Securitate collaborator status upheld: appeal dismissed and conviction confirmed

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 1.08.2018, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 4672 din 14 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A..

S-a constatat calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A. .

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul arătând că notele informative din 23.05.1985, 14.03.1986 si 26.09. 1986 nu conţin denunţarea unor atitudini care ar putea fi considerate, în mod rezonabil, a fi fost potrivnice regimului totalitar comunist. Nemulţumirile exprimate de persoanele nominalizate în cuprinsul acestor note nu reprezentau, în mod necesar, manifestări ale unor poziţii ostile, contrare regimului comunist deoarece, din conţinutul notelor, nu puteau fi extrase informaţii potrivit cărora aceste nemulţumiri erau îndreptate împotriva regimului, formulările utilizate fiind mult prea generale pentru a susţine, în mod serios si neechivoc, o asemenea concluzie.

Cat priveşte nota informativă din data de 19.05.1988, intenţia de a părăsi ţara exprimata de persoana nominalizata în cuprinsul acestei note nu constituia, în sine, o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist si nici nu putea fi interpretată, în mod rezonabil, ca reprezentând o astfel de atitudine, în condiţiile în care, aşa cum rezultă din conţinutul notei, persoana în discuţie avea un fiu stabilit în SUA, unde intenţiona sa-si trimită si fiica bolnava, pentru tratament.

Din probele administrate în cauză, nu rezultă elemente care să conducă la concluzia că informaţiile furnizate au ajutat său au fost de natura sa servească la luarea unor masuri prin care sa fie îngrădite sau suprimate drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor vizate.

Dimpotrivă, din ansamblul probelor administrate, reiese ca furnizarea de informaţii a fost una formală, lipsita de intenţia de a participa, în acest mod, la producerea unor consecinţe nocive în planul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor vizate.

Pentru aceste motive, recurentul-pârât a arătat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile legale necesare pentru constatarea calităţii de colaborator, sentinţa recurată fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi respingerea cererii de chemare în judecata, ca neîntemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată în dosarul instanţei de recurs, intimatul-reclamant Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. A susţinut reclamantul că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, fiind îndeplinite condiţiile pentru circumscrierea în sfera noţiunii de colaborator al securităţii având în vedere că din materialul arhivistic adus în probaţiune în primă instanţă rezultă că recurentul-pârât a informat securitatea prin note informative olografe privind manifestări de nemulţumire referitoare la măsuri privind raţionalizarea combustibilului, a alimentelor şi a energiei electrice.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul A. să se aprecieze asupra calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A..

În motivarea în fapt a cererii, a arătat că pârâtul ocupă funcţia de consilier local al comunei Verneşti, judeţul Buzău. Conform prevederilor art. 3 lit. g),coroborat cu art. 5 alin. (1), teza II din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) - h).

Din cuprinsul Notei de Constatare nr. x/18.05.2018, a rezultat că acesta a fost recrutat în vederea supravegherii informative a colegilor de şcoală şi a locuitorilor comunei, fiind profesor la Şcoala generală din Cândeşti, comuna Verneşti, judeţul Buzău. În acest sens a semnat un angajament olograf la data de 05.05.1983, preluând numele conspirativ "B.".

Potrivit art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 colaboratorul Securităţii este definit ca fiind "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile şi atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului".

Curtea de apel, redând în mod exhaustiv fragmente din notele informative depuse de reclamant, a reţinut că sunt îndeplinite condiţiile cerute de textul de lege, referitoare la furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă; calitatea informaţiilor de a viza activităţi sau atitudini potrivnice regimului; efectele informaţiilor de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Criticile recurentului vizează în fapt aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, reprezentând o reluare a apărărilor formulate în faţa primei instanţe, prin întâmpinare.

Pârâtul apreciază că informaţiile furnizate, analizate în ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reţinut, nefiind informaţii care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi nici informaţii care denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Însă, reţine instanţa de control judiciar că intimatul-reclamant a prezentat în probaţiune mai multe înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informaţii prin care denunţa atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, în acest sens fiind Notele informative furnizate de pârât cu numele conspirativ "B." şi identificate în dosarul nr. x, referitoare la comentariile din rândul navetiştilor:

- "Din cei ce fac naveta, şi anume B. E., I. M., L. M., A. R., comentează lipsa curselor şi suspendarea lor pe motivul lipsei de motorină, afirmând că din cauza exportului de carburanţi nu se pot aproviziona maşinile de transport în comun. Cei care au maşini proprietate personală îşi exprimă nemulţumirea şi indignarea, nefiind de acord cu măsurile luate de conducerea de partid şi de stat în legătură cu raţionalizarea combustibilului. Aceştia sunt: A. R.., I. E, Z. F.";

- "în urma sarcinilor trasate, sursa vă informează despre A. P. că acesta nu este mulţumit de problema energiei electrice, spunând că o să ajungem ca în trecut cu lămpile./.../."

Nemulţumirea cetăţenilor a făcut obiectul notei informative din data de 14.03.1986, reclamantul comunicând afirmaţiile lui P.I. care era nemulţumit de sistemul de aprovizionare cu alimente, precum şi obiectul notei informative din 26.02.1986, comunicând nemulţumirea numitului AP în legătură cu problema energiei electrice "spunând că o să ajungem ca în trecut cu lămpile"

De asemenea, prin nota informativă din data 19.05.1988, reclamantul a adus la cunoştinţă faptul că a discutat cu G.A, care i-a comunicat intenţia de a-şi trimite fiica bolnavă în SUA, unde locuieşte un fiu, pentru a o trata, acesta comunicând intenţia aceleiaşi persoane de a pleca în SUA, la fiul său, în cadrul mai multor note informative .

Constată Înalta Curte, fără a relua conţinutul acestor înscrisuri, că notele cuprind relatări despre cetăţeni determinaţi, cu privire la activităţi şi atitudini interzise şi considerate potrivnice regimului totalitar comunist, respectiv discuţii purtate de persoane referitoare la condiţiile de viaţă din Republica Socialistă România, privind raţionalizarea combustibilului, a energiei şi a alimentelor, referitoare la condiţiile de viaţă mai bune din alte ţări care îi determină pe români să fugă în străinătate, în măsura în care anii '80 au fost guvernaţi de o politică restrictivă, inclusiv în plan economic, în vederea achitării datoriei externe şi care a condus la deteriorarea nivelului de trai. De asemenea şi intenţia de a părăsi ţara era considerată o faptă de natură a trage sancţiuni grave pentru persoana respectivă.

În ceea ce priveşte condiţia ca informaţiile furnizate să fi vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, este evident că prin efectul nominalizării persoanelor care au purtat discuţiile redate în notele informative a fost îngrădit dreptul acestor persoane la viaţa privată, drept prevăzut de art. 17 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România în anul 1974.

Astfel, furnizând informaţii precum cele anterior expuse, pârâta a conştientizat sau ar fi trebuit să conştientizeze posibilele consecinţe asupra persoanelor la care s-a referit în cuprinsul notelor informative, şi anume, desfăşurarea unor acţiuni de verificare şi urmărire ale Securităţii.

De altfel, nu este necesar, pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliţiei politice, ca activitatea acesteia să fi adus efectiv atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi şi libertăţi şi să fi fost aptă să le aducă atingere.

Nu poate fi primită susţinerea recurentului în sensul că unele dintre informaţiile furnizate au fost vagi sau neclare, întrucât în accepţiunea legii este suficient să existe o singură atingere adusă drepturilor expuse anterior.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de recurentul-pârât A. împotriva sentinţei civile nr. 4672 din 14 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.