr. 449/09.05.2019 vizând inserare de banner electoral din 300 * 250 pixeli şi publicarea a 4 articole de promovare electorală, 48 h, în perioada 11.05.2019 – 24.05.2019 convenind un preţ de 3.000 RON.

Societatea Q. S.R.L. a emis factura nr. x/17.05.2019 pentru suma de 3.000 RON reprezentând «prestări servicii conform contract nr. x/09.05.2019 …».

Curtea de apel a observat că pârâta impută reclamantei nedemonstrarea integrală a prestării serviciilor contractate, respectiv absenţa a 3 articole de promovare electorală în cazul contractului nr. x/09.05.2019 şi absenţa a 2 articole de promovare electorală în cazul contractului nr. x/09.05.2019.

În acest context, respingerea integrală la rambursare a sumelor solicitate de reclamant, respectiv 4.800 RON şi 3.000 RON are caracter disproporţionat, sancţiunea trebuind să fi intervenit doar pentru sumele nejustificate prin prisma serviciilor demonstrate a fi fost prestate.

Altfel spus, cum contractul nr. x/09.05.2019 privea executarea de către prestator a 6 servicii (publicarea a 1 banner + 5 articole), preţul de 4.800 RON trebuia raportat proporţional la livrabilele demonstrate de reclamant a exista, cu excluderea sumei aferente celor 3 articole a căror publicare nu a fost demonstrată. În consecinţă, suma nerambursată trebuia determinată prin împărţirea preţului de 4.800 RON la cele 6 prestaţii contractate (4.800/6 = 800 RON), iar rezultatul înmulţit cu cele 3 prestaţii necontestate a fi fost executate (800 * 3 = 2.400 RON). În concluzie, pârâta trebuia să ramburseze 2.400 RON şi să respingă doar suma de 2.400 RON.

În mod corespunzător, cum contractul nr. x/09.05.2019 privea executarea de către prestator a 5 servicii (publicarea a 1 banner + 4 articole), preţul de 3.000 RON trebuia raportat proporţional la livrabilele demonstrate de reclamant a exista, cu excluderea sumei aferente celor 2 articole a căror publicare nu a fost demonstrată. În consecinţă, suma nerambursată trebuia determinată prin împărţirea preţului de 3.000 RON la cele 5 prestaţii contractate (3.000/5 = 600 RON), iar rezultatul înmulţit cu cele 3 prestaţii necontestate a fi fost executate (600 * 3 = 1.800 RON). În concluzie, pârâta trebuia să ramburseze 1.800 RON şi să respingă doar suma de 1.200 RON.

În acest din urmă sens, la data emiterii deciziei litigioase intrase în vigoare O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, care instituia ca principiu general aplicabil administraţiei publice şi principiul proporţionalităţii, potrivit căruia "Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum şi echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor.".

Or, respingerea în integralitate la rambursare a sumelor de 4.800 RON şi 3.000 RON nu respectă principiul proporţionalităţii, întrucât nu s-a constatat absenţa integrală a rezultatului contractelor de prestări servicii nr. x/09.05.2019 şi nr. y/09.05.2019, ci doar în parte, astfel că şi soluţia autorităţii publice trebuie adaptată în mod corespunzător.

(iii) cheltuieli respinse întrucât nu s-au respectat destinaţiile pe categorii de cheltuieli:

Art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 prevede că:

"În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

a) afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj;

b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;

c) publicitate în presa scrisă;

d) materiale de propagandă electorală online;

e) broşuri, pliante şi alte materiale tipărite.".[s.n.]

Instanţa fondului a reţinut că textul legal conţine o enumerare limitativă a materialelor electorale ce pot fi folosite în campania electorală, categoriile menţionate de legiuitor epuizând punctual sau prin indicaţii de identificare toate materialele permise a fi utilizate în campania electorală şi în legătură cu care poate interveni rambursarea de cheltuieli în limitele admise de art. 38 din acelaşi act normativ. Altfel spus, identificarea temeiului rambursării nu se găseşte în alte acte legislative, ci în dispoziţiile Legii nr. 334/2006.

- În concret, în litigiu este şi suma de 7.500 RON aferentă facturii x/22.05.2019 emisă de societatea C. S.R.L., privind «materiale promoţionale - steaguri» .

Raportând menţiunile din factura amintită - «steaguri» - la disp. art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 se observă că acestea nu se circumscriu niciunei categorii legale, neconstituind nici afişe electorale, nici materiale de propagandă electorală audio sau video, nici vreo formă de publicitate în presa scrisă, nici material de propagandă electorală on-line, dar nici broşură, pliant sau alt material tipărit.

Nci această din urmă categorie, îndeosebi subcategoria generică "alt material tipărit", nu este relevantă pentru produsul solicitat de partea reclamantă spre a fi rambursată contravaloarea sa, întrucât din interpretarea logică şi sistematică a art. 36 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 334/2006 reiese că sunt avute în vedere materiale de propagandă electorală având scop de informare a destinatarului despre competitorul electoral respectiv, ceea ce nu reprezintă scopul utilizării unui steag, acesta vizând în principal identificarea.

- Totodată, caracter litigios prezintă şi suma de 19.980 RON aferentă facturii x/16.05.2019 emisă de D. S.R.L., privind «roll-up; spider; autocolant perete» .

Raportând menţiunile din factura amintită - «roll-up; spider; autocolant perete» - la disp. art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 se observă că acestea nu se circumscriu niciunei categorii legale, neconstituind nici afişe electorale care să respecte dimensiunile stabilite de norma juridică, nici materiale de propagandă electorală audio sau video, nici vreo formă de publicitate în presa scrisă, nici material de propagandă electorală on-line, dar nici broşură, pliant sau alt material tipărit.

Reclamanta nu a demonstrat încadrarea acelor materiale în disp. art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 334/2006, nerezultând respectarea dimensiunilor limită care permit rambursarea sumelor, anume "afişe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură şi 350 mm cealaltă latură; afişele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură şi 250 mm cealaltă latură şi vor fi amplasate în locurile speciale pentru afişaj". Or, revenea reclamantei să pună la dispoziţia autorităţii publice pârâte, cu respectarea termenului legal, toate informaţiile necesare demonstrării faptului că sunt respectate normele juridice imperative în materie; în lipsa demonstrării de către persoana interesată a incidenţei cerinţelor legale, incumbă A. omisiunea în discuţie, cu consecinţa legalei respingeri la rambursare de către AEP a sumei de 19.980 RON.

Totodată, materialele litigioase nu se circumscriu nici art. 36 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 334/2006, îndeosebi subcategoriei identificate generic "alt material tipărit", întrucât din interpretarea logică şi sistematică a acelui text legal reiese că sunt avute în vedere materiale de propagandă electorală având scop de informare a destinatarului despre competitorul electoral respectiv, ceea ce nu reprezintă scopul utilizării unui roll-up, spider sau autocolant perete, acesta vizând în principal promovarea vizuală, asemănându-se deci afişelor.

- În sfârşit, nu la aceleaşi concluzii a ajuns instanţa de fond şi în ceea ce priveşte suma litigioasă de 3.740,12 RON aferentă facturii x/10.05.2019 emisă de B., vizând «400 de steguleţe – print hârtie A5 color faţă/verso, beţe, dublu adeziv; 3 bannere dublu faţă dimensiune 300 * 100 cm; 40 ecusoane – suport plastic cu print carton; mesh 9 * 4 m; 200 print carton A3 cu plastifiere; 200 print carton A3; 100 cartoane A3 şi beţe suport pancarde» .

Dintre materialele amintite, judecătorul fondului a constatat că reclamantul A. este îndreptăţit la rambursarea sumei de 1325,44 RON corespunzătoare a 200 buc. print carton A3 cu plastifiere (178,50 euro = 849,64 RON - curs BNR 1 euro = 4.7599 RON, menţionat pe factură); x print carton A3 (78,54 euro = 373,84 RON - curs BNR 1 euro = 4.7599 RON, menţionat pe factură) şi 100 cartoane A3 (21,42 euro = 101,95 RON - curs BNR 1 euro = 4.7599 RON, menţionat pe factură); aşadar, în total 849,64 RON + 373,84 RON + 101,95 RON = 1.325,44 RON.

În acest din urmă sens, se constată că materialele respective de propagandă electorală constituie în mod evident materiale tipărite în sensul art. 36 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 334/2006, având scop de informare a destinatarilor despre competitorul electoral.

Nu este determinantă raportarea autorităţii publice pârâte la menţiunile Ghidului finanţării campaniei electorale la alegerile membrilor din România în Parlamentul European din 26 mai 2019, întrucât respectivul document are valoarea unui ghid, având scop de informare, iar nu de reglementare derogatorie sau în contra dispoziţiilor legale aplicabile.

În schimb, în mod corect au fost respinse la rambursare sumele aferente celorlalte materiale indicate de factura x/10.05.2019 emisă de B., întrucât:

· cele 400 de steguleţe – print hârtie A5 color faţă/verso, beţe, dublu adeziv, nu se circumscriu niciuneia dintre categoriile limitative prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, nefiind afişe electorale, materiale de propagandă electorală audio sau video, vreo formă de publicitate în presa scrisă, material de propagandă electorală on-line, dar nici broşură, pliant sau alt material tipărit. Totodată, subcategoria generică "alt material tipărit" nu este relevantă pentru produsul solicitat, întrucât din interpretarea logică şi sistematică a art. 36 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 334/2006 reiese că sunt avute în vedere materiale de propagandă electorală având scop de informare a destinatarului despre competitorul electoral respectiv, ceea ce nu reprezintă scopul utilizării unui steag, acesta vizând în principal identificarea.

· cele 3 bannere dublu faţă dimensiune 300 * 100 cm şi mesh-ul de 9*4 metri reprezintă categorii distincte de aceea a afişului, chiar Legea nr. 185/2013 invocată de partea reclamantă în apărare identificându-le la art. 3 lit. a), c) şi i) în mod diferit; or, prin Legea nr. 334/2006 se admite rambursarea doar pentru categoria afişului, nu şi pentru celelalte două categorii de materiale publicitare. Este lipsită de temei legal apărarea părţii reclamante în sensul că, fiind stabilite dimensiuni limitative doar pentru afişe, celelalte categorii de materiale ar fi permise fără limitarea dimensiunii; în realitate, enumerarea art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 este limitativă, iar nu exemplificativă, ceea ce înseamnă excluderea oricărui material electoral/publicitar ce nu se circumscrie acelui text legal. În plus, nici referirea părţii reclamante la tipărirea materialelor litigioase nu este pertinentă, întrucât domeniul de aplicare al art. 38 alin. (2) lit. e) menţionat este diferit şi nu include bannere sau mesh-uri, care au ca scop promovarea vizuală, iar nu informarea.

· cele 40 de ecusoane - suport plastic cu print carton - nu se circumscriu niciuneia dintre categoriile limitative prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, nefiind afişe electorale, materiale de propagandă electorală audio sau video, vreo formă de publicitate în presa scrisă, material de propagandă electorală on-line, dar nici broşură, pliant sau alt material tipărit; totodată, subcategoria generică "alt material tipărit" nu este relevantă pentru produsul solicitat, întrucât din interpretarea logică şi sistematică a art. 38 alin. (2) lit. e) al Legii nr. 334/2006 reiese că sunt avute în vedere materiale de propagandă electorală având scop de informare a destinatarului despre competitorul electoral respectiv, ceea ce nu reprezintă scopul utilizării unui ecuson, acesta vizând în principal identificarea.

· beţele suport pancarde nu se circumscriu niciuneia dintre categoriile limitative prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, nefiind afişe electorale, materiale de propagandă electorală audio sau video, vreo formă de publicitate în presa scrisă, material de propagandă electorală on-line, dar nici broşură, pliant sau alt material tipărit.

Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 334/2006 şi ale art. 59 din Normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin H.G. nr. 10/2016, în privinţa admiterii la rambursare a facturii nr. x/28.05.2019 emisă de Societatea O., în valoare de 4900 RON. Aceasta în condiţiile în care contractul cu societatea menţionată a fost încheiat pentru transportul de persoane pe traseul Giurgiu-Braşov, dar pe factura emisă în baza acestuia este indicat transportul de persoane pe traseul Giurgiu – Bucureşti, fiind, ca urmare, evident că această factură excede obiectului contractului şi, deci, nu poate constitui document justificativ pentru suma de 4900 RON.

De asemenea, sunt întemeiate criticile recurentei pârâte referitoare la depăşirea de către instanţa fondului a limitelor controlului de legalitate cu privire la factura nr. x/09.05.2019, în valoare de 2975 RON, în condiţiile în care prin decizia atacată nu se dispune în privinţa respingerii la rambursare a acesteia. Factura menţionată face obiectul raportului de control, constatându-se că aceasta nu respectă prevederile art. 36 alin. (3) din Legea nr. 334/2006 şi fiind încheiat, ca urmare un proces-verbal de contravenţie. Or, după cum în mod corect a arătat judecătorul fondului în considerentele sentinţei atacate, nu învestesc instanţa de manieră admisibilă menţiunile Raportului de control încheiat în data de 12.08.2019 ce nu sunt reflectate în decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019. Aceasta în condiţiile în care art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 permite instanţei de contencios administrativ să se pronunţe şi asupra legalităţii operaţiunilor administrative, dar numai dacă acestea au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.

În rest, Înalta Curte apreciază drept neîntemeiate criticile formulate de recurenta-pârâtă şi îşi însuşeşte integral considerentele sentinţei recurate.

Astfel, nu sunt fondate susţinerile recurentei referitoare la extinderea în mod excesiv de către instanţa de fond a termenului prevăzut de art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, atâta timp cât aceasta a dat eficienţă probatorie unor înscrisuri (procese-verbale, declaraţii, raport de activitate) care atestă prestarea serviciilor în perioada campaniei electorale, chiar dacă facturile au fost emise după încheierea acestora. Recurenta-pârâtă nu a indicat dispoziţiile legale şi raţionamentul pe care îşi întemeiază susţinerea conform căreia data prestării serviciilor putea fi dovedită exclusiv cu facturile emise de furnizori, în condiţiile în care dispoziţiile art. 59 din Normele metodologice sus menţionate nu conţin în mod explicit o asemenea limitare.

Nu pot fi primite criticile recurentei referitoare la modul de interpretare de către judecătorul fondului a înscrisurilor mai sus arătate, atâta timp cât, în raport cu prevederile art. 483 alin. (3) din noul C. proc. civ., aprecierea probelor se sustrage controlului instanţei de recurs, aceasta privind temeinicia, iar nu legalitatea hotărârii recurate.

Înalta Curte apreciază drept neîntemeiate şi susţinerile recurentei privitoare la lipsa unui temei legal pentru admiterea parţială a anumitor sume din cuprinsul unei facturi, nefiind invocată nicio dispoziţie legală în sprijinul tezei conform căreia pentru servicii diferite prestate la date diferite ar fi trebuit întocmite facturi separate şi nici vreuna care să interzică admiterea în parte a cheltuielilor menţionate într-o unică factură.

Cât priveşte situaţia cheltuielilor respinse întrucât nu s-au respectat destinaţiile pe categorii de cheltuieli, Înalta Curte reţine că recurenta se limitează la indicarea formală a unor dispoziţii legale pretins încălcate de instanţa fondului, neînsoţită de argumente explicative şi la critici privitoare la modul de apreciere a probelor, ceea ce, astfel cum s-a arătat mai sus, nu este admisibil în recurs.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ. şi al art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de Autoritatea Electorală Permanentă împotriva sentinţei nr. 690 din 3 august 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa atacată şi, rejudecând, va anula în parte decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, cu consecinţa obligării părţii pârâte la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii de rambursare cu titlu de cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European a următoarelor sume:

- 1325,44 RON bunuri livrate de B.;

- 500 RON servicii prestate de F.;

- 700 RON servicii prestate de G.;

- 1000 RON servicii prestate de J.;

- 2000 RON servicii prestate de K.;

- 1000 RON servicii prestate de PFA L.;

- 1000 RON servicii prestate de M.;

- 7441,46 RON servicii prestate de E.;

- 55930 RON servicii prestate de N.;

- 2400 RON servicii prestate de P.;

- 1800 RON servicii prestate de Q. S.R.L..

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Autoritatea Electorală Permanentă împotriva sentinţei nr. 690 din 3 august 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa atacată şi rejudecând:

Anulează în parte decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 16DC/27.08.2019 şi Raportul de control încheiat la 12.08.2019 emise de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, cu consecinţa obligării părţii pârâte la emiterea în favoarea reclamantului a unei decizii de rambursare cu titlu de cheltuieli electorale efectuate cu ocazia alegerilor din 2019 pentru Parlamentul European a următoarelor sume:

- 1325,44 RON bunuri livrate de B.;

- 500 RON servicii prestate de F.;

- 700 RON servicii prestate de G.;

- 1000 RON servicii prestate de J.;

- 2000 RON servicii prestate de K.;

- 1000 RON servicii prestate de PFA L.;

- 1000 RON servicii prestate de M.;

- 7441,46 RON servicii prestate de E.;

- 55930 RON servicii prestate de N.;

- 2400 RON servicii prestate de P.;

- 1800 RON servicii prestate de Q. S.R.L..

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 16 noiembrie 2022.

Electoral expense reimbursement partly reinstated; transport and publicity invoices excluded as non-compliant.

Legislator summary

Legislator headnote

Keywords

Cited Legislation

Cited Case Law

Related Decisions

Key legal questions extracted by Legislator

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Full text