Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 510/2023 AI generated

Jurisdiction fixed at defendant's seat in county council's administrative challenge to EU-funding correction.

Case Number Decizia nr. 510/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdiction conflict by ruling in favor of the Bucharest Tribunal – Section II of Administrative and Fiscal Litigation, establishing that this court has jurisdiction to hear the case; the first-instance decision of the Cluj Court of Appeal (which declined in favor of the Bucharest Tribunal) remains in force, while the subsequent declinations by the Bucharest and Sălaj Tribunals were overturned. The dispute involves a county council (a public authority) challenging, under Law No. 554/2004 on administrative litigation, a decision and a financial correction note issued by a central ministry that imposed a budgetary debt of 334,262.09 RON (a 25% financial correction) for irregularities in public procurement related to an EU-funded project (SIPOCA 549/SMIS 126243). The decisive legal basis is Article 10(3), second sentence, of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which establishes exclusive territorial jurisdiction: when the claimant is a public authority, institution, or assimilated entity (regardless of whether it acts as an injured party or as the issuing authority), the competent court is that at the defendant's seat; since the defendant's seat is in Bucharest, jurisdiction lies with the Bucharest Tribunal, and the court rejected the argument that the first sentence (claimant's seat) applies to public entities.

Legislator headnote

AI generated

art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Jurisdiction fixed at defendant's seat in county council's administrative challenge to EU-funding correction: The dispute involves a county council (a public authority) challenging, under Law No. 554/2004 on administrative litigation, a decision and a financial correction note issued by a central ministry that imposed a budgetary debt of 334,262.09 RON (a 25% financial correction) for irregularities in public procurement related to an EU-funded project (SIPOCA 549/SMIS 126243). The decisive legal basis is Article 10(3), second sentence, of Law No. 554/2004, as amended by Law No. 212/2018, which establishes exclusive territorial jurisdiction: when the claimant is a public authority, institution, or assimilated entity (regardless of whether it acts as an injured party or as the issuing authority), the competent court is that at the defendant's seat; since the defendant's seat is in Bucharest, jurisdiction lies with the Bucharest Tribunal, and the court rejected the argument that the first sentence (claimant's seat) applies to public entities.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction challenge of administrative decisions public procurement public authorities seat of institution

Cited Legislation

AI generated
art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006
554/2004, faţă de calitatea de instituţie publică a reclamantului, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, şi a locului situării sediului pârâtului.
art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 (aplicabilă doar în cazul persoanelor de drept privat), ci teza a II-a, ţinând cont, totodată, şi de criteriul valoric aplicabil în cazul actelor administrative ce privesc finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.
art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004
554/2004, că nu autoritatea publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, aşa încât a apreciat că este incidentă teza I a textului de lege menţionat, respectiv este competentă instanţa de la sediul reclamantului, întrucât potrivit art.
art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011
Prin urmare, în cauză reclamantul este persoană juridică de drept public, beneficiară de fonduri în sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, ce se consideră vătămată prin actul administrativ contestat, aşa încât nu este incidentă teza
art. 135 alin. (1) din C. proc. civ
2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
art. 135 alin. (4) din C. proc. civ
Temeiul legal al regulatorului de competență, folosit pentru a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) din C. proc. civ.

Temeiul legal al regulatorului de competență, folosit pentru a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 2 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Judeţul Sălaj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Direcţia Generală Programe Europene Capacitate Administrativă, modificarea Deciziei nr. 332/15.02.2022 şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.12.2021 şi constatarea inexistenţei vreunei situaţii care să conducă la existenţa vreunei nereguli ori la stabilirea corecţiilor financiare în implementarea proiectului cod SIPOCA 549/SMIS 126243 – "SPACE – Simplificarea Procedurilor Administrative şi Creşterea Eficienţei în judeţul Sălaj".

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 128 din 9 mai 2022, a admis excepţia de necompetenţă materială şi teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul Judeţul Sălaj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de apel a reţinut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul contestă actele emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin care s-a stabilit calitatea de debitor a reclamantului Judeţul Sălaj pentru o creanţă bugetară în sumă de 334.262,09 RON TVA inclus, rezultată din aplicarea corecţiei financiare de 25% la valoarea rambursată beneficiarului din fonduri UE şi contribuţia publică naţională pentru contractul de furnizare nr. x/07.05.2020 încheiat cu A. S.R.L., ca urmare a reţinerii de nereguli privitoare la respectarea prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice în cazul atribuirii contractului de furnizare.

Astfel, aplicând criteriul valoric, conform prevederilor art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, a reţinut că pretenţia reclamantului se situează sub pragul de 3.000.000 RON, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, a apreciat că competenţa materială revenind tribunalului.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, a considerat că sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) tezei a II-a din Legea nr. 554/2004, faţă de calitatea de instituţie publică a reclamantului, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, şi a locului situării sediului pârâtului.

2.2. Prin sentinţa nr. 4729 din 30 septembrie 2022, Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în raport cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, că nu autoritatea publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, aşa încât a apreciat că este incidentă teza I a textului de lege menţionat, respectiv este competentă instanţa de la sediul reclamantului, întrucât potrivit art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public cât şi o persoană de drept privat.

Totodată, a considerat că reclamantul nu are nici calitatea de instituţie publică, pentru că nu a acţionat în regim de putere publică şi nu prestează niciun serviciu public.

2.3. Tribunalul Sălaj – secţia civilă, prin sentinţa nr. 1450 din 18 noiembrie 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut, în esenţă, că teza a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu are în vedere poziţiile pe care reclamantul sau pârâtul le ocupă în raportul juridic de drept administrativ, competenţa teritorială urmând a fi stabilită după domiciliul sau sediul pârâtului, în condiţiile în care reclamantul este o autoritate publică, instituţie publică sau poate fi asimilat acestora, în cauză Judeţul Sălaj fiind instituţie publică locală, conform art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006.

Prin urmare, în cauză reclamantul este persoană juridică de drept public, beneficiară de fonduri în sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, ce se consideră vătămată prin actul administrativ contestat, aşa încât nu este incidentă teza

I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 (aplicabilă doar în cazul persoanelor de drept privat), ci teza a II-a, ţinând cont, totodată, şi de criteriul valoric aplicabil în cazul actelor administrative ce privesc finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Obiectul cererii deduse judecăţii vizează modificarea Deciziei nr. 332/15.02.2022 şi a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.12.2021 şi constatarea inexistenţei vreunei situaţii care să conducă la existenţa vreunei nereguli ori la stabilirea corecţiilor financiare în implementarea proiectului cod SIPOCA 549/SMIS 126243 – "SPACE – Simplificarea Procedurilor Administrative şi Creşterea Eficienţei în judeţul Sălaj".

Instanţa de control judiciar constată că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În cauză, acţiunea dedusă judecăţii a fost formulată de Judeţul Sălaj, autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică, fără a face vreuna dintre distincţiile reţinute de Tribunalul Bucureşti, respectiv între situaţiile în care instituţia publică acţionează în calitate de parte vătămată şi cele în care acţionează ca emitent al actelor atacate.

Aşadar, deşi reclamantul acţionează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, în lipsa unor distincţii în textul de lege care reglementează competenţa, în situaţia în care o instituţie publică are calitatea de reclamant într-o acţiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanţei de la sediul sau domiciliul pârâtului.

Textul de lege menţionat instituie o competenţa teritorială exclusivă, stabilind, în situaţia în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept public, că instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Cum în speţă sediul pârâtului este în Bucureşti, competenţa materială revine, în primă instanţă, Tribunalului Bucureşti.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Judeţul Sălaj şi pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Direcţia Generală Programe Europene Capacitate Administrativă în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 2 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.