Public domain inclusion of former state enterprise assets and misapplication of ownership presumption under Law 15/1990

Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2022

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare în data de 01.10.2019, reclamanta S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar B. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local Satu Mare, Municipiul Satu Mare şi Guvernul României, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Satu Mare nr. 62/18.09.2002 privind însuşirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, şi anume a poziţiei din anexa care face parte integrantă din hotărâre cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren şi construcţii edificate pe acest teren - înscris în CF vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x şi în CF nou x, situat în Satu Mare str. x şi respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părţii din imobil - care este proprietatea reclamantei şi anume şase birouri, hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol - lotul x - apartamentul 2 şi lotul x - apartamentul 2, din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.; anularea în parte a Hotărârii Guvernului României nr. 967/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare şi anume a poziţiei din anexa care face parte integrantă din hotărâre, cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren şi construcţii edificate pe acest teren - înscris în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cad. x şi în C.F. nou x - imobil situat în Satu Mare, str. x şi respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părţii din imobilul situat în Satu Mare, str. x şi care este proprietatea reclamantei şi anume - şase birouri, hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol; dezmembrarea imobilului întabulat în C.F. nr. x, cu nr. cadastral x, în suprafaţă de 25174 mp - în acte şi suprafaţă măsurată de 25673 mp - căruia în natură îi corespunde - teren şi 11 construcţii situat în Satu Mare, conform documentaţiei de dezlipire şi documentaţiei cadastrale de apartamentare întocmită de expert topograf C.

în trei loturi x lotul l - în suprafaţă de 233 mp, cu construcţia C2 - sediul administrativ P+1E, cu acces prin lotul x; lotul 2 - în suprafaţă de 2600 mp cu construcţia C8-atelier reparaţii auto P+1E şi P, cu acces prin lotul x şi lotul x - cu suprafaţa din acte de 22341 mp şi suprafaţa măsurată de 22840 mp cu construcţiile Cl, C3, C4, C5, C6, C7, C9, C10 şi C11; apartamentarea construcţiei C2 din imobilul format lot x în -apartamentul nr. x -cu suprafaţa utilă de 286,80 mp; apartamentul 2-cu suprafaţa utilă de 27,99 mp şi părţi comune în suprafaţă utilă de 50, 12mp (hol, casa, scării, grup sanitar); apartamentarea construcţiei C8 din imobilul nou format lot x în: apartamentul nr. x -cu suprafaţa utilă de 2370,93 mp, apartamentul nr. 2-cu suprafaţa utilă de 265,14 mp şi părţi comune în suprafaţă utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor); să constate că reclamanta este proprietara unei părţii din imobil - şi anume şase birouri; hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- respectiv lotul I -apartamentul 2, cu acces prin lotul x şi lotul x - apartamentul 2, cu acces prin lotul x din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.; să rectifice cartea funciară nr. x în sensul radierii întabulării dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Satu Mare asupra întregului imobil şi înscrierea corectă, conform situaţiei juridice reale, în sensul întabulării dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra lotului I - apartamentul 2 (două birouri - la parter şi un birou la etaj şi părţi comune - hol şi casa scării), cu acces prin lotul x şi asupra lotului x - apartamentul 2 (magazie piese metalice -la parter şi trei birouri şi hol -la etaj şi părţi comune-casa scării, grup sanitar şi coridor), cu acces prin lotul x, din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.

şi în favoarea Municipiului Satu Mare asupra lotului I - apartamentul nr. x (8 birouri, centrala termică, grup sanitar - la parter; 8 birouri, coridor, grup sanitar la etaj şi părţi comune-hol şi casa scării, lotului x - apartamentul nr. x (ateliere, vestiare, birouri-şi şi părţi comune-casa scării, grup sanitar şi coridor) şi asupra lotului x şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată, în caz de opunere.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021, Curtea de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea, a anulat în parte H.C.L. nr. 62/2002 cu privire la însuşirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, emisă de pârâtul Consiliul Local Satu Mare, în ceea ce priveşte dispoziţia de însuşire a inventarului domeniului public al Municipiului Satu Mare referitor la imobilele construcţii înscrise în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x şi în C.F. nou x Satu Mare, situate în Satu Mare, str. x, constând în:

- Birourile 6 parter, în suprafaţă de 5,45 mp şi 7 parter, în suprafaţă de 17,26 mp precum şi biroul 24 etaj în suprafaţă de 5,28 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din clădirea grup exploatare, P+1 etaj, 2x18,35x11,10x3,5, pereţi portanţi din cărămidă, planşeu din beton, tâmplărie din lemn şi metal, pardoseală din parchet şi beton monolit în hol şi coridor, încălzire centrală fără centrală termică proprie, instalaţie electrică, instalaţie sanitară, instalaţie pentru telefon 12 buc. înscrisă în bilanţul contabil al Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x şi cota parte corespunzătoare din părţile comune aferente acestora;

- Biroul 32 în suprafaţă de 18,32 mp, biroul 33 în suprafaţă de 19,29 mp şi biroul 34 în suprafaţă de 12,01 mp, conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D., din anexă clădire P+1 - 2x54,3x9,3x36 înscrisă în bilanţul contabil al Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x şi cota parte corespunzătoare din părţile comune aferente acesteia.

A anulat în parte nr. crt. 937 şi 941 din anexa 2 a H.G. nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al Judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare în ceea ce priveşte dispoziţia de însuşire a inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare referitor la imobilele construcţii înscrise în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x şi în C.F. nou x Satu Mare, situate în Satu Mare, str. x, constând în:

- Birourile 6 parter, în suprafaţă de 5,45 mp şi 7 parter, în suprafaţă de 17,26 mp precum şi biroul 24 etaj în suprafaţă de 5,28 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din clădirea grup exploatare, P+1 etaj, 2x18,35x11,10x3,5, pereţi portanţi din cărămidă, planşeu din beton, tâmplărie din lemn şi metal, pardoseală din parchet şi beton monolit în hol şi coridor, încălzire centrală fără centrală termică proprie, instalaţie electrică, instalaţie sanitară, instalaţie pentru telefon 12 buc. înscrisă în bilanţul contabil al Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x şi cota parte corespunzătoare din părţile comune aferente acestora;

- Biroul 32 în suprafaţă de 18,32 mp, biroul 33 în suprafaţă de 19,29 mp şi biroul 34 în suprafaţă de 12,01 mp conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D. din anexă clădire P+1 - 2x54,3x9,3x36 înscrisă în bilanţul contabil al Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare cu nr. inventar x şi cota parte corespunzătoare din părţile comune aferente acesteia;

Totodată a respins, ca nefondate, celelalte pretenţii şi i-a obligat pe pârâţii Consiliul Local Satu Mare şi Municipiul Satu Mare la plata în favoarea reclamantei a sumei de 2000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată parţiale.

3. Cererile de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanta A. S.A. prin B., pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General şi de pârâţii Consiliul Local Satu Mare şi Municipiul Satu Mare prin Primar.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.A. a solicitat prin cererea formulată, admiterea recursului şi casarea in parte a sentinţei în sensul admiterii acţiunii, aşa cum a fost formulată, precum şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate, în fond şi în recurs.

În motivare a susţinut că nelegal prima instanţă a admis doar în parte cererea de chemare în judecată, respingând acţiunea în ceea ce priveşte imobilul cu destinaţia "hală pentru reparat taxiuri " şi imobilul teren şi acordând doar parţial cheltuielile de judecată ocazionate şi justificate .

Din probele administrate în cauză a rezultat, contrar celor reţinute de prima instanţă, că S.C. A. S.A. a preluat din patrimoniul Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare toate spaţiile menţionate în petitul acţiunii - inclusiv clădirea cu destinaţie de hală reparaţii taximetre în suprafaţă de 208,54 mp., cu dimensiunile L=12,3m, l= 18,7m - spaţiul în care se efectua - întreţinerea şi repararea maşinilor proprii, a taximetrelor şi se prestau prestări servicii de reparare maşini către populaţie .

S.C. A. S.A. s-a înfiinţat prin Decizia nr. 50/1991, emisă de Prefectura Judeţului Satu Mare, începând cu data de 01.02.1991. La aceeaşi dată, în baza Legii nr. 15/1990, s-au înfiinţat şi Regia Autonoma Judeţeană de Transport Urban de Persoane "E." Satu Mare şi respectiv Societatea comerciala pe acţiuni pentru Transport Mărfuri S.A. Satu Mare. Patrimoniul fostei Întreprinderi Judeţene de Transport Local Satu Mare - societate cu capital integral de stat la acea dată - a fost preluat prin divizare, de cele trei entităţi juridice nou create, fiecare societate dobândind activul şi pasivul aferent obiectului său de activitate .

1. Din anexa nr. 1 la Decizia nr. 50 a Prefecturii judeţului Satu Mare - reiese că societatea recurentă a preluat - elementele de activ şi pasiv aferente obiectului său de activitate -şi anume transport de persoane şi marfă cu taximetrele şi întreţinerea şi repararea maşinilor proprii/taximetre şi prestări servicii către populaţie . Regia Autonoma Judeţeană de Transport Urban de Persoane "E." Satu Mare, actuala E. S.A., care deţine restul spatiilor din imobilul situat în Satu Mare, str. x nu a desfăşurat şi nu desfăşoară această activitate. Activitatea de taximetrie, potrivit actului de înfiinţare, a fost preluată de S.C. A. S.A., iar activitatea de transport cu autobuzele de către Regia Autonoma Judeţeană de Transport Urban de Persoane "E." Satu Mare, actuala E. S.A.., iar activitatea de transport mărfuri a fost preluată de Societatea comerciala pe acţiuni pentru Transport Mărfuri S.A. Satu Mare.

Din fişele mijloacelor fixe, depuse la dosarul primei instanţe - clădire grup exploatare - compusă din clădire parter+ etaj (nr. inventar x) şi -clădire hala de maşini din cărămidă şi anexă clădire P+1 - compusă din clădire parter + anexă clădire parter +etaj - (nr. de inventar x) - rezultă că aceste imobile au trecut în patrimoniul S.C. A. S.A., la data divizării Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare, şi,respectiv, înfiinţării A. S.A..

Cu toate acestea, din ambele mijloace fixe, S.C. A. S.A. foloseşte doar spatiile aferente obiectului său de activitate - respectiv 3 birouri - din imobilul cu nr. de inventar x şi 3 birouri şi hala de reparaţii maşini-din imobilul cu nr. de inventar x, restul spatiilor din cele două mijloace fixe fiind deţinute de actualul E. S.A..

Ambele mijlocare fixe au fost înscrise în mod nelegal pe inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiului Satu Mare şi date în concesiune E. S.A., de vreme ce, la data înfiinţării S.C. A. S.A. şi a societăţii de transport public local, au fost atribuite S.C. A. S.A. - conform celor două fişe depuse la dosarul cauzei, avute în vedere de ambii experţi - F. şi D.-la întocmirea expertizelor dispuse în cauză.

Mijlocul fix - clădire hala de maşini din cărămidă – cu nr. de inventar x - are în compunere atât partea edificată iniţial, respectiv clădire pentru hală reparaţii maşini - Corp A parter (în suprafaţă de 1.478,15 mp) şi clădire administrativă-Corp B parter +etaj (în suprafaţă totală de 1.010 mp), cât şi clădirile edificate ulterior (în prelungirea clădirii iniţiale) -şi anume clădire pentru hală reparaţii maşini Corp A parter – (hală reparaţii taximetre)-construită, potrivit expertizei întocmite de expert D. în anul 1984 şi corpul B - hală reparaţii, edificată în anul 1990.

Clădirile-hală reparaţii maşini Corp A parter - hală reparaţii taximetre şi copul B - hală reparaţii nu au primit alte numere de inventar, până la data divizării, aşa cum rezultă din lista de inventar şi planul de situaţie, înscrisuri anexate recursului, dar şi din adresa nr. x/13.07.2021 emisă de E. S.A..

Aşa cum rezultă din expertiza întocmită de expert D., din mijlocul fix cu nr. de inventar x -raportat la obiectul său de activitate, S.C. A. S.A. a preluat şi foloseşte doar hala de reparaţii taximetre - Corp A parter în suprafaţă de 208,54 mp, iar din anexa clădirii P+1- cu suprafaţa de 505 mp la parter şi 505 mp la etaj (total 1.010 mp) - a preluat şi foloseşte - 3 birouri în suprafaţa totală de 265 mp.

Potrivit documentului intitulat "Releveul - hală întreţinere şi reparaţii auto -Corp A-întocmit de Biroul investiţii sing. G.", întocmit la data divizării Întreprinderii Judeţene de Transport Local Satu Mare, hala de reparaţii taximetre a fost atribuită S.C. A. S.A..

Din adresele emise de E. S.A. rezultă că S.C. A. S.A. foloseşte din 1991 şi până în prezent hala de reparaţii taximetre şi că acest spaţiu face parte din mijlocul fix cu nr. de inventar x.

Acest fapt este confirmat şi de documentul intitulat "Situaţia privind stabilirea dobânzilor legale aferente sumelor achitate cu titlu de taxă cădiri şi taxă teren "-înscris întocmit de E. S.A. pentru încasarea sumelor achitate de aceasta pentru mijloacele fixe cu nr. de inventar x şi x - deţinute de S.C. A. S.A. .

Pentru nr. de inventar 1003 S.C. A. S.A. a achitat E. S.A. impozit pe clădire, dar şi taxă pentru teren pentru suprafaţa de 279,63 mp, ceea ce înseamnă:

- 56,6 mp -din anexa: clădire P+1 (cele trei birouri - biroul 32, biroul 33 şi biroul 34, conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D.) dar şi

- 208,54 mp(conform raportului de expertiză întocmit de doamna expert D.) sau 211,51 mp - conform Releveului hală întreţinere şi reparaţii auto -Corp A-întocmit de Biroul investiţii sing. G..

Prin cererea de chemare în judecată a fost invocat dreptul de proprietate al S.C. A. S.A. -din mijlocul fix cu nr. de inventar x- pentru suprafaţa utilă de 265,14 mp -cele trei birouri -biroul 32, biroul 33 şi biroul 34 şi respectiv hala de reparaţii taximetre-şi părţi comune în suprafaţă utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor) .

Hala de reparaţii taximetre nu se află pe lista de inventar a E. S.A. - lista bunurilor date în administrare de către Municipiul Satu Mare, în baza contractului de concesiune nr. x/2011 -, ceea ce, de asemenea, dovedeşte că acest spaţiu face parte din patrimoniul S.C. A. S.A..

Contrar celor reţinute, hala de reparaţii taximetre este evidenţiată, atât în bilanţul contabil încheiat la data de 31 ianuarie 1991, cât şi şi în bilanţurile încheiate ulterior- până în prezent, împrejurare care rezultă atât din cuprinsul situaţiilor financiare întocmite de S.C. A. S.A. depuse la dosarul cauzei, din dosarul de privatizare, dar şi din expertiza întocmită de expert contabil F., astfel că prima instanţă a aplicat în mod greşit legea, constatând că acest spaţiu nu se află în proprietatea A. S.A..

Din Schiţa întocmită de H. (pentru extinderea halei -proprietatea societăţii de transport urban) în luna aprilie 1990, anexată de doamna expert D. Raportului de expertiză întocmit - rezultă că hala de reparaţii taximetre - era la acea dată parte componentă din "hala de întreţinere existentă" cu nr. de inventar x. Hala de reparaţii taximetre este identificată între punctele 1-3 şi se suprapune in totalitate cu hala atribuită S.C. A. S.A. -conform "Releveului - hală întreţinere şi reparaţii auto Corp A întocmit de Biroul investiţii sing. G.". Din Schiţa întocmită de H. reiese că acest spaţiu era destinat reparării maşinilor mici, spre deosebire la spaţiul dintre punctele 3-8-atribuit societăţii pentru transport urban care este pentru repararea autobuzelor - a se vedea dimensiunile cele trei dreptunghiuri amplasate în interiorul halelor (care reprezintă mijloacele de transport) dintre punctele 1-3 şi respectiv dimensiunile celor patru dreptunghiuri amplasate intre punctele 3-8 (mult mai mari, care reprezintă autobuzele şi respectiv troleibuzele).

S.C. A. S.A. este proprietara halei de reparaţii taximetre, aceasta nu a intrat legal în patrimoniul domeniului public la municipiului Satu Mare şi deci acţiunea formată trebuia admisă în totalitate. Prima instanţa nu a făcut o corectă aplicare a legii, iar motivarea sentinţei este inexactă, cuprinde motive contradictorii şi străine cauzei.

Curtea de Apel Oradea a făcut o aplicare greşită a legii şi în ceea ce priveşte terenul aferent construcţiilor. Includerea acestui teren pe lista bunurilor care alcătuiesc domeniul public al municipiul Satu Mare este nelegală.

S.C. A. S.A. fiind proprietara construcţiilor, avea în folosinţă terenul aferent pentru desfăşurarea propriului obiect de activitate şi deci este îndreptăţită la dobândirea în proprietate a terenului, prin solicitarea emiterii unui certificat de atestare a dreptului de proprietate, în baza HGR nr. 834/1991.

Prima instanţă a aplicat în mod greşit şi dispoziţiile art. 453 din C. proc. civ. privind cuantumul cheltuielilor de judecată acordate .

Pe de o parte acţiunea trebuia admisă şi pârâţii trebuiau obligaţi la plata integrală a acestora .

Pe de altă parte, prima instanţa a omis acordarea -chiar şi în parte -a taxei de timbru achitată de reclamanta recurentă, făcând trimitere doar la onorariile achitate experţilor.

În opinia recurentei se impune obligarea şi a Guvernului României la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâtul s-a opus admiterii acţiuni, chiar şi după comunicarea înscrisurilor care dovedeau legalitatea şi temeinicia cererii.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Pârâtul Guvernul României consideră sentinţa civilă atacată netemeinică şi nelegală, în condiţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Critică soluţia instanţei de fond prin raportare la faptul că aceasta trebuia să ia în considerare ipoteza potrivit căreia, prin hotărârea de Guvern şi prin hotărârile autorităţilor publice locale nu se delimitează proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale de proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice de drept privat. Prin aceste acte administrative, consiliile locale/judeţene stabilesc doar regimul juridic diferenţiat (proprietatea publică sau proprietatea privată) numai cu privire la bunurile lor, voinţa juridică a includerii bunurilor în domeniul public de interes local sau judeţean aparţinând, deci, autorităţilor locale.

De altfel, intervenţia Guvernului asupra inventarelor astfel cum au fost ele însuşite prin acte ale autorităţilor locale, în sensul adăugării sau eliminării unor bunuri ar fi reprezentat o ingerinţă în autonomia locală, consacrată prin Constituţie şi prin Legea nr. 215/2001, în vigoare la data adoptării hotărârii de Guvern contestate, în prezent transpusă în dispoziţiile O.U.G. nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi o depăşire a atribuţiilor conferite prin Legea nr. 213/1998, cu acelaşi regim legislativ ca precedenta lege.

Efectul juridic al actului emis de autoritatea centrală este doar de atestare a regimului juridic al proprietăţii publice diferenţiat de regimul juridic al proprietăţii private, ce aparţine tot unităţii administrativ-teritoriale.

Aşadar, în speţă, nu poate fi reţinut ca întemeiat motivul de nelegalitate invocat de către reclamantă, în sensul în care hotărârea de Guvern este susceptibilă de a-i produce o vătămare în propriile interese. În acest sens, consideră că, în mod eronat, instanţa de fond a concluzionat în sensul că, pe calea atestării inventarului bunurilor proprietate publică a unei unităţi administrative-teritoriale s-a produs încălcarea dreptului de proprietate, actele administrative emise cu nerespectarea unui astfel de drept de proprietate fiind lovite de nulitate.

Mai mult decât atât, la elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi cele cuprinse în Regulamentul privind procedurile pentru supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 555/2001 (în vigoare la data respectivă), proiectul actului administrativ fiind avizat de către autorităţile publice interesate în aplicarea acestuia şi de către Ministerul Justiţiei care, potrivit art. 8 alin. (6) din Regulament, "avizează proiectele de acte normative exclusiv din punct de vedere al legalităţii, încheind succesiunea operaţiunilor din etapa de avizare".

Totodată, a amintit, cu titlul de exemplu, faptul că prin Decizia nr. 1031/2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Curtea Constituţională a reţinut că: "pentru ca aceste bunuri din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale să fie inventariate şi confirmate ca aparţinând acestui domeniu, este necesar să existe acte administrative unilaterale de atestare a acestei situaţii, aceste acte fiind hotărârea Consiliului Local/Judeţean."

Referitor la actele administrative emise de Guvern, Curtea a statuat că acestea "doar confirmă regimul juridic al unor bunuri ce au fost enumerate în acte ale autorităţilor publice locale", deci nu au efect constitutiv de drepturi.

În concluzie, având în vedere argumentele anterior menţionate, solicit admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, modificarea sentinţei civile nr. 74/CA, pronunţată la data de 23.06.2021 de către Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2019, în sensul respingerii ca neîntemeiat a capătului de cerere privind anularea în parte a H.G. nr. 967/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare, în ceea ce priveşte nr. crt. 937 şi 941 din Anexa nr. 2.

Municipiul Satu Mare, prin Primar, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, prin preşedintă de şedinţă I., ca autoritate a administraţiei publice locale au formulat, de asemenea, recurs împotriva sentinţei civile nr. 74/CA/23.06, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună

- admiterea recursului;

- casarea în parte a sentinţei civile recurate, cu consecinţa:

- trimiterii cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Oradea;

- cu cheltuieli de judecată;

Critică, pe motive de nelegalitate hotărârea instanţei de fond, apreciind că au fost încălcate respectiv aplicate greşit următoarele norme juridice: prevederile art. 20 alin. (2) din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, potrivit căreia:

"Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu".

Instanţa de fond a interpretat prevederea legală mai sus citată, apreciind că toate bunurile înregistrate în patrimoniul societăţii comerciale sunt, de jure, proprietatea acesteia.

Şi, pornind de la acest raţionament, a apreciat dovedită de către intimata- reclamantă, existenţa în patrimoniul acesteia la data divizării, a bunurilor imobile în privinţa cărora a admis acţiunea introductivă, si, pe cale de consecinţă, proprietatea intimatei asupra lor.

În interpretarea recurenţilor (Municipiul Satu Mare, Consiliul Local al Municipiului Satu Mare), sunt proprietatea societăţii comerciale doar bunurile din patrimoniul societăţii dobândite cu titlul de drept de proprietate.

Excepţia cuprinsă în teza finală a art. 20 alin. (2) (cu excepţia celor dobândite cu alt titlu) consacră, în mod incontestabil posibilitatea înregistrării în patrimoniul societăţii comerciale a unor bunuri deţinute de societate cu alt titlu decat cel de proprietate.

Instanţa de fond, prin probaţiunea încuviinţată în cauză a verificat doar înregistrarea bunurilor imobile în patrimoniul respectiv în contabilitatea intimatei- reclamante, fără a verifica în concret, în functie de modalitatea de dobândire originară, dacă acestea sunt/erau deţinute de intimata-reclamantă cu titlul de proprietate sau cu alte titluri juridice.

Obiecţiunile/cerere de completare a expertizei, formulate de recurenta- pârâtă Municipiul Satu Mare în faţa instanţei de fond, şi care vizau tocmai aspectele referitoare la actele în baza cărora bunurile au fost înscrise în patrimoniul intimatei -reclamante, si, mai ales titlul în baza căruia au fost efectuate înscrierile, au fost respinse ca neutile cauzei de către instanţa de fond.

Din această perspectivă, aplicând în mod greşit prevederea legală mai sus citată, instanţa de fond a apreciat în mod eronat şi în lipsa oricăror dovezi concludente, că intimata-reclamantă deţine în proprietate bunurile imobile pentru care a fost admisă în parte acţiunea introductivă.

În realitate, titlul şi modalitatea de dobândire a bunurilor imobile enumerate de intimata-reclamantă prin acţiunea introductivă, nu a făcut deloc obiectul cercetării judecătoreşti, soluţia instanţei de fond fiind criticabilă din această perspectivă.

Soluţia instanţei de fond de obligare la plata cheltuielilor de judecată doar a recurenţilor-pârâţi Municipiul Satu Mare şi Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, cu exonerarea intimatei- pârâte Guvernul României, este criticabilă întrucât potrivit art. 455 C. proc. civ. -" Dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor putea fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei".

În sensul textului de lege, pentru a se stabili dacă plata cheltuielilor de judecată se datorează "egal, proporţional sau solidar’’ este necesar să se stabilească poziţia procesuală a părţilor, respectiv natura raportului juridic existent între ele, în aşa fel încât fiecare să fie obligată la plata cheltuielilor provocate prin apărarea sa în proces.

Or, având în vedere că în prezenta cauză Guvernul României are calitatea de pârât şi s-a opus admiterii acţiunii apreciază că instanţa de fond nu a ţinut cont prevederile art. 455 C. proc. civ., în sensul obligării şi acestuia la plata, în solidar, a cheltuielilor de judecată.

Pentru considerentele de mai sus solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinţei civile nr. 74/CA/2021 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar cu numărul de mai sus, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

In drept cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., textele legale invocate în cuprinsul recursului.

4. Apărări formulate în cauză

Recurenta-intimată S.C. A. S.A. a formulat întâmpinare cu privire la recursul declarant în cauză de către recurenta-pârâtă Municipiul Satu Mare şim Consiliul Local al Municipiului Satu Mare, solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

De asemenea, recurentele-pârâte Municipiul Satu Mare şi Consiliul Local al Municipiului Satu Mare au depus întâmpinare faţă de recursul promovat de recurenta-intimată S.C. A. S.A., solicitând respingerea acestuia.

Recurenta-intimată S.C. A. S.A. a formulat şi răspuns la întâmpinare.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate a apărărilor expuse în întâmpinari, precum şi a cadrului legal incident speţei deduse judecăţii, Înalta Curte apreciază recursurile ca fondate, pentru considerentele ce succed:

În mod greşit a fost admisă în parte acţiunea promovată.

Reţine Înalta Curte că prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare în data de 01.10.2019, reclamanta S.C. A. S.A., prin lichidator judiciar B. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii pârâţii Consiliul Local Satu Mare, Municipiul Satu Mare şi Guvernul României, să pronunţe o hotărâre prin care să dispună anularea în parte a Hotărârii Consiliului Local Satu Mare nr. 62/18.09.2002 privind însuşirea inventarului domeniului public al municipiului Satu Mare, şi anume a poziţiei din anexa care face parte integrantă din hotărâre cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren şi construcţii edificate pe acest teren - înscris în CF vechi x nedefinitiv cu nr. cadastral x şi în CF nou x, situat în Satu Mare str. x şi respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părţii din imobil - care este proprietatea reclamantei şi anume şase birouri, hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- lotul x - apartamentul 2 şi lotul x - apartamentul 2, din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.; anularea în parte a Hotărârii Guvernului României nr. 967/05.09.2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Satu Mare, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Satu Mare şi anume a poziţiei din anexa care face parte integrantă din hotărâre, cu privire la trecerea în domeniul public al municipiului Satu Mare a imobilului - teren şi construcţii edificate pe acest teren - înscris în C.F. vechi x nedefinitiv cu nr. cad. x şi în C.F. nou x - imobil situat în Satu Mare, str. x şi respectiv scoaterea de pe inventarul domeniului public al municipiului Satu Mare a părţii din imobilul situat în Satu Mare, str. x şi care este proprietatea reclamantei şi anume - şase birouri, hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol; dezmembrarea imobilului întabulat în C.F. nr. x, cu nr. cadastral x, în suprafaţă de 25174 mp - în acte şi suprafaţă măsurată de 25673 mp - căruia în natură îi corespunde - teren şi 11 construcţii situat în Satu Mare, conform documentaţiei de dezlipire şi documentaţiei cadastrale de apartamentare întocmită de expert topograf C.

în trei loturi x lotul l - în suprafaţă de 233 mp, cu construcţia C2 - sediul administrativ P+1E, cu acces prin lotul x; lotul 2 - în suprafaţă de 2600 mp cu construcţia C8-atelier reparaţii auto P+1E şi P, cu acces prin lotul x şi lotul x - cu suprafaţa din acte de 22341 mp şi suprafaţa măsurată de 22840 mp cu construcţiile Cl, C3, C4, C5, C6, C7, C9, C10 şi C11; apartamentarea construcţiei C2 din imobilul format lot x în -apartamentul nr. x -cu suprafaţa utilă de 286,80 mp; apartamentul 2-cu suprafaţa utilă de 27,99 mp şi părţi comune în suprafaţă utilă de 50, 12mp (hol, casa, scării, grup sanitar); apartamentarea construcţiei C8 din imobilul nou format lot x în: apartamentul nr. x -cu suprafaţa utilă de 2370,93 mp, apartamentul nr. 2-cu suprafaţa utilă de 265,14 mp şi părţi comune în suprafaţă utilă de 158.26 mp (casa scării, grup sanitar, coridor); să constate că reclamanta este proprietara unei părţii din imobil - şi anume şase birouri; hol, hala reparaţii taximetre şi cotă parte din casa scărilor, coridor, hol- respectiv lotul I -apartamentul 2, cu acces prin lotul x şi lotul x - apartamentul 2, cu acces prin lotul x din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.; să rectifice cartea funciară nr. x în sensul radierii întabulării dreptului de proprietate înscris în favoarea Municipiului Satu Mare asupra întregului imobil şi înscrierea corectă, conform situaţiei juridice reale, în sensul întabulării dreptului de proprietate în favoarea reclamantei asupra lotului I - apartamentul 2 (două birouri - la parter şi un birou la etaj şi părţi comune - hol şi casa scării), cu acces prin lotul x şi asupra lotului x - apartamentul 2 (magazie piese metalice -la parter şi trei birouri şi hol -la etaj şi părţi comune-casa scării, grup sanitar şi coridor), cu acces prin lotul x, din documentaţia topografică întocmite de expert topograf C.

şi în favoarea Municipiului Satu Mare asupra lotului I -apartamentul nr. x (8 birouri, centrala termică, grup sanitar -la parter; 8 birouri, coridor, grup sanitar la etaj şi părţi comune-hol şi casa scării, lotului x -apartamentul nr. x (ateliere, vestiare, birouri-şi şi părţi comune-casa scării, grup sanitar şi coridor) şi asupra lotului 3.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea motivat de împrejurarea că dreptul de proprietate al recurentei-reclamante asupra imobilelor rezultă din înscrisurile aflate la dosar care atestă că, la data înfiinţării acesteia, prin decizia de înfiinţare, I s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor folosite la momentul respectiv, potrivit obiectului de activitate şi evidenţiate în evidenţa contabilă la momentul specificat în actul de înfiinţare.

Înalta Curte găseşte întemeiate recursurile recurenţilor-pârâţi potrivit dispoziţiilor articolului 488 alin. (1) punctul 8 C. proc. civ., "când hotărârea a fost data cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

Astfel, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Legea 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale,

"Bunurile din patrimoniul societăţii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu."

Instanţa de fond a interpretat în mod eronat prevederea legală mai sus citată, apreciind că toate bunurile înregistrate în patrimoniul societăţii comerciale sunt, de drept, proprietatea acesteia.

Este pertinent aşadar, argumentul recurenţilor-pârâţi în sensul că, pornind de la raţionamentul conform căruia toate bunurile înregistrate în patrimonial societăţii sunt şi proprietatea sa, a apreciat dovedită de către intimata-reclamantă, existenţa în patrimoniul acesteia la data divizării, a bunurilor imobile în privinţa cărora a fost admis .

Excepţia cuprinsă în teza finală a art. 20 alin. (2) (cu excepţia celor dobândite cu alt titlu) consacră, în mod incontestabil posibilitatea înregistrării în patrimoniul societăţii comerciale a unor bunuri deţinute de societate cu alt titlu decât cel de proprietate.

Instanţa de fond a verificat exclusiv înregistrarea bunurilor imobile în patrimoniul respectiv în contabilitatea intimatei- reclamante, fără a verifica în concret, în funcţie de modalitatea de dobândire originară, dacă acestea sunt/erau deţinute de intimata-reclamantă cu titlul de proprietate sau cu alte titluri juridice.

Din această perspectivă, aplicând în mod greşit prevederile legale amintite, instanţa de fond a apreciat în mod eronat că intimata-reclamantă deţine în proprietate bunurile imobile pentru care a fost admisă în parte acţiunea introductivă.

În realitate, titlul şi modalitatea de dobândire a bunurilor imobile enumerate de intimata-reclamantă prin acţiunea introductivă, nu a făcut obiectul cercetării judecătoreşti, astfel că nu s-a efectuat o completă cercetare a fondului.

Aşadar, în mod eronat, instanţa de fond a concluzionat în sensul că, pe calea atestării inventarului bunurilor proprietate publică a unei unităţi administrativ -teritoriale s-a produs încălcarea dreptului de proprietate, actele administrative emise cu nerespectarea unui astfel de drept de proprietate fiind lovite de nulitate, fără să cerceteze existenţa motivelor de nulitate invocate.

Înalta Curte apreciază că recurenta-reclamantă nu a făcut dovada în faţa primei instanţe ca a fost proprietar asupra imobilelor iar instanţa de fond nu a stabilit dacă aceasta îşi dovedeşte vătămarea prin existenţa în patrimoniul său a unui titlu de proprietate valabil, hotărârea fiind pronunţată cu nesocotirea normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor Legii nr. 15/1990.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază ca fiind întemeiat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că, potrivit art. 20 din Legea nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursurile şi va casa sentinţa, cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond.

Cu ocazia rejudecării, instanţa de trimitere urmează să verifice dacă şi în ce mod subzistă motivele de nelegalitate invocate prin cererea de chemare în judecată, precum şi apărările invocate prin întâmpinările depuse.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de reclamanta A. S.A. prin B., de pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General şi de pârâţii Consiliul Local Satu Mare şi Municipiul Satu Mare prin Primar împotriva sentinţei nr. 74/CA/2021 din 23 iunie 2021 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 1 noiembrie 2022.