Alternative territorial jurisdiction in administrative contravention appeals under O.G. 2/2001
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Constanța Court, establishing that the defendant company, a road transport operator, could direct the proceedings to the court of its registered seat rather than the court of the location where the infraction occurred. The dispute involved an appeal against an administrative contravention fine of 14,000 RON imposed for violations of driver working time regulations (O.G. 37/2007) and road regulations (O.G. 43/1997); the Brăila Court had previously declined jurisdiction, reversing a prior declination by the Constanța Court. Relying on Article 32(1) of O.G. 2/2001, which establishes alternative territorial jurisdiction for administrative offenses, the ICCJ determined that the plaintiff had the right to choose between the court of the place of the infraction and the court of the defendant's domicile or seat, thereby favoring the Constanța Court based on the defendant's location in Agigea.
Legislator headnote
AI generatedart. 132 alin. (3) din C. proc. civ, art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ, art. 126 C. proc. civ, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ, art. 116 din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ; Alternative territorial jurisdiction in administrative contravention appeals under O.G. 2/2001: The dispute involved an appeal against an administrative contravention fine of 14,000 RON imposed for violations of driver working time regulations (O.G. 37/2007) and road regulations (O.G. 43/1997); the Brăila Court had previously declined jurisdiction, reversing a prior declination by the Constanța Court. Relying on Article 32(1) of O.G. 2/2001, which establishes alternative territorial jurisdiction for administrative offenses, the ICCJ determined that the plaintiff had the right to choose between the court of the place of the infraction and the court of the defendant's domicile or seat, thereby favoring the Constanța Court based on the defendant's location in Agigea.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for the Supreme Court's power to establish jurisdiction in the case of a negative conflict of competence.
Full text
Şedinţa publică din data de 28 iunie 2023
Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prima instanţă învestită.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa – secţia Civilă la data de 10.05.2022, petenta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/27.04.2022, exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertismentul, reducerea cuantumului amenzii contravenţionale, cu cheltuieli de judecată. În drept, petentul şi-a întemeiat plângerea contravenţională pe disp. O.G. nr. 2/2001 şi O.U.G. nr. 37/2007.
Prin sentinţa civilă nr. 12466 din data de 27.10.2022, Judecătoria Constanţa – secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Constanţa, invocată de către intimată prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de petenta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, în favoarea Judecătoriei Brăila.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Constanţa a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie nr. x/27.07.2022 încheiat de intimatul Inspectoratul de Politie al Judeţului Tulcea- Serviciul Politiei Rutiere, a sancţionat petenta A. S.R.L. pentru săvârşirea unei contravenţii prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002.
Conform prevederilor art. 32 alin. (1) din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor "plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia", iar potrivit alin. (2) "controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei prevăzute la alin. (1)", fiind stabilită astfel o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de la locul săvârşirii faptei, competenţă pe care părţile nu o pot înlătura.
Se constată că fapta ce a determinat aplicarea sancţiunii contravenţionale prin procesul-verbal contestat a fost săvârşită pe raza localităţii Brăila.
Pe cale de consecinţă, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, iar în temeiul art. 132 alin. (3) din C. proc. civ. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
2. A doua instanţă învestită.
Cauza a fost înregistrată la data de 27.12.2022 pe rolul Judecătoriei Brăila sub nr. x/2022.
Prin sentinţa civilă nr. 1986 din data de 24.04.2023, Judecătoria Brăila – secţia Civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Brăila, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de petenta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR, în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Judecătoria Brăila a reţinut că prin procesul-verbal de contravenţie nr. x/27.07.2022 încheiat de intimatul Inspectoratul de Politie al Judeţului Tulcea- Serviciul Poliţiei Rutiere, petenta A. S.R.L. a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 14.000 RON pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. j) din O.G. nr. 37/2007 şi de art. 61 alin. (1), lit. b) pct. i) din O.G. nr. 43/1997.
Potrivit art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., necompetenţa este de ordine publică în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
Totodată, din interpretarea dispoziţiilor art. 126 C. proc. civ., în coroborare cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., instanţa constată că în litigiile referitoare la plângerile contravenţionale, competenţa teritorială este exclusivă. În consecinţă, în speţa supusă analizei, conform dispoziţiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., necompetenţa teritorială trebuie invocată de către părţi ori de către judecător, din oficiu, cel târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi pot pune concluzii.
Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
Art. 10 din O.G. nr. 37/2007 stabileşte - Contravenţiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 62 din O.G. nr. 43/1997 stabileşte - Prevederile art. 61 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa notează că art. 32 alin. (1) din O.G nr. 2/2001 prevede o competenţă alternativă de soluţionare a plângerilor contravenţionale oferind contravenientului posibilitatea ca, începând cu data de 24.04.2022, să aleagă între judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia şi judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul. Instanţa reţine că acesta reprezintă o normă generală de competenţă în materia contravenţiilor, de la care legiuitorul poate deroga prin norme speciale, însă O.G. nr. 37/2007 şi O.G. nr. 43/1997 nu prevăd norme speciale de competenţă pentru soluţionarea plângerilor contravenţionale.
Având în vedere că reclamantul este cel căruia legiuitorul i-a conferit dreptul de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, conform art. 116 din C. proc. civ., iar sediul petentului este în localitatea Agigea, jud. Constanţa, instanţa a constatat că Judecătoriei Constanţa îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, potrivit alegerii reclamantului de a înregistra acţiunea pe rolul Judecătoriei Constanţa la data de 10.05.2022.
Pentru motivele expuse anterior, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Brăila, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Ca urmare a ivirii conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând conflictul negativ de competenţă intervenit între cele două instanţe, în raport de hotărârile pronunţate şi de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Constanţa – secţia Civilă, pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte cadrul procesual se constată că, cererea de chemare în judecată vizează anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x/27.04.2022, exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenţionale cu avertismentul, reducerea cuantumului amenzii contravenţionale.
Problema care a generat conflictul de competenţă între cele două instanţe priveşte stabilirea competenţei teritoriale procesuale, din perspectiva obiectului cauzei şi a naturii actului juridic dedus judecăţii.
Într-adevăr, prin procesul-verbal de contravenţie nr. x/27.07.2022 încheiat de intimatul Inspectoratul de Politie al Judeţului Tulcea- Serviciul Poliţiei Rutiere, petenta A. S.R.L. a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 14.000 RON pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. j) din O.G. nr. 37/2007 şi de art. 61 alin. (1), lit. b) pct. i) din O.G. nr. 43/1997.
Ordonanţa Guvernului nr. 37 din 7 august 2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, menţionează la art. 10 că "pentru soluţionarea contravenţiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare."
În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 62 din O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor care, referitor la contestarea faptelor ce constituie contravenţii, dacă nu constituie infracţiune potrivit legii penale, menţionează în mod expres că: "Prevederile art. 61 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare".
În acest context, pentru stabilirea competenţei teritoriale a instanţei de judecată, Înalta Curte va avea în vedere dispoziţiile art. 32 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2 din 12 iulie 2001, privind regimul juridic al contravenţiilor conform cărora: "Plângerea se depune şi se soluţionează în baza competenţei alternative la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul."
Fiind reglementată competenţa alternativă a instanţei, contravenientul are posibilitatea de a alege între cele două instanţe, respectiv judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia ori la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contravenientul.
În cauza dedusă judecăţii petentul A. S.R.L. cu sediul în localitatea Agigea, jud. Constanţa a înţeles să se adreseze instanţei în a cărei rază teritorială îşi are sediul, aspect în raport de care, competenţa de soluţionare a prezentei cauze aparţine Judecătoriei Constanţa.
În consecinţă, pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanţa – secţia Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A. S.R.L. şi pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier-ISCTR în favoarea Judecătoriei Constanţa.
Definitivă.
Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Pronunţată astăzi, 28 iunie 2023.