Procedural lapse of appeal deadline against competition council inspection order

Şedinţa publică din data de 11 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la data de 31.12.2019, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal reclamanta A. S.R.L., reprezentată legal prin dl. B., în calitate de Administrator, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenţei, în temeiul dispoziţiilor art. 38 alin. (6) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată ("Legea concurenţei"), a solicitat: anularea Ordinului Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 1035/09.12.2019 de dispunere a efectuării unei inspecţii inopinate la sediul A. ca nelegal, anularea tuturor actelor subsecvente emise în temeiul acestuia şi restituirea tuturor elementelor de probă preluate, precum şi anularea Procesului-verbal de constatare şi inventariere nr. R.G. x din data de 12.12.2019, ca nelegal şi restituirea elementelor de probă preluate in mod nelegal.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 655 din 20 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea procesului-verbal de constatare şi inventariere nr. R.G. x/2019. Respinge acest capăt de cerere, ca inadmisibil.

S-a respins în rest acţiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. - Bucureşti, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurentei, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate, criticând modalitatea in care prima instanţă a soluţionat excepţia inadmisibilităţi, în raport de dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că Ordinul nr. 1035/2019 a fost emis cu depăşirea limitelor autorizării judecătoreşti acordate prin hotărârea Curţii de Apel Bucureşti.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul pârât Consiliul Concurenţei a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate.

5. Soluţia instanţei de recurs

Înalta Curte va analiza cu prioritate cerinţa respectării termenului de formulare a recursului, termen legal, imperativ şi absolut.

Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, "hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", acesta urmând a fi calculat, în raport de dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pe zile libere aşa cum prevăd dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

În cauză, potrivit dovezii de comunicare a hotărârii, aflată la dosarul de fond, sentinţa atacată a fost comunicată recurentei - reclamante la data de 24 noiembrie 2020, iar recursul a fost declarat la data de 14 decembrie 2020, conform dovezii de înregistrare la curtea de apel, ultima zi de declarare a recursului fiind 10.12.2020.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancţiune se aplică şi în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, termenul de declarare a recursului fiind un termen imperativ şi absolut.

Sancţiunea decăderii poate fi evitată în condiţiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedeşte că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal şi că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 din C. proc. civ.

În speţă, recurenta – reclamantă nu a indicat un astfel de motiv prin care să justifice împiedicarea sa în a exercita calea de atac în termenul prevăzut de lege.

Termenele pentru exerciţiul drepturilor procesuale nu au ca scop îngrădirea dreptului la un proces echitabil şi efectiv, ci stimularea activităţii procesuale a părţilor prin sancţiunea instituită pentru nerespectarea lor.

Totodată, termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ şi sunt sancţionate cu decăderea şi cum recurenta - reclamantă a declarat recurs după împlinirea termenului prevăzut de lege, sancţiunea decăderii nu poate fi evitată, astfel încât Înalta Curte va face aplicarea prevederilor exprese ale art. 185 alin. (1) teza finală din C. proc. civ.

Aşa fiind, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv formulat.

Prin constatarea decăderii dispare cadrul procesual pentru realizarea controlului judiciar, astfel încât admiterea excepţiei tardivităţii exclude analizarea criticilor susţinute de recurenta - reclamantă prin cererea de recurs.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 185 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul declarat ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 655 din 20 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia pârţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 octombrie 2022.