Recovery of EU rural development funds for nondisclosure of affiliated entities in SME eligibility declaration

Şedinţa publică din data de 28 octombrie 2022

Asupra acţiunii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea formulată, reclamanta Societatea B. S.R.L. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună:

- anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, încheiat la data de 7.04.2014, cu număr de ieşire x/8.04.2014, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei o obligaţie bugetară în cuantum de 410.999,82 RON,

- anularea Deciziei de soluţionare a Contestaţiei formulate de Societatea B. S.R.L. şi înregistrată la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sub nr. x/04.06.2014 cu privire la Contractul de finanţare nr. x/19.08.2011, decizie prin care a fost respinsă contestaţia formulată de reclamantă şi a fost menţinut în sarcina reclamantei debitul în cuantum de 410.999,82 RON,

- obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 162 pronunţată la data de 16 iunie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta B. S.R.L., a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/08.04.2014 emis de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, precum şi Decizia nr. 18398/04.06.2014 de soluţionare a contestaţiei reclamantei împotriva procesului-verbal nr. x/08.04.2014.

A obligat pârâta ca, valorificând şi concluziile asumate de expertul judiciar în expertiza judiciară financiar-contabilă administrată în cauză, expertiză care face parte din prezenta hotărâre, să reanalizeze situaţia reclamantei Societatea B. S.R.L. în ceea ce priveşte respectarea clauzelor contractuale şi a dispoziţiilor legale incidente la speţă, precum şi cu privire la stabilirea cuantumului creanţelor bugetare datorate de reclamantă din contractul de finanţare nr. x/19.08.2011, pentru a stabili dacă există sume încasate de reclamantă fără temei legal, urmând ca pârâta să emită noi acte administrative cu privire la starea de fapt din prezentul dosar, pe baza reevaluării administrative astfel efectuate, iar restul pretenţiilor reclamantei B. S.R.L. fiind respinse.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin Decizia nr. 3231 din 03 iunie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de recurenta – pârâtă Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 162 din 16 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal – Veche.

A casat sentinţa atacată şi a reţinut cauza spre soluţionare, stabilind termen la data de 28 octombrie 2022.

Prin decizia de casare, instanţa de control judiciar a reţinut, în esenţă, faptul că instanţa de fond nu a analizat şi nu a răspuns criticilor şi apărărilor formulate în cauză, sentinţa recurată cuprinde doar o înşiruire de evenimente, fără argumentele care au format convingerea instanţei cu privire la soluţia pronunţată, instanţa de fond preluând concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, fără ca împrejurările de fapt şi de drept esenţiale să fie lămurite.

A constatat, totodată, Înalta Curte că instanţa de fond nu a prezentat niciun argument personal în considerarea căruia şi-ar fi format convingerea, şi nu a arătat niciun un motiv pentru care au fost înlăturate apărările pârâtelor, omologând concluziile raportului de expertiză, soluţia fiind întemeiată exclusiv pe acestea.

A mai reţinut Înalta Curte că instanţa de fond nu a stăruit prin toate mijloacele legale în vederea stabilirii situaţiei de fapt, nesocotind astfel dispoziţiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ. cu privire la rolul activ al judecătorilor.

În concluzie, Înalta Curte a apreciat că, din perspectiva argumentelor expuse, sentinţa atacată este nelegală, şi, întrucât controlul judiciar nu poate fi exercitat, în lipsa unor considerente substanţiale, din care să rezulte o analiză temeinică a legalităţii actului administrativ atacat, prin prisma argumentelor recurentului-pârât, soluţia care se impune este casarea hotărârii atacate.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi în rejudecarea cauzei

Rejudecând cauza în fond după casarea cu reţinere, prin prisma susţinerilor din cererea de chemare în judecată, a apărărilor expuse în întâmpinarea pârâtului, coroborate cu probele administrate şi câştigate cauzei, Înalta Curte apreciază că acţiunea este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Din perspectiva situaţiei de fapt, se reţine că la emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/8.04.2014 întocmit de APDRP s-a avut în vedere următoarele aspecte:

FEADR este un instrument de finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre, în implementarea Politicii Agricole Comune, reprezentând o oportunitate de finanţare pentru spaţiul românesc, similar cu Programul SAPARD (acesta din urmă instrument financiar oferit de Uniunea Europeană pentru a ajuta statele candidate - ţările care şi-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană - în procesul de pre-aderare în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale).

În cadrul Comitetului de Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, la data de 20 februarie 2008, a fost aprobat Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, denumit în continuare PNDR, document elaborat în baza Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005, conform căruia vor fi accesate sumele alocate României pentru perioada de programare 2007-2013 în cadrul FEADR şi aprobat, la data de 16 iulie 2008, de către Comisia Europeană prin Decizia nr. C(2008)3831, decizie notificată ulterior României prin adresa nr. x/17.07.2008.

Potrivit Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 cu modificările şi completările ulterioare, misiunea FEADR este de a contribui la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului.

Gestionarea FEADR reprezintă astfel, atât o responsabilitate ce depăşeşte interesele financiare ale României ca stat membru UE, cât şi o mare oportunitate de dezvoltare economică şi socială pentru spaţiul românesc. FEADR este un sprijin financiar similar cu cel acordat prin Programul SAPARD (acesta din urmă fiind instrumentul financiar în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale pus la dispoziţie de Uniunea Europeană în vederea sprijinirii statelor candidate în procesul de pre-aderare, sprijin de care a beneficiat şi România în perioada 2000 – 2006).

Totodată, PNDR este documentul programatic ce cuprinde 4 axe prioritare privind acordarea de sprijin financiar, iar în cadrul Capitolului 5 sunt prezentate Informaţii cu privire la axe şi măsurile propuse pentru fiecare axă şi descrierea lor: Axa 1 - Ameliorarea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier, Axa 2 – Ameliorarea mediului şi a spaţiului rural, Axa 3 - Calitatea vieţii în mediul rural şi diversificarea economiei rurale, Axa 4 – LEADER şi Reţeaua naţională de dezvoltare rurală. De asemenea, în cadrul acestui capitol sunt prezentate fişele tehnice ale fiecărei măsuri de sprijin financiar.

În conformitate cu alin. (1) al art. 14 din O.U.G. nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea A.P.D.R.P., prin reorganizarea Agenţiei SAPARD, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2006, cu modificările şi completările ulterioare, "Agenţia, precum şi organismul coordonator al agenţiilor de plăţi îşi vor desfăşura activitatea în baza manualelor de proceduri şi a instrucţiunilor de lucru acreditate, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale."

În vederea demarării în bune condiţii a implementării măsurilor de sprijin din PNDR şi respectiv pentru a putea primi proiectele depuse spre cofinanţare prin FEADR, s-au întocmit procedurile de lucru ale APDRP. Manualele de proceduri au fost elaborate de A.P.D.R.P. pe baza fluxurilor procedurale, au fost auditate de Direcţia Audit Intern şi prezentate Autorităţii Competente din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind aprobate ulterior prin Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 643/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a veni în sprijinul potenţialilor beneficiari ai FEADR, instituţiile responsabile cu implementarea PNDR au întocmit Ghidul Solicitantului aferent fiecărei măsuri, inclusiv pentru măsura 312 "Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de baza pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale", ghid care constituie un suport informativ complex pentru întocmirea proiectului conform cerinţelor specifice ale FEADR.

Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea proiectului de solicitare a sprijinului, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi derulare a proiectului

Totodată, atât APDRP, cât şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au pus la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţii cu caracter general, atât în mod direct, prin intermediul personalului instituţiilor implicate, cât şi prin intermediul pliantelor şi îndrumarelor disponibile la sediile Direcţiilor pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene şi sediile subscrisei din fiecare judeţ şi din regiunile de dezvoltare ale României, precum şi pe paginile de internet ale instituţiilor implicate.

Măsura 312 se încadrează în Axa III – "Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale" şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabila a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de munca si a veniturilor adiţionale iar ca obiective specifice:

- Crearea si menţinerea locurilor de munca în spaţiul rural;

- Creşterea valorii adăugate în activitatea non-agricole;

- Crearea si diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi.

Reclamanta din prezenta cauză, a solicitat, prin Cererea de finanţare nr. x, înregistrată la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (M.A.D.R. – A.P.D.R.P) cu nr. x/12.07.2010, acordarea unui ajutor financiar nerambursabil pentru proiectul "Achiziţii utilaje pentru prestări servicii de către S.C. B. S.R.L. în localitatea Morteni, judeţul Dâmboviţa".

În urma analizării cererii de finanţare şi a documentelor anexate, A.P.D.R.P. a încheiat cu reclamanta Contractul de finanţare nr. x din 19.08.2011 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului naţional pentru dezvoltare rurală, prin care Autoritatea contractantă (A.P.D.R.P.) s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 413.024 RON, echivalentul a maxim 99.960 Euro.

În urma controlului ex-post efectuat la sediul reclamantei, acesteia i-a fost transmis Proiectul de proces-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/6.03.2014, iar reclamanta a răspuns, în termenul prevăzut de lege, prin formularea unui Punct de vedere cu privire la Proiectul procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare (Adresa nr. x/17.03.2014), iar în urma analizării susţinerilor reclamantei, A.P.D.R.P. a întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, care face obiectul prezentei contestaţii.

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/08.04.2014 întocmit de APDRP s-a reţinut faptul că, la data depunerii cererii de finanţare, reprezentantul legal al societăţii reclamante B. S.R.L. a omis să menţioneze în Anexa 4.2 "Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii participaţiile deţinute la celelalte două societăţi legate şi partenere", respectiv C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. fapt care a fost apreciat de instituţia pârâtă ca fiind neregulă menită să conducă la retragerea ajutorului financiar nerambursabil.

Cu referire la acest aspect a concluzionat organul de control că "înfiinţarea B. S.R.L. a avut în vedere accesarea de ajutor nerambursabil prin Program FEADR în cadrul Măsurii 312, utilajele achiziţionate de societate urmând să presteze servicii către celelalte două societăţi comerciale la care dna E. deţine majoritatea părţilor sociale"

Totodată, a reţinut echipa de control şi faptul că în raport de prevederile art. 44 din Legea nr. 346/2004, coroborat şi cu faptul că cele trei societăţi comerciale activează pe pieţe adiacente, precum şi cu faptul că B. exercită o influenţă dominantă asupra celorlalte societăţi, cele trei societăţi sunt legate.

Prin Decizia nr. 18398/04.06.2014 emisă de APDRP a fost respinsă ca neîntemeiată contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor bugetare nr. x/08.04.2014.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta B. S.R.L. a criticat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/08.04.2014 întocmit de APDRP susţinând, în esenţă, următoarele:

1. În mod nelegal a fost atrasă răspunderea Societăţii B. S.R.L. în temeiul Anexei 1 la Contractul de finanţare;

2. Societatea B. S.R.L. nu a săvârşit nereguli în executarea Contractului de finanţare;

3. Societatea B. S.R.L. nu a încălcat obligaţiile izvorâte din Contractul de finanţare. Contrar celor reţinute în procesul-verbal întocmit de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, reclamanta nu am încălcat obligaţiile prevăzute în Contract, în anexele acestuia sau în legislaţia aplicabilă;

4. Stabilirea în sarcina reclamantei a unei obligaţii bugetare în cuantum de 410.999,82 RON s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale;

4.1. Chiar dacă s-ar reţine în sarcina sa o neexecutare a obligaţiilor contractuale, această neexecutare nu este una serioasă;

4.2. Societatea B. S.R.L. nu a săvârşit o deturnare a scopului Contractului şi a sumelor alocate;

4.3. Nu există o încălcare a angajamentelor asumate care să fie rezultatul intenţiei ori neglijenţei reclamantei;

4.4. Contractul şi-a atins obiectivele din punct de vedere tehnic şi funcţional;

4.5. Sancţiunea propusă nu este proporţională cu gravitatea faptei imputate;

5. Procesul-verbal de constatare a neregulii încalcă şi condiţiile legale pentru atragerea răspunderii contractuale a reclamantei.

Înalta Curte analizând probele administrate în cauză, reţine că toate criticile formulate sunt neîntemeiate, astfel că cererea de chemare în judecată va fi respinsă ca atare.

În ce priveşte prima critică formulată, respectiv în mod nelegal a fost atrasă răspunderea reclamantei B. S.R.L. în temeiul Anexei 1 la Contractul de finanţare cu motivarea că nu este ţinută de obligaţiile prevăzute în Anexa 1 la contract întrucât această Anexă nu a fost pusă la dispoziţia reclamantei, Înaltă Curte reţine caracterul neîntemeiat al acesteia.

Verificând clauzele contractului se constată că prin art. 7 din Contract purtând denumirea marginală "Anexe" s-a prevăzut în mod excplicit că "Următoarele documente sunt anexate la prezentul contract şi sunt parte integrantă a acestuia, având aceeaşi forţă juridică: Anexa I – Prevederi Generale (...)"

Potrivit dispoziţiilor art. 1270 C. civ. "(1) Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante. (2) Contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege"

Aplicând aceste dispoziţii legale în prezenta cauză, se constată că prin semnarea contractului, reclamanta a avut cunoştinţă şi de cele 6 anexe ale contractului. Afirmaţia reclamantei B. S.R.L. că nu a primit aceste anexe nu poate fi primită, fiind contrazisă de Actul adiţional nr. x încheiat la data de 12.09.2011 şi semnat de reclamantă prin care a fost modificat art. 3, art. 9, art. 10 din Anexa I prevederi Generale ale Contractului de Finanţare, Act adiţional aflat la dosar fond, vol. I.

Prin urmare, este evident că reclamanta avut cunoştinţă de prevederile Anexei I la contractul de finanţare, astfel că este neîntemeiată critica formulată.

Sunt neîntemeiate criticile potrivit cărora reclamanta B. S.R.L. nu a săvârşit neregului în executarea contractului şi nu a încălcat obligaţiile prevăzute prin contract, în anexele acestuia sau în legislaţia aplicabilă, critici ce vor fi analizate împreună, instanţa răspunzând prin considerente comune.

Înalta Curte constată că, în analiza demersului judiciar, trebuie pornit de la dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, act normativ prin care neregula a fost definită potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Înalta Curte constată în cauză are aplicabilitate şi Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, care – în art. 1 alin. (2) – prevede următoarele: "Constituie abatere orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În egală măsură, şi regulamentul specific Fondului European de Dezvoltare Regională, anume Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999, defineşte – în art. 2 pct. 7 - neregularitatea ca "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

Plecând de la aceste dispoziţii legale se constată caracterul nefondat al criticii formulate întrucât, în afara unor obligaţii reflectând percepţia subiectivă a reclamantei asupra situaţiei de fapt, aceasta nu a făcut dovada unei situaţii contrară celei reţinute prin procesul-verbal atacat, dovadă care să inducă instanţei de judecată concluzia că pârâtul cu încălcarea dispoziţiilor legale a emis procesul-verbal de contravenţie atacat.

Astfel, reclamanta avea obligaţia de a declara participaţiile avute la alte societăţi, ce ar fi putut avea legătură cu societatea beneficiară a contractului de finanţare.

Asociatul unic al reclamantei a completat Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea societăţii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, însă nu a menţionat participaţiile deţinute ca asociat la alte societăţi comerciale, participaţii care sunt de natură să influenţeze eligibilitatea proiectului.

Conform art. 3 din Anexa I la contractul de finanţare reclamanta avea obligaţia de a declara participaţiile avute în alte societăţi partenere şi în alte societăţi legate, astfel cum definite acestea de prevederile art. 43 şi 44 din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, participaţii ce ar fi putut avea legătură cu societatea beneficiară a contractului de finanţare, mai ales dacă acestea activau pe aceeaşi piaţă sau pe piaţă adiacentă.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 346/2004, introdus prin introdus prin O.G. nr. 27/2006, publicată în M.Of. nr. 88 din 31 ianuarie 2006:

"(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(…) (3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42.

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză."

Înalta Curte reţine că, spre deosebire de situaţiile enumerate la alin. (1) al art. 44 din Legea 346/2004, alin. (4) şi alin. (5) ale art. 44 din acelaşi act normativ adaugă o condiţie suplimentară pentru ca două sau mai multe societăţi să fie considerate afiliate (legate) prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, respectiv aceea ca societăţile analizate să îşi desfăşoare activitatea sau cel puţin o parte din activitatea pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

Legătura prezumată de legiuitor din perspectiva dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Legea nr. 346/2004 nu presupune numai identificarea participaţiei unei persoane în ambele societăţi analizate ci demonstrarea faptului că această persoană deţine controlul asupra ambelor societăţi, având majoritatea drepturilor de vot în ambele societăţi sau dreptul de a numi majoritatea membrilor organelor de conducere sau supraveghere în ambele societăţi ori are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia.

Verificând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, se reţine că din investigarea bazei de date a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a rezultat faptul că:

1. S.C. B. S.R.L. - beneficiar de finanţare nerambursabilă în cadrul Măsurii 312

- sediu social: sat Neajlovu, comuna Morteni, camera nr. 2, jud. Dâmboviţa

- capital social 200 RON

- asociaţi: E. – 100%

- administrator F.

2. S.C. C. S.R.L., nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă prin Program FEADR

- Sediu social: jud. Dâmboviţa

- capital social 200 RON

- asociaţi:G. 25%, H. 25%, E. – 50%, administrator G..

S-a constatat, de asemenea, că asociatul unic al S.C. B. S.R.L. mai deţine participaţii la o altă societate comercială, respectiv S.C. D. S.R.L., iar din interogarea bazei de date a ONRC cu privire la această societate s-a constatat:

3. S.C. D. S.R.L. – nu a beneficiat de finanţare nerambursabilă prin Program FEADR

- Sediu social: loc. Găeşti, oraş Găeşti, str. x, jud. Dâmboviţa

- capital social 200 RON

- asociaţi: E. 95%, I. 5%, administrator: I.

S-a verificat, de asemenea, dacă persoanele nominalizate ca şi asociaţi/administratori ai societăţilor mai sus menţionate mai figurează şi în alte societăţi, ocazie cu care s-au constatat următoarele:

- E. – nu mai figurează ca asociat/administrator în alte societăţi comerciale active;

- F. – nu mai figurează în baza de date ONRC ca asociat/administrator la alte societăţi comerciale;

- G. – este asociat la J. SRL

4. S.C. J. S.R.L. – beneficiar de finanţare nerambursabilă prin Program FEADR – Măsura 312

- sediu social: sat Neajlovu, comuna Morteni, nr. 90 camera 1, jud. Dâmboviţa

- capital social: 200 RON

- asociaţi: G.

- administrator: G.

- conform documentelor justificative puse la dispoziţia echipei de control din cadrul C.R.P.R.P. 3 Sud Muntenia serviciile au fost prestate exclusiv către S.C. K. S.A. Vedea

- H. – nu mai figurează în baza de date ONRC ca asociat/administrator la alte societăţi comerciale;

Aplicând dispoziţiile art. 44 din Legea nr. 346/2004 situaţiei din prezenta cauză se constată că S.C. B. S.R.L şi S.C. D. S.R.L sunt întreprinderi legate în accepţiunea prevederilor art. 44 alin. (1) lit. a) din Legea 346/2004, împrejurare ce rezultă din faptul că doamna E., în calitate de asociat unic al reclamantei S.C. B. S.R.L are şi calitatea de acţionar majoritar în cadrul S.C. D. S.R.L, deţinând 95 % din părţile sociale ale acesteia.

Aplicând prevederile legale menţionate anterior la situaţia de fapt din prezenta cauză se constată că S.C.B. S.R.L şi S.C. C. S.R.L sunt întreprinderi legate în accepţiunea prevederilor art. 44 din Legea 346/2004, iar această împrejurare rezultă din faptul că doamna E., în calitate de asociat unic al reclamantei S.C.B. S.R.L are şi calitatea de asociat în cadrul S.C. C. S.R.L, deţinând 50 % din părţile sociale ale acesteia.

Se reţine şi faptul că S.C. C. S.R.L. a fost înfiinţată la data de 24.03.1998, iar conform datelor publicate pe site-ul www.x.ro, secţiunea "informaţii fiscale şi bilanţuri" la 31.12.2009 înregistra pierderi în valoare de 30.554 RON.

D. S.R.L. a fost înfiinţată la data de 01.10.2009, iar conform datelor publicate pe site-ul www.x.ro, secţiunea "informaţii fiscale şi bilanţuri" la 31.12.2009 înregistra pierderi în valoare de 1.702 RON.

Prin urmare, aceste două societăţi erau în imposibilitate de a aplica pentru finanţare în cadrul Măsurii 312 – Program FEADR, astfel că a fost înfiinţată societatea B. S.R.L. cu scopul accesării unui ajutor nerambursabil prin Program FEADR în cadrul Măsurii 312, utilajele achiziţionate se această societate urmând să presteze servicii către celelalte două societăţi comerciale la care dna. E. deţine majoritatea părţilor sociale.

O dovadă în acest sens sunt chiar centralizatoarele de lucrări efectuate în anii 2012 şi 2013 transmise de reclamanta B. S.R.L. din care rezultă:

- În anul 2012 – 53,80% din totalul serviciilor prestate au fost realizate pentru C. S.R.L. şi D. SRL

- În anul 2013 – 36,14% din totalul serviciilor prestate au fost realizate pentru C. S.R.L. şi D. S.R.L..

În raport de această situaţie, se constată că este îndeplinită şi condiţia impusă de art. 44 alin. (1), (4) şi 5 din Legea 346/2004 ca societăţile analizate să îşi desfăşoare activitatea sau cel puţin o parte din activitatea pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

Prin urmare, rezultă că prin înfiinţarea societăţii B. S.R.L. nu a fost creată o microîntreprindere de sine-stătătoare, aptă să realizeze obiectivul general al măsurii 312 – acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală, ci ca o societate interdependentă cu scopul clar de a obţine sprijin financiar nerambursabil, astfel că susţinerile acesteia că nu a săvârşit nicio neregulă nu poate fi primită.

Va reţine Înalta Curte şi încălcarea de către reclamantă a prevederilor cuprinse în contractul de Finanţare x/19.08.2011, încheiat între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi beneficiarul S.C. B. S.R.L., respectiv:

Art. 1 (2) din Contractul de Finanţar

1(2) "Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite de acest Contract, care este constituit din Contractul de Finanţare şi anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.

Cererea de finanţare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare şi implementare, fac parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2 alin. 8."

Art. 2 alin. 8 din Contractul de Finanţare

2(8) "Durata de valabilitate a contractului de finanţare este de 5 ani începând cu data semnării acestuia de către ambele părţi.

Durata de monitorizare a contractului este de 2 ani şi se calculează de la data ultimei plăţi efectuată de către Autoritatea Contractantă."

Articolul 1 din Anexa I la Contractul de Finanţare

1(1) "Beneficiarul se obligă să execute Proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Cererea de finanţare astfel cum a fost aprobată împreună cu toate documentele anexate şi în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de implementare."

Articolul 3 din Anexa I la Contractul de Finanţare

3(1) Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanţare

De asemenea, pe perioada de valabilitate şi de monitorizare a contractului, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul.

Modificările substanţiale sunt acelea care: afectează condiţiile de implementare, respectiv de punere în aplicare a proiectului sau creează un avantaj nejustificat unei întreprinderi sau colectivităţi publice; modificări care pot rezulta dintr-o schimbare în natură a proprietăţii, a amplasamentului, a unor elemente iniţiale caracteristice proiectului; încetarea sau delocalizarea activităţii pentru care s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil, etc.

Dacă Autoritatea Contractantă constată că obiectivele finanţate nu sunt folosite conform scopului destinat sau în cazul în care acestea au fost vândute sau închiriate pe perioada de valabilitate şi monitorizare a contractului îşi rezervă dreptul de a recupera sprijinul acordat."

Articolul 4 din Anexa I la Contractul de Finanţare

"Beneficiarul va adopta o asemenea conduită care va evita conflictul de interese, definit conform legislaţiei în vigoare."

Articolul 8 din Anexa I la Contractul de Finanţare

8(5) "În cazul în care, pe parcursul perioadei de valabilitate şi monitorizare a contractului, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condiţiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului, Autoritatea Contractantă va proceda după caz (funcţie de gradul de afectare, gravitatea faptelor, etc.):

a) la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit cu rezilierea contractului de finanţare;

b) fie la recuperarea parţială, respectiv aferent componentei/componentelor sau acţiunii/acţiunilor afectate de neregulă, care nu mai îndeplinesc condiţiile menţionate, nefiind influenţată integral eligibilitatea generală a proiectului, respectiv utilitatea în considerarea căreia s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil."

8(6) "Beneficiarul are responsabilitatea ca pe întreaga perioadă de valabilitate şi de monitorizare a contractului să menţină în funcţiune investiţia realizată şi să demonstreze utilitatea acesteia conform descrierilor formulate şi a angajamentelor asumate prin Cererea de Finanţare."

8(7) "Sprijinul acordat va fi recuperat dacă obiectivele finanţate nu sunt utilizate/folosite conform scopului destinat din obiectivul cererii de finanţare dacă se modifică substanţial proiectul sau în cazul în care acestea îşi modifică destinaţia în perioada de valabilitate şi monitorizare a prezentului contract de finanţare."

Articolul 11 din Anexa I la Contractul de Finanţare

11(3) "În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe propria răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nici o altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 17 din prezenta Anexă."

Articolul . 17 din Anexa I la Contractul de Finanţare

17(1) "Prin neregulă în accepţiunea prezentului contract se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare (...), precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect obţinerea unor avantaje nejustificate şi, în acelaşi timp, prejudicierea bugetului general al CE sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional."

17(3) "Dacă Autoritatea Contractantă stabileşte că actele/faptele Beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine

17(4) "În cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea Autorităţii Contractante (...)"

Prin semnarea Contractului de Finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă. Arătăm astfel că APDRP are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor.

Cât priveşte critica referitoare la încălcarea principiului proporţionalităţii, Înalta Curte constată că şi aceste susţineri sunt lipsite de substanţă şi nesusţinute de ansamblul dovezilor administrate.

Potrivit principiului proporţionalităţii, aşa cum este definit prin art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

Principiul proporţionalităţii presupune prin urmare, orice măsură luată de o autoritate publică care afectează drepturile indivizilor, să fie corespunzătoare atingerii unui scop legitim, necesară în vederea atingerii acelui scop şi, în acelaşi timp, cea mai rezonabilă, iar potrivit la art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 "Orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli si al stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli, se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura şi de gravitatea neregulii constatate, precum şi de amploarea şi de implicaţiile financiare ale acesteia".

Ca atare, revine în sarcina părţii care invocă nerespectarea de către autoritate a acestui principiu, să facă dovada împrejurării că măsura dispusă în cazul său excede gravităţii neregulii constatate şi că, în acest mod, prin caracterul disproporţionat, se îndepărtează de la scopul său legitim.

Dispoziţiile legale anterior menţionate, evidenţiază următoarele condiţii cumulative pentru ca o neregulă să determine emiterea de către pârâtă a unui proces-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creanţelor bugetare, respectiv:

- să existe o abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene;

- natura şi frecvenţa neregulilor să afecteze scopul proiectului/programului respectiv şi să aibă un impact financiar;

- măsură administrativă adoptată de emitere a titlului de creanţă trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit;

Rezultă din cele ce preced că premisa aplicării de corecţii financiare, în conformitate cu prevederile precitate constă în existenţa unei abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate, iar prin această abatere să se fi cauzat un prejudiciu sau să fie aptă de a produce un asemenea prejudiciu, printr-o sumă plătită necuvenit.

Sub aspect procedural, mijloacele de probă trebuie să facă dovada atât a existenţei situaţiei premisă (abaterea) cât şi a existenţei şi întinderii prejudiciului ori a posibilităţii certe de a produce un asemenea prejudiciu, pentru a ne afla în prezenţa unei nereguli, iar în cauză aceste condiţii au fost dovedite aşa cum s-a arătat anterior.

Potrivit art. 4 punctul 8 din Regulamentul (UE) NR. 65/2011 din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală, fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

Sunt avute în vedere de către instanţă şi dispoziţiile art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95 potrivit cărora "orice abatare atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, prin obligaţia de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificxat sau prin pierderea totală sua parţială a garanţiei constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primiri unui avans".

În jurisprudenţa sa, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10, pct. 47 şi C-199/03, pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării (C-271/01, pct. 48, C-465/10, pct. 35), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut nejustificat (C-199/03, pct. 15).

Prin urmare, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care atrage sancţiunea recuperării sprijinului financiar acordat prin încheierea contractului de finanţare.

Astfel, prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene sau bugetelor naţionale, poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate, atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Înalta Curte subliniază în acest context că tocmai gravitatea abaterii, care presupune o conduită premeditată de eludare a intensităţii ajutorului financiar, ceea ce atrage nerealizarea scopului urmărit prin acordarea finanţării, a determinat legiuitorul european să impună ca măsură justificată şi în deplin acord cu principiului proporţionalităţii retragerea integrală a sprijinului acordat.

Recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate.

Prin urmare, şi din această perspectivă, susţinerile reclamantei sunt neîntemeiate şi vor fi respinse.

Şi ultima critică prin care se susţine că procesul-verbal de constatare a neregulii încalcă şi condiţiile legale pentru atragerea răspunderii contractuale a reclamantei, critică prin care se susţine că pentru atragerea răspunderii reclamantei este nevoie de îndeplinirea condiţiilor răspunderii contractuale, respectiv existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui prejudiciu şi a legăturii de cauzalitate, nu poate fi primită.

Angajarea răspunderii reclamantei este dispusă în temeiul legii. Astfel, aşa cum s-a arătat potrivit dispoziţiilor art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95 "orice abatare atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, prin obligaţia de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificxat sau prin pierderea totală sua parţială a garanţiei constituite în sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau în momentul primiri unui avans".

Prin urmare, producerea unei nereguli determină angajarea răspunderii reclamantei, iar în cauză fapta ilicită o reprezintră tocmai abaterea săvârşită de reclamantă, respectiv a omis să menţioneze în Anexa 4.2 "Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii participaţiile deţinute la celelalte două societăţi legate şi partenere", respectiv C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. fapt care a fost apreciat de instituţia pârâtă ca fiind neregulă menită să conducă la retragerea ajutorului financiar nerambursabil.

Pe de altă parte, regulamentele UE nu interzic recuperarea ajutorului acordat în situaţia în care, la o verificare ulterioară, se constată nereguli. În acest sens, CJUE s-a pronunţat în Cauza C-465/10 Hotărârea Ministre de l`Interieur, de l`Outre-mer, des Collectivies territoriales et de l`Immigration din 21 decembrie 2011: "împrejurarea că autorităţile competente ar fi fost informate de beneficiarul subvenţiei cu privire la alegerea cocontractantului înainte de lansarea procedurii de cerere de ofertă care avea ca obiect atribuirea contractului de achiziţii publice în cauză, aceasta nu influenţează, ca atare, calificarea drept "abatere" în sensul articolului 1 al doilea paragraf din Regulamentul nr. 2988/1995." Răspunzând celei de-a doua întrebări, CJUE a statuat: "nerespectarea de către o autoritate contractantă care beneficiază de o subvenţie FEDR a normelor privind atribuirea contractelor de achiziţii publice prevăzute de Directiva 92/50, cu ocazia atribuirii contractului care are ca obiect realizarea acţiunii subvenţionate, constituie o "abatere" în sensul art. 1 din Regulamentul nr. 2988/1995 chiar dacă autoritatea naţională competentă nu putea să ignore, cu ocazia acordării acestei subvenţii, că beneficiarul decisese deja cărui prestator urma să îi încredinţeze realizarea acţiunii subvenţionate".

Prin urmare, încălcarea prevederilor legale sau contractuale reprezintă o neregulă care atrage sancţiunea recuperării sprijinului financiar acordat prin încheierea contractului de finanţare.

În consecinţă, neprobându-se sub niciun aspect nelegalitatea actelor administrative atacate, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Societatea B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Rejudecând cauza după casare cu reţinere:

Respinge ca fiind neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta Societatea B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 octombrie 2022.