Remanded for retrial: lower court’s inadmissibility ruling voided for ignoring amended unconstitutionality and damages claims

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava la data de 3 decembrie 2020, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti, Guvernul României - prin Primul Ministru şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, obligarea acestora la majorarea pensiei cu 40% conform legii aprobate de Parlament în 2019, în loc de 14%, realizat de guvernul actual în septembrie a aceluiaşi an, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 15 din 03 martie 2021 Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins ca nefondate excepţia netimbrării şi excepţia necompetenţei teritoriale, a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins ca ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Casa Naţională de Pensii Publice Bucureşti, Guvernul României - prin Primul Ministru şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale,

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă, în vederea analizării fondului acesteia.

În motivarea recursului s-a arătat că prima instanţă a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, schimbând natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia. Astfel, recurentul a subliniat că a sesizat instanţa de contencios administrativ, conform art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, cu o cerere de chemare în judecată care vizează constatarea nelegalităţii articolului 42 din O.U.G. nr. 135/2020, neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 135/2020, precum şi obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor reprezentate de majorarea pensiei conform Legii nr. 127/2019.

Instanţa de fond a invocat, în mod nelegal, excepţia inadmisibilităţii şi nu a mai pus în discuţia părţilor fondul cauzei deduse judecăţii, ignorând faptul că dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 îi conferă dreptul, în calitate de persoană vătămată prin emiterea unei ordonanţe neconstituţionale, de a se adresa instanţei de contencios administrativ cu o acţiune prin care se contestă dispoziţiile art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020 (care modifică art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019) şi se solicită şi acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţa menţionată.

4. Apărările formulate de intimatţi

Intimaţii-pârâţi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Casa Naţională de Pensii Publice au depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a hotărârii primei instanţe.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele următoare:

Potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii".

Principiul rolului activ al judecătorului reglementat de art. 22 C. proc. civ. consacră rolul judecătorului în aflarea adevărului. În virtutea acestui rol, judecătorul este în drept să pună în dezbaterea părţilor orice împrejurări de fapt sau de drept necesare soluţionării cauzei. De asemenea, judecătorul dă sau restabileşte calificarea juridică a actelor şi faptelor deduse judecăţii, chiar dacă părţile le-au dat o altă denumire, în acest caz, însă, fiind obligat să pună în discuţia părţilor calificarea juridică exactă .

În acelaşi timp, potrivit principiul disponibilităţii procesului civil, reglementat de art. 9 şi art. 22 alin. (6) C. proc. civ., obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar judecătorul are obligaţia de a se pronunţa asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel. Ca atare, instanţa judecătorească este obligată să statueze asupra celor solicitate de către părţi, fără a putea depăşi, ca regulă, cadrul procesual trasat de către acestea în exercitarea acţiunii civile, atât sub forma cererilor în justiţie, cât şi a apărărilor.

Obligaţia instanţei vizează toate cererile formulate în proces, cu caracter principal, accesoriu sau incidental, iar omisiunea instanţei de soluţionare a unor capete de cerere constituie o încălcare esenţială a legii şi atrage nulitatea hotărârii.

În acest context, instanţa de recurs are în vedere şi dispoziţiile art. 204 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "(1) Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei."

Aşadar, reclamantul are dreptul să-şi modifice cererea de chemare în judecată formulată iniţial sub aspectul oricărora dintre cele trei elemente ale sale - părţi, obiect şi cauză, iar instanţa are obligaţia de a primi cererea modificatoare şi de a o comunica pârâtului în vederea formulării întâmpinării, sub condiţia efectuării până la primul termen la care reclamantul este legal citat.

În prezenta cauză, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantului ca inadmisibilă, reţinând că aceasta nu se circumscrie dispoziţiilor Legii nr. 554/2004, pretenţia concretă a reclamantului fiind aceea de obligare a autorităţilor publice pârâte la aplicarea unui act normativ abrogat, respectiv la legiferare în sensul majorării cu 40% a pensiei, în loc de 14%, cum a fost stabilit prin art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020.

Date fiind susţinerile recurentului din calea de atac promovată, realizând şi propria analiză a obiectului cauzei deduse judecăţii, instanţa de control judiciar constată că la data de 28.01.2021, înainte de primul termen de judecată, reclamantul a depus la dosar, împreună cu răspunsul la întâmpinare, precizări ale cererii de chemare în judecată .

În cuprinsul acestor precizări, formulate conform dispoziţiilor art. 123-125 C. proc. civ., reclamantul a arătat expres că a înţeles să invoce şi neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 135/2020, solicitare care, împreună cu cea de constatare a nelegalităţii art. 42 din O.U.G. nr. 135/2020 şi de obligare a pârâţilor la plata despăgubirilor reprezentate de majorarea pensiei în cuantumul prevăzut de Legea nr. 127/2019, determină încadrarea juridică a acţiunii reclamantului în dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, conform cărora: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă. .. (5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative." Înalta Curte constată, aşadar, că prima instanţă a soluţionat cauza în raport de cererea introductivă, fără să aibă în vedere precizările ulterioare ale reclamantului, depuse odată cu răspunsul la întâmpinare.

Nerespectarea principiilor ce guvernează dreptul procesual civil produce o vătămare a drepturilor părţilor şi se sancţionează cu nulitatea actelor procedurale îndeplinite în aceste condiţii. Nulităţile decurgând din nesocotirea acestor principii (principiul contradictorialităţii, principiul dreptului la apărare, principiul disponibilităţii şi principiul oralităţii dezbaterilor) sunt nulităţi virtuale şi operează fără ca partea care le invocă să fie obligată să facă dovada vătămării.

De asemenea, în mod evident, prin omisiunea instanţei de fond de a examina şi cerceta, în mod efectiv motivele de fapt şi de drept invocate de reclamant prin cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost aceasta precizată prin cererea anexată răspunsului la întâmpinare, au fost nesocotite şi dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. şi a fost încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil.

Prin urmare, se apreciază că, în cauza de faţă, hotărârea recurată nu respectă exigenţele procedurale impuse de textele de lege anterior menţionate, astfel încât, în vederea respectării principiilor ce guvernează desfăşurarea procesului civil, cu referire directă la principiul disponibilităţii şi ţinând cont de necesitatea aplicării efective, iar nu doar formale, a dreptului părţii la dublul grad de jurisdicţie, se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare, instanţa urmând să soluţioneze pe fond acţiunea reclamantului în raport de corecta încadrare juridică a acesteia.

Pentru considerentele expuse, reţinând incidenţa cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în temeiul art. 20 din Legea nr. 544/2004 raportat la art. 498 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 15 din 03 martie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 26 ianuarie 2023.