Administrative action: Validity of local council construction resolution conditioned on county architect approval and alleged res judicata conflict

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale,la data de 02.09.2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Floreşti, Primarul Comunei Floreşti, Consiliul Local al Comunei Floreşti, au solicitat instanţei să dispună:

1. Anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Floreşti nr. 100/07.07.2009 în ceea ce priveşte condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul arhitectului şef al judeţului Cluj;

2. Anularea certificatelor de urbanism nr. x/03.03.2019 şi nr. y/02.05.2019 emise de Primăria Floreşti, precum şi a altor acte care menţionează terenurile reclamanţilor (descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată) ca fiind situate în extravilanul localităţii Floreşti ori ca neconstruibile;

3. Obligarea pârâţilor la emiterea unui certificat de urbanism în scopul construirii imobilelor amplasate în comuna Floreşti, zona Cetatea Fetei, astfel cum sunt descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată, în conformitate cu Hotărârile Consiliului Local Floreşti nr. 127/05.12.2006 şi nr. 100/07.07.2009;

4. În subsidiar faţă de petitul nr. 3, au solicitat obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri pentru deprecierea valorii terenurilor ca urmare a imposibilităţii de construire a terenurilor în conformitate cu hotărârile Consiliului local menţionate, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2518 din 12 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale, a respins ca neîntemeiată acţiunea, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanţii A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâţii Comuna Floreşti, Primarul Comunei Floreşti, Consiliul Local al Comunei Floreşti, şi intervenient Consiliul Judeţean Cluj - Arhitectul Şef al judeţului Cluj - L., având ca obiect anulare act administrativ.

Împotriva acestei hotărâri şi a încheierilor premergătoare, au declarat recurs recurenţii A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârea supusă revizuirii.

Prin decizia nr. 512 din data de 4 mai 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, (definitivă), a fost respins recursul declarat de reclamanţii A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. împotriva încheierilor premergătoare şi împotriva sentinţei civile nr. 2518 din 12.10.2021, pronunţate în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, care au fost menţinute în întregime.

3. Cererea de revizuire.

Împotriva acestei hotărâri şi a sentinţei de fond nr. 2518 din 12 octombrie 2021 a Tribunalului Cluj, recurenţii-reclamanţi A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. au formulat cerere de revizuire, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Au solicitat, în principal, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea deciziei civile nr. 512 din 4 mai 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019 şi, urmarea rejudecării cauzei: casarea sentinţei civile nr. 2518 din 12 octombrie 2021 a Tribunalului Cluj; anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Floreşti nr. 100/07.07.2009 în ceea ce priveşte condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul arhitectului şef al judeţului Cluj; anularea certificatelor de urbanism nr. x/03.03.2019 şi nr. y/02.05.2019 emise de către Primăria Floreşti, precum şi a altor acte care menţionează terenurile descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată ca fiind situate în extravilanul localităţii Floreşti ori ca neconstruibile; obligarea intimaţilor-pârâţi la emiterea unui certificat de urbanism în scopul construirii imobilelor amplasate în comuna Floreşti, zona Cetatea fetei, astfel cum sunt descrise în Anexa 1 la cererea de chemare în judecată, în conformitate cu Hotărârile Consiliului Local Floreşti nr. 127/05.12.2006 şi nr. 100/07.07.2009.

În subsidiar, au solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Cluj, respectiv Tribunalului Cluj, în dosarul nr. x/2019, pe motivul încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, precum şi obligarea intimaţilor la suportarea cheltuielilor de judecată generate de prezentul demers judiciar.

În motivarea cererii revizuenţii au arătat, în esenţă, următoarele:

În speţă este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 8, atât sub aspectul încălcării efectului negativ al autorităţii de lucru judecat cât şi al efectului pozitiv.

Într-adevăr, prin decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunţată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 s-a menţinut în parte sentinţa civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menţinut soluţia de anulare parţială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiţia inserată în ceea ce priveşte condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul de la Consiliul judeţean Cluj prin intermediul arhitectului şef al judeţului Cluj.

Atât soluţia de anulare parţială a HCL nr. 100/07.07.2009 cât şi considerentele deciziei mai sus expuse se impun cu autoritate de lucru judecat în dosarul x/2019, fiind incidente dispoziţiile art. 431 din C. proc. civ.

Or, în decizia a cărui revizuire o solicită, Curtea de Apel Cluj a reţinut că dreptul de construire nu a existat niciodată/a expirat, sens în care a respins recursul ca nefondat.

Faţă de aceste considerente, se impune anularea hotărârii Curţii de Apel Cluj nr. 512/04.05.2022, iar ca urmare a rejudecării recursului, casarea sentinţei civile nr. 2518/12.10.2021 de Tribunalul Cluj în dosarul x/2019 şi admiterea acţiunii introductive în sensul acordării posibilităţii de construire a parcelelor revizuenţilor (descrise în anexa 1) - emiterea certificatului de urbanism pentru construire.

Admisibilitatea cererii de revizuire:

Cererea de revizuire fundamentată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. poate fi fundamentată atât pe încălcarea efectului negativ - art. 431 alin. (1) cât şi cel pozitiv al autorităţii de lucru judecat - art. 431 alin. (2).

Apreciază că în speţă este incident în primul rând efectul negativ al autorităţii, existând triplă identitate atât în ce priveşte partea (emitentul actului - Consiliul local al comunei Floreşti), al obiectului (HCL Floreşti 100/2009) cât şi cauzei (anulare act administrativ).

Cu toate acestea, în măsura în care se apreciază că, nu există triplă identitate în speţă, solicită trimiterea cauzei în rejudecare Curţii de Apel Cluj pentru încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

În drept, au fost invocate dispoziţiile legale la care au făcut trimitere prin cererea de revizuire.

4. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată la data de 16.01.2023, intimaţii Comuna Floreşti, Primarul Comunei Floreşti şi Consiliul Local al Comunei Floreşti au solicitat respingerea cererii de revizuire formulate de reclamanţi ca fiind inadmisibilă şi netemeinică. În principal, au invocat excepţia tardivităţii cererii de revizuire, conform prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., iar în ceea ce priveşte petitele nr. 3 şi nr. 4 ale revizuenţilor au invocat excepţia inadmisibilităţii în principiu a cererii de revizuire, apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile imperative prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., sub cele două aspecte evidenţiate în cuprinsul întâmpinării. De asemenea, în privinţa petitului nr. 2 al cererii de revizuire au apreciat că revizuirea este lipsită de obiect în contextul anulării parţiale a actului administrativ normativ (H.C.L. nr. 100/07.07.2009).

La termenul din 19 ianuarie 2023, la care au avut loc dezbaterile, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţiilor invocate, şi, în subsidiar, asupra fondului cererii de revizuire formulate.

În drept, au fost invocate prevederile C. proc. civ., Legea 350/2001privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra revizuirii.

Prealabil, Înalta Curte reţine că, excepţiile tardivităţii, inadmisibilităţii şi lipsei de obiect a cererii de revizuire, invocate de intimaţii Comuna Floreşti, Primarul Comunei Floreşti şi Consiliul Local al Comunei Floreşti sunt neîntemeiate, astfel că vor fi respinse.

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii, instanţa de control constată că, cererea de revizuire este formulată în termenul legal de o lună, ţinându-se cont de data formulării cererii de revizuire, respectiv, 06.06.2022, conform înscrisului de la dosar, precum şi de dispoziţiile art. 181, art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că va fi respinsă.

Este neîntemeiată, urmând a fi respinsă şi excepţia inadmisibilităţii petitelor 3 şi 4 ale cererii de revizuire, pentru considerentele ce succed:

Înalta Curte constată că, revizuenţii au susţinut în esenţă că, în speţă este incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atât sub aspectul încălcării efectului negativ al autorităţii de lucru judecat, cât şi al efectului pozitiv.

Revizuenţii invocă, astfel, efectul pozitiv al lucrului judecat, care se manifestă ca prezumţie, de natură a proba aspecte în legătură cu raporturile juridice dintre părţi, tinzând să demonstraze modalitatea în care, prin prima soluţie, au fost dezlegate anumite chestiuni litigioase fără posibilitatea de a se statua diferit în următoarele hotărâri.

Astfel fiind, nu se pune problema inadmisibilităţii cererii de revizuire, în cauză impunându-se a se face o analiză în ansamblu a tuturor aspectelor invocate de revizuienţi în ceea ce priveşte ambele efecte invocate.

Referitor la excepţia lipsei de obiect, Înalta Curte reţine că este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.

Prin întâmpinare, intimaţii au susţinut că, petitul 2 din cuprinsul cererii de revizuire este lipsit de obiect, în contextul anulării parţiale a actului administrativ normativ, intimaţii făcând trimitere, în acest sens la dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, apreciind că, revizuenţii se pot prevala de decizia civilă nr. 284/15.04.2022 a Curţii de Apel Oradea, în ceea ce priveşte anularea parţială a actului administrativ- HCL nr. 100/07.07.2009.

Contrar susţinerilor intimaţilor din întâmpinare, Înalta Curte constată că, sub aspectul invocat, revizuirea nu este lipsită de obiect, câtă vreme Hotărârea Consiliului Local al Comunei Floreşti nr. 100/07.07.2009, anulată parţial prin sentinţa civilă nr. 399 din 21.09.2021 a Tribunalului Satu Mare, definitivă prin decizia civilă nr. 284 din 15.04.2022 a Curţii de Apel Oradea, este un act administrativ cu caracter individual, având un număr determinat de destinatari, astfel că, revizuenţii nu se pot prevala de dispoziţiile art. 23 din Legea nr. 554/2004, care se referă obligativitatea hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ .

Pe fondul cererii de revizuire, se reţin următoarele:

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În cazul invocării acestui motiv de revizuire, instanţa de revizuire verifică doar dacă cea din urmă hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Aşadar, instanţa de revizuire nu poate exercita un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, neavând căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă.

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Sintetizând circumstanţele cauzei, se reţine că prin cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., revizuienţii solicită revizuirea deciziei civile nr. 512/2022 pronunţate la data de 04 mai 2022 de către Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 şi a sentinţei civile nr. 2518 pronunţată la 12 octombrie 2021 de Tribunalul Cluj, secţia de contencios administrativ şi fiscal pronunţate în acelaşi dosar, în raport de decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunţată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a menţinut în parte sentinţa civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menţinut soluţia de anulare parţială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiţia inserată în ceea ce priveşte condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul de la Consiliul judeţean Cluj prin intermediul arhitectului şef al judeţului Cluj.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte subliniază că motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unor hotărâri judecătoreşti definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); hotărârile să fie date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite; cea de-a doua hotărâre să fie pronunţată cu nesocotirea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri; hotărârile să fie date în dosare diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis să se pronunţe asupra ei; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, deoarece aceasta a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării autorităţii de lucru judecat, prin dispoziţiile art. 430 din C. proc. civ., o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea prevederilor art. 431 C. proc. civ.

De asemenea, din cuprinsul dispoziţiilor art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., reiese, fără echivoc, faptul că autoritatea de lucru judecat se grefează şi considerentelor hotărârii, nu doar celor decisive, care susţin dispozitivul, ci şi considerentelor decizorii.

Legiuitorul a consacrat explicit, in terminis, pe plan normativ, efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, are autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât se presupune că ceea ce s-a judecat exprimă realitatea raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur).

Autoritatea de lucru judecat este tratată în legislaţia internă în cadrul art. 430 din C. proc. civ.:

Art. 430 Autoritatea de lucru judecat (l) Hotărârea judecătorească ce soluţionează în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.

(5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre.

Efectele autorităţii de lucru judecat sunt reglementate în art. 431 C. proc. civ., după cum urmează:

Art. 431 Efectele lucrului judecat (l) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

(2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Scopul reglementării autorităţii de lucru judecat este acela de a împiedica ca între aceleaşi părţi să poată fi formulate pretenţii cu acelaşi obiect şi având aceeaşi cauză, pe calea unei noi cereri de chemare în judecată, astfel cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în jurisprudenţa sa constantă.

Astfel, identitatea de obiect presupune reclamarea aceluiaşi beneficiu juridic imediat cu cel dedus judecăţii anterior, formularea aceleiaşi pretenţii, nu numai cu referire la obiectul material, ci şi la dreptul subiectiv care poartă asupra acestuia.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat, nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele acţiuni în acelaşi mod, fiind suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de parte, este identic.

Referitor la condiţia identităţii de părţi, Înalta Curte observă că, hotărârea invocată ca autoritate de lucru judecat, depusă la dosar, respectiv, decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunţată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, nu a fost pronunţată într-un litigiu, în care revizuenţii să fi avut calitatea de părţi, pentru a o putea opune cu acest titlu ca fiind potrivnică deciziei a cărei revizuire se solicită.

Astfel, în raport de cele expuse anterior, constată Înalta Curte că, în speţă nu este incident efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, întrucât nu este îndeplinită condiţia identităţii de părţi.

Cererea de revizuire nu este fondată nici sub aspectul încălcării efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Contrar susţinerilor revizuenţilor, pentru a se reţine încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, dezlegarea dată anterior unei chestiuni litigioase, care are legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii, trebuie să fie evidentă, neechivocă, şi nu dedusă din interpretarea considerentelor hotărârii anterioare, aşa încât Înalta Curte reţine că, în speţă nu există o asemenea situaţie, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Prin sentinţa civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare dosar nr. x/2020, definitivă prin decizia nr. 284/CA/2022 din 15.04.2022 a Curţii de Apel Oradea, a fost anulată parţial HCL al comunei Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul de la Consiliul judeţean Cluj prin intermediul arhitectului şef al judeţului Cluj.

În concret, revizuenţii au susţinut că, prin sentinţa nr. 2518 din 12 octombrie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia nr. 512 din 4 mai 2022 a Curţii de Apel Cluj, prin respingerea ca neîntemeiată a acţiunii în ceea ce îi priveşte, Tribunalul Cluj a nesocotit cele statuate prin decizia civilă nr. 284/CA/2022 pronunţată la data de 15 aprilie 2022 de către Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a menţinut în parte sentinţa civilă nr. 399/2021 a Tribunalului Satu Mare, respectiv s-a menţinut soluţia de anulare parţială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiţia inserată în ceea ce priveşte condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul de la Consiliul judeţean Cluj prin intermediul arhitectului şef al judeţului Cluj.

Raportat la cele expuse anterior, Înalta Curte constată că, aspectul invocat de revizuenţi ca fiind în contradicţie, anume, soluţionarea în mod diferit a cererii de anulare parţială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 privind condiţionarea valabilităţii acestei hotărâri de avizul arhitectului şef al judeţului Cluj, a fost soluţionat sub aspect procesual din perspective diferite în cadrul celor două hotărâri judecătoreşti, supuse analizei de faţă.

Astfel, în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj a fost invocată şi admisă excepţia tardivităţii petitului având ca obiect anularea HCL Floreşti nr. 100/07.07.2009, la termenul din data 25.02.2020, dosar. Ulterior, în cadrul aceluiaşi dosar, revizuenţii (reclamanţi în dosarul Tribunalului Cluj) au invocat excepţia de nelegalitate a HCL al comunei Floreşti nr. 100/2009, care a fost respinsă din alt considerent, respectiv, că motivul respingerii cererea reclamanţilor de emitere a unui certificat de urbanism pentru elaborare PUZ/construire, a fost din cauza încadrării terenurilor în litigiu în categoria de folosinţă pădure, dosar; iar în cadrul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Satu Mare cererea de anulare parţială a HCL Floresti nr. 100/07.07.2009 a fost analizată pe fond şi s-a dispus anularea în parte a acesteia, din perspectiva condiţionării valabilităţii acestei hotărâri de avizul de la Consiliul judeţean Cluj prin intermediul arhitectului şef al judeţului Cluj.

Aşadar, aspectele invocate de revizuenţi se referă la chestiuni ce au avut valenţe diferite în circumstanţele procesuale în care au fost analizate, neputând fi încadrate în motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În fapt, aspectele formulate prin cererea de revizuire se circumscriu nemulţumirii revizuienţilor faţă de soluţia pronunţată şi nu pot fi valorizate pe calea prezentului demers judiciar, întrucât prin exercitarea revizuirii nu se deschide calea verificării legalităţii sau temeiniciei hotărârii atacate, dispoziţiile care reglementează condiţiile de admisibilitate şi motivele de exercitare ale acestei căi extraordinare de atac fiind de strictă interpretare şi aplicare.

Astfel fiind, în conformitate cu prevederile art. 513 C. proc. civ. va respinge cererea de revizuire ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţiile tardivităţii, inadmisibilităţii şi lipsei de obiect a cererii de revizuire, invocate de intimaţii Comuna Floreşti, Primarul Comunei Floreşti şi Consiliul Local al Comunei Floreşti.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. S.R.L., B. S.R.L., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. împotriva deciziei nr. 512 din 4 mai 2022 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019, şi a sentinţei nr. 2518 din 12 octombrie 2021 a Tribunalului Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în acelaşi dosar, ca nefondată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cererea de recurs se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată astăzi, 2 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.