Incompatibility of mayor with school administrative council membership under Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 8 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/18.03.2019, solicitând anularea acestuia.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 114 din 7 iunie 2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect anularea raportului de evaluare nr. x/18.03.2019 emis de pârâtă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 114 din 7 iunie 2019 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei formulate împotriva raportului de evaluare, cu consecinţa anulării acestuia.

În motivarea recursului, recurentul a invocat nelegalitatea sentinţei recurate, menţionând că din raportul de evaluare contestat reiese ca in perioada 14.09.2012 -18.02.2014 a încălcat regimul juridic al incompatibilitatilor, decurgînd din exercitarea simultană atât a funcţiei de primar, cat si pe cea de membru in Consiliul de Administraţie al Scolii Gimnaziale Homocea, încălcând astfel, in opinia inspectorului de integritate ANI, dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnităţilor publice, a funcţiei publice si in mediul de afaceri, precum si sancţionarea corupţiei, in vigoare in perioada evaluata.

Afirmă recurentul-reclamant ca in perioada 2012 - 2014, in calitate de primar al comunei Homocea, nu a emis nicio dispoziţie prin care sa fie numit/desemnat membru al Consiliului de Administraţie al Scolii Gimnaziale Homocea.

In perioada 2014 - 2015, atât acesta, cat si directorul Scolii din Homocea, au corespondat cu ANI, ca răspuns la solicitările inspectorului de integritate, prilej cu care, în adresa cu nr. x/14.08.2015, formulata de Şcoala Homocea si remisa către ANI, la punctul 5, sunt consemnate următoarele:

"5. Nu au fost emise acte administrative sau juridice prin care dl. A. sa fie desemnat membru in Consiliul de Administraţie al Scolii Gimnaziale Homocea."

Susţine recurentul-reclamant ca in perioada respectivă a participat, in calitate de primar, cu statut de invitat, fără drept de vot, la aproximativ 9 sau 10 şedinţe ale C.A. al Şcolii din Homocea.

În cursul lunii februarie 2019, conducerea Şcolii din Homocea, prin adresa cu nr. x/14.02.2019, a transmis către ANI pentru soluţionarea lucrării nr. x/29.11.2013, înscrisuri ce constau in doua decizii ale directorului Scolii Homocea, prin care se constituie Consiliile de Administraţie al Scolii Gimnaziale Homocea, pentru anii şcolari 2012 - 2013 - decizia cu nr. 135/14.09.2012 si pentru 2013 - 2014, decizia cu nr. 54/24.09.2013.

Instanţa de fond a reţinut, fără a analiza legalitatea celor doua decizii, calitatea de membru in Consiliul de Administraţie al Scolii Gimnaziale Homocea rezultată din deciziile menţionate, din cererea de demisie cu nr. 214/14.02.2014 şi din procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie.

Însă, afirmă recurentul-reclamant, nu a votat aspecte puse în dezbatere, neavând drept de vot, contrar susţinerilor instanţei de fond.

În calitate de primar, având competenta legala de a desemna reprezentantul primăriei in componenta CA al Scolii Homocea, nu a emis o dispoziţie prin care sa fie numit/desemnat A. în CA al Şcolii Homocea, iar cele doua decizii ale directorului Scolii Homocea reprezintă manifestarea de voinţa a emitenţilor, nefiindu-i opozabile.

Invocă recurentul-reclamant că, în mod eronat, instanţa de fond afirmă că şi directorii au competenta legală de a constitui Consiliul de Administraţie, în raport de dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, lege ce se refera însă nu la competenta directorului de a stabili componenta nominala a CA al scolii, ci la numărul de membri ai CA.

4. Apărările formulate în cauză

Prin concluziile scrise formulate în cauză, intimata – pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea ca nefondat a recursului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Preliminar, deşi în cererea de recurs nu sunt indicate expressis verbis motivele de recurs incidente dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în raport de criticile formulate, acestea pot fi subsumate motivului de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurentul-reclamant invocând, în esenţă, o eventuală greşită interpretare şi aplicare a legii.

Contrar afirmaţiilor recurentului-reclamant, soluţia primei instanţe de respingere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

În cauza de faţă, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

În speţă, situaţia de incompatibilitate a fost reţinută ca urmare a deţinerii şi exercitării efective a două funcţii/calităţi, la dosar fiind depuse copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor Consiliului de administraţie al Şcolii Gimnaziale Homocea, din care rezultă fără echivoc că reclamantul a semnat în calitate de membru al acestui consiliu, şi nicidecum în altă calitate.

Contrar susţinerilor recurentului-reclamant, prevederile art. 96 din Legea educaţiei nr. 1/2011 conţin dispoziţii cu privire la consiliul de administraţie al şcolilor, dar nu statuează că în vederea unei legale constituiri a consiliului de administraţie al unei unităţi de învăţământ preuniversitar este necesar ca reprezentanţii Consiliului local să fie desemnaţi pe baza unui mandat expres conferit în acest sens.

Constatarea stării de incompatibilitate a reclamantului s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare în perioada pentru care s-a reţinut starea de incompatibilitate, potrivit cărora "Funcţia de Primar şi viceprimar, Primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau brice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare,la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice".

Conform art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma în vigoare a dispoziţiilor până la data de 30 iunie 2014:

"(2) În cazul instituţiilor de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:

a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar.

b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;

c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."

În raport de conţinutul clar şi precis determinat al acestor dispoziţii legale, se constată că starea de incompatibilitate există în prezenţa îndeplinirii simultane a funcţiei de primar cu calitatea de membru în consiliul de administraţie al unei instituţii publice.

Astfel, trebuie avut în vedere domeniul diferit de reglementare al dispoziţiilor în examinare, art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 stabilind incompatibilităţile specifice aleşilor locali, iar art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 referindu-se la constituirea consiliilor de administraţie în cazul unităţilor de învăţământ de stat de nivel gimnazial, preşcolar şi primar.

Apoi, dispoziţiile art. 96 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administraţie al şcolii, ci prevăd numai că, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial, consiliul de administraţie include şi un reprezentant al primarului, dispoziţia normei fiind precis determinată sub aspectul obligaţiei prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administraţie.

Cu alte cuvinte, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 nu obligă primarul să fie membru în consiliul de administraţie a şcolii, ci prevede numai că, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial, consiliul de administraţie include şi un reprezentant al primarului, dispoziţia normei fiind precis determinată sub aspectul obligaţiei prevăzute în sarcina primarului, aceea privind desemnarea unui astfel de reprezentant în consiliul de administraţie.

Intenţia legiuitorului, aşadar, este clară şi neechivoc exprimată, în sensul stabilirii unei incompatibilităţi între funcţia de primar şi cea de membru în consiliul de administraţie a unei instituţii publice.

Dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011 nu intră în conflict cu prevederea de la art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, dimpotrivă, fac posibilă evitarea/înlăturarea situaţiei de incompatibilitate, prin obligaţia de numire a unui reprezentant al primarului în consiliul de administraţiei a unităţii de învăţământ, altul decât primarul.

Or, în speţă, este de observat că, potrivit textului legal mai sus menţionat, existenţa situaţiei de incompatibilitate este întrunită prin simpla realizare cumulativă a celor două condiţii - calitatea de primar şi calitatea, simultană, de membru în consiliul de administraţie într-o instituţie publică - unitate de învăţământ, condiţii pe care este cert că reclamantul le-a întrunit, în perioada relevantă cauzei.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul – reclamant A. împotriva sentinţei nr. 1114 din 7 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 octombrie 2021.