Judicial disciplinary liability for non-response to criminal complaint filed to erroneous email address

Şedinţa publică din data de 4 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 18.05.2020 sub dosar nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară anularea în totalitate a rezoluţiei nr. 1098/A/2020 din 26.03.2020 şi aprobată de inspectorul-şef la data de 29.04.2020.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 906/2021 din data de 10 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată şi precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 906/2021 din data de 10 iunie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat cerere de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În esenţă, a considerat că motivarea instanţei de fond este nelegală şi netemeinică şi nu ţine cont de normele legale aplicabile speţei, prezentând următoarele argumente:

Instanţa de fond a exagerat cu argumente în sensul că reclamantul a transmis solicitarea la o adresă de e-mail greşită. Apreciază că acest aspect nu are relevantă atâta timp cât instanţa de fond nu a analizat faptul că la momentul sesizării Inspecţiei Judiciare Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea a cunoscut faptul că a solicitat relaţii despre plângerea penală, acesta cunoscând şi faptul că pe rolul acestuia se află înregistrată plângerea sa penală.

Conform procesului-verbal din 26.03.2020, întocmit de domnul inspector judiciar procuror B., document aflat la dosarul cauzei se face dovada faptului că la data de 26.03.2020 Parchetul de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea a luat act de solicitarea sa formulată în sensul de a i se comunica stadiul dosarului penal nr. x/2019 la care s-a făcut referire în informarea nr. x/2020.

Conform celor mai sus prezentate recurentul a apreciat că la momentul solicitării de a fi informat cu privire la stadiul soluţionării dosarului penal Parchetul de pe Lângă Judecătoria Rm. Vâlcea avea cunoştinţă despre solicitarea sa, şi totodată avea cunoştinţă şi despre faptul că dosarul nr. x/2019. aflat sub supravegherea procurorului C. se află înregistrat pe rolul structurii de Parchet menţionat, astfel în mod intenţionat structura de Parchel, respectiv procurorul C. a refuzat categoric să îl informeze cu privire la stadiul soluţionării dosarul penal.

Din informarea adresată Inspecţiei Judiciare nr. x/2020 reiese faptul că plângerea penală din 18.08.2019 a fost înregistrată în două dosare, respectiv dosarul penal nr. x DIN 03.09.2019, şi dosarul nr. x/2019, cu menţiunea că am fost audiat de două ori în acelaşi dosar astfel: o dată la data de 03.09.2019 şi o dată la data de 03.03.2020, nefiind pronunţată nici o soluţie de către procurorul care răspunde de soluţionarea dosarului. Procurorul nu are scuze, deoarece acesta a cunoscut faptul că a solicitat să fie informat despre stadiul soluţionării plângerii. indiferent unde a depus plângerea sau solicitarea privind stadiul dosarului (la poliţia judiciară sau la Parchet), nu are relevanţă atâta timp cât poliţia judiciară este obligată să colaboreze, respectiv să informeze structurile de Parchet despre plângerile penale primite, iar procurorul dispune asupra poliţiei judiciare cu privire la modul de soluţionare a plângerilor penale conform legii.

Interpretarea dată de instanţa de fond că este vinovat că a trimis la altă adresă plângerea penală şi solicitarea de a fi informat cu privire la stadiul soluţionării plângerii nu poate să stea în picioare atâta timp cât procurorul a luat cunoştinţă de la inspectorul judiciar despre faptul că a solicitat să fie informat despre plângere, iar acesta dând dovadă de rea credinţă nu vrea să răspundă Ia solicitare.

Instanţa de fond în considerentele sentinţei civile nr. 874 se contrazice astfel:

La pag. 4 a făcut referire la faptul că la momentul solicitării sale de a fi informat cu privire la stadiul plângerii penale din 18.08.2019 aceasta era înregistrată pe rolul Parchetului de pe langă Judecătoria Râmnicu Vâlcea cu nr. x/P/2019.

La pagina 5 instanţa de fond face o altă apreciere care contravine primei aprecieri, astfel:

"In acest sens, instanţa are în vedere inclusive adresele nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi nr. 1218/11/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, din al căror conţinut reiese faptul că, fiind verificate adresele de corespondenţă electronic (p_rm_vilcea@mpublic. ro, pt_x@x.ro), nu a reieşit transmiterea prin e-mail a plângerii sau solicitării pretinse de către partea reclamantă.

Or, "nefiind înregistrate la autoritatea judiciară în discuţie," nu se poate imputa procurorilor din cadrul acestora săvârşirea vreunei abateri judiciare, întrucât aceştia nu aveau obligaţia de a analiza ceea ce nu i-a învestit în mod real"

Raportat la cele mai sus prezentate este evident că instanţa de fond se află în eroare, deoarece atâta timp cât se face dovada faptului că pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea, se află înregistrată plângerea penală conform informării nr. x/2020 înaintată către Inspecţia Judiciara de către primul procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea, chiar dacă a sosit la Parchet de la Politia judiciară, document aflat la dosarul cauzei, procurorului i se poate imputa faptul că nu a soluţionat plângerea cu celeritate, deoarece mă repet politia judiciară se află în subordinea sa răspunderea fiind în totalitate a acestuia.

Celelalte aspecte referitoare la adresa de e-mail corectă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea nu au relevanţă, atâta timp cât inclusiv Inspecţia Judiciara a invocat prin înâmpinare faptul că la momentul solicitării adresate structurilor de Parchet plângerea penală era înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Rm. Vâlcea.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară nu a formulat întâmpinare în cauză.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 11 februarie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 04 octombrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, de apărările formulate, precum şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Cu privire la situaţia de fapt, Înalta Curte reţine sumar că prin rezoluţia emisă de intimata-pârâta Inspecţia Judiciară – Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori sub nr. x/2020 în nr. lucrare 20 – 795 (26.03.2020) s-a dispus clasarea sesizării formulate de recurentul-reclamant A. împotriva procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea cu privire la săvârşirea abaterii disciplinare prev. de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

Această soluţie s-a adoptat în urma situaţiei prezentate prin plângerea formulată de către recurentul-reclamant către Inspecţia Judiciară, prin care s-a adus la cunoştinţă acestei instituţii că, nu i s-a răspuns de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea la o plângere penală formulată de recurnetul-pârât şi transmisă pe email.

În urma verificărilor efectuate de către inspectorul judiciar desemnat cu soluţionarea plângerii formulate pe cale administrativă de către recurent, s-a ajuns la concluzia că petentul A. în intenţia de formula o plângere penală, a transmis la data de 14.08.2019 o comunicare electronică de timp e-mail către adresa pt_x@x.ro, iar la data de 18.10.2019 a revenit la aceeaşi adresă electronică cu o solicitare de comunicare a stadiului de soluţionare a plângerii sale anterioare. .

În condiţiile arătate mai sus, Înalta Curte urmărind criticile formulate de către recurentul-reclamant împotriva sentinţei recurate, apreciază că acestea sunt nefondate, instanţa de fond pronunţând o hotărâre temeinică şi legală a cărei reformare pe calea judiciară a recursului nu este necesară.

În concret, în acord cu opinia instanţei de fond, Înalta Curte apreciază că starea litigioasă dintre părţi este rezultatul unei greşite înţelegeri din partea recurentului-reclamant cu privire la comunicarea actelor de procedură şi a modalităţii în care un petent investeşte un parchet cu o plângere penală.

În speţă se confirmă din întreg materialul probator că adresa de email, utilizată de către recurentul-reclamant în vederea investirii Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea cu o plângere penală a fost una greşită. Astfel, în loc ca denunţătorul A. să utilizeze pentru investirea parchetului adresa oficială de email a Parchetului d.p.l Judecătoria Râmnicu Vâlcea, respectiv pj_rm_x@x.ro şi pt_x@x.ro, acesta a utilizat o adresă de email luată de pe un site neoficial de informare publică, respectiv pt_x@x.ro.

Înalta Curte subliniază că deşi eroarea de o literă din cuprinsul emailu-lui utilizat de recurentul-pârât poate părea mică din punct de vedere ortografic, prin raportare la algoritmii utilizaţi în domeniul IT pentru realizarea unei adrese de email, această eroare este suficientă ca scopul urmărit de petent, respectiv sesizarea urgentă a unei instituţii de anchetă penală să fie total deturnat, iar documentul (cererea) conţinută să nu ajungă niciodată al destinatarul urmărit.

În fapt, acest lucru petrecându-se cu cele două sesizări făcute de recurentul-reclamant pentru care a utilizat în vederea comunicării o adresă de email eronată.

În aceste condiţii, instanţa de recurs, în acord cu concluzia instanţei de fond, apreciază că în speţă nu poate fi identificată o culpă în sarcina procurorilor din cadrul Parchetului d.p.l. Judecătoria Râmnicu Sărat şi astfel nu se poate identifica existenţa abaterii prevăzute de art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 întrucât recurentul-reclamant nu a transmis mesajele electronice prin e-mail la adresa corectă de corespondenţă electronică utilizată de unitatea de Parchet în discuţie, ci la o adresă electronică fără legătură cu activitatea acelei unităţi de Parchet.

Acest aspect este confirmat fără putinţă de tăgadă de către înscrisurile existente la dosarul de fond, respectiv adresele nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea şi nr. x/2020 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, din al căror conţinut reiese faptul că, fiind verificate adresele de corespondenţă electronică (pj_rm_x@x.ro, pt_x@x.ro), nu a reieşit transmiterea prin e-mail a plângerii sau solicitării pretinse de către partea reclamantă.

Prin raportare la criticile recurentului-reclamant, conform cărora procurorii din cadrul Parchetului d.p.l. Judecătoria Râmnicu Vâlcea aveau cunoştinţă de existenţa celor două sesizări, şi cu privire la această critică, Înalta Curte constată că instanţa de fond a răspuns punctual arătând în mod just recurentului-reclamant că plângerea la care face referire acesta şi prin prisma căreia susţine că Parchetul d.p.l. Judecătoria Râmnicu Vâlcea avea cunoştinţă despre sesizările sale anterioare nu a fost adresată acestei instituţii, ci Poliţiei Române.

În condiţiile în care o altă instituţie cu competenţă în materia urmăririi penale, în speţă Poliţia Română a fost investită cu o plângere penală, în urma căreia s-au demarat deja proceduri judiciare specifice, nu poate atrage o culpă în sarcina procurorilor din cadrul Parchetului d.p.l. Judecătoria Râmnicu Sărat în măsura în care această instituţie nu a fost sesizată cu această plângere, emailurile transmise de recurent către această instituţie fiind făcute pe o adresă de email greşită.

Aşadar, în speţă, faţă de toate aspectele evidenţiate mai sus, Curtea apreciază că instanţa de fond a reţinut în mod corect că inspectorul judiciar a analizat materialul documentar disponibil, raportându-se la conţinutul petiţiei formulate de reclamant dar şi la verificarea directă asupra datelor furnizate de unităţile de Parchet solicitate, considerente pentru care rezoluţia nr. 1098/A/2020 din 26.03.2020 reprezintă un act administrativ temeinic şi legal.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 874 din data de 1 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2022.