Accessory intervention appeal barred when principal party fails to appeal

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal reclamantele Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Dispoziţiei nr. 7602 din 21.12.2017, în principal restituirea în natură a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. x, înscris iniţial în carte funciară nr. x, nr. top. x, casă cu 2 etaje, din cărămidă, acoperită cu ţiglă, la parter cu 19 camere, 6 bucătării şi dependinţe, la etajul 1, cu 12 camere, 4 bucătării şi dependinţe, la etajul II cu 12 camere, 4 bucătării şi dependinţe (ulterior dezmembrat în apartamente), în subsidiar restituirea în natură a cotei de 1/2 parte din apartamentele din imobil pentru care s-a constatat anterior nulitatea contractelor de vânzare-cumpărare şi calitatea Arhiepiscopiei Romano-Catolic şi măsuri reparatorii pentru rest.

Prin sentinţa civilă nr. 188/2018 pronunţată în data de 06 iulie 2018, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, şi A., respingând, ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă, acţiunea formulată de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Comisia Specială de Retrocedare, împotriva Deciziei nr. 7602 din 21.12.2017 emisă de pârât.

Prin decizia 2162 din data de 05.04.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2018 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a admis recursul formulat de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia împotriva sentinţei civile nr. 188/2018 din 6 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj– secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

A casat în parte sentinţa recurată.

A trimis spre rejudecare la aceeaşi instanţă cererea formulată de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia.

A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate referitoare la lipsa calităţii procesuale active a reclamantei A..

A respins recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 188/2018 din 6 iunie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Cluj– secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

În decizia de casare ICCJ a reţinut că, cererea de retrocedare a fost formulată pentru Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, iar această Dieceză este în prezent Arhidieceză ca urmare a ridicării în grad a Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia la nivel de Arhiepiscopie anul 1991, situaţia în care a apreciat că Arhiepiscopia are calitate procesuală activă. De asemenea a reţinut că, cererea de retrocedare a fost formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia pentru Consiliul Arhidiecezei, iar titularul actului administrativ contestat este acelaşi cu titularul cererii de chemare în judecată.

În urma casării sentinţei şi trimiteri cauzei spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III – a contencios administrativ şi fiscal sub numărul x/2018*.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 23 din 3 februarie 2022 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia, împotriva Deciziei nr. 7602/21.12.2017 a Comisiei Speciale de Retrocedare.

S-a respins cererea de intervenţie formulată de intervenienţii B., C., D., E., Câmpean Anica, F. - succesor al lui G., H. - fiica Moştenitoare a lui I., J. - fiica moştenitoare a lui K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. în nume propriu şi în calitate de reprezentant al celorlalţi intervenienţi, Z., AA. în interesul pârâtei Comisiei Speciale de Retrocedare.

S-a dispus anularea în parte a Deciziei nr. 7602/21.12.2017 restituirea în natură pe seama reclamantei a cotei de 1/2 parte din dreptul de proprietate a apartamentelor din imobilul situat în Cluj-Napoca, jud. Cluj.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 au formulat recurs intervenienţi accesorii C., D., O., N., S., T., R., M., L., W., V., Q., P., E., H.- fiica moştenitoare a lui I., F. - succesorul lui G., Câmpean Anica, B., U., J. - fiica moştenitoare a lui K., X., Y., AA., Z..

Invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ., s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi rejudecarea în fond a cauzei de către instanţa de recurs, cu consecinţa respingerii contestaţiei formulate de reclamanta Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia şi admiterii cererii de intervenţie accesorie formulate în favoarea Guvernului României – Comisia Specială de Retrocedare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata – pârâtă Comisia Specială de Retrocedare a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, în condiţiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., autoritatea neformulând cale de atac.

Intimata – reclamantă Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a solicitat, prin intâmpinare, respingerea recursului ca inadmisibil, în raport de dispoziţiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de dispoziţiile procedurale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurenţii-intervenienţi accesorii este neavenit pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reţine că, în cauză, intervenienţi C., D., O., N., S., T., R., M., L., W., V., Q., P., E., H.- fiica moştenitoare a lui I., F. - succesorul lui G., Câmpean Anica, B., U., J. - fiica moştenitoare a lui K., X., Y., AA., Z. au formulat cerere de intervenţie accesorie în sprijinul pârâtului Guvernului României – Comisia Specială de Retrocedare.

Cererea de intervenţie a fost admisă în principiu prin încheierea din data de 23 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, în primul ciclu procesual.

Potrivit art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac. Cu alte cuvinte, aceasta nu va fi analizată de instanţă, fiind considerată inexistentă.

Investită cu o critică de neconstituţionalitate a prezentelor dispoziţii, Curtea Constituţională, prin decizia nr. 80/2019 a statuat că: O astfel de soluţie legislativă este firească, având în vedere că intervenţia accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată în favoarea uneia dintre părţi. Ca atare, dacă partea originară, în interesul căreia s-a realizat intervenţia accesorie, şi-a demonstrat intenţia de a nu utiliza beneficiul căii de atac prevăzute de lege pentru litigiul în cauză, prin neexercitare sau renunţare, atunci examinarea căii de atac introduse de intervenientul accesoriu în interesul acesteia este inutilă, lipsind însuşi interesul, care se materializează exclusiv în susţinerea demersurilor procesuale întreprinse de partea în favoarea/interesul căreia s-a realizat intervenţia accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de intervenţie voluntară îi determină particularitatea imposibilităţii efectuării altor acte procesuale în afara celora care sunt în indisolubilă legătură cu finalitatea sprijinirii interesului părţii originare, explicându-se astfel soluţia legislativă înscrisă în textul ce formează obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate. Având în vedere cele arătate, Curtea constată că nu se poate susţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil. (par. 14).

Înalta Curte constată că pârâtul în favoarea căruia s-a formulat cererea de intervenţie, respectiv Guvernul României – Comisia Specială de Retrocedare, nu a formulat recurs împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, poziţia procesuală fiind exprimată în mod neechivoc prin întâmpinare.

In raport de relaţia intervenientului accesoriu de subordonare procesuală faţă de pârât şi de dispoziţiile anterior reţinute, urmează a respinge recursul intervenţiilor, ca neavenit, în temeiul dispoziţiilor art. 67 alin. (4) din C. proc. civ.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 67 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de recurenţii – intervenienţi accesorii, ca neaventi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurenţii-intervenienţi accesorii C., D., O., N., S., T., R., M., L., W., V., Q., P., E., H.- fiica moştenitoare a lui I., F. - succesorul lui G., Câmpean Anica, B., U., J. - fiica moştenitoare a lui K., X., Y., AA., Z. împotriva sentinţei civile nr. 23/2022 din 3 februarie 2022 a Curţii de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, ca neavenit.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.