Territorial jurisdiction in administrative litigation between public utility operators and ministries under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa – secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 03.08.2021, reclamanta RAJA S.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, ca instanţa să dispună anularea deciziei nr. 4494 din 25.03.2021 şi anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 12.02.2021.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa – secţia De contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 21 de la data de 6 februarie 2023, Curtea de Apel Constanţa – secţia De contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat cauza în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal Bucureşti.

Din punct de vedere al competenţei teritoriale a reţinut Curtea de Apel Constanţa că reclamanta RAJA S.A. Constanţa este un operator public regional în domeniul alimentării populaţiei cu apă şi de canalizare, care a obţinut statut de utilitate publică, fiind asimilată unei autorităţi publice, în sensul art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, care instituie o competenţă exclusivă a instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului atunci când reclamantul este o autoritate publică, în speţă Curtea de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 451 de la data de 17 martie 2023, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe de reclamanta RAJA S.A, şi pe pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în favoarea Curţii de Apel Constanţa şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, trimiţând cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

A reţinut că atributul unei entităţi de a presta un serviciu public nu atrage automat şi conferirea prerogativei de a exercita puterea publică. Altfel spus, calitatea de prestator al unui serviciu public nu este intrinsec legată de regimul de putere publică, ci, spre a stabili dacă reclamanta exercită atribuţiile ce i-au fost delegate în regim de putere publică, trebuie cercetat dacă acesteia i-au fost conferite puteri exorbitante şi constrângătoare, derogatorii de la dreptul comun.

Or, din prevederile actului constitutiv al reclamantei şi ale contractului de delegare încheiat de A. cu reclamanta reiese că reclamanta desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice, nefiind identificate clauze care să confere acesteia puteri constrângătoare, derogatorii de la dreptul comun.

Astfel, a constatat că reclamanta din speţă, deşi autoritate publică, este destinatarul actului administrativ emis în regim de putere publică, poziţia sa fiind de protecţie a drepturilor sale ca orice particular.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, este vorba de un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că demersul judiciar al reclamantei RAJA S.A vizează anularea deciziei nr. 4494 din 25.03.2021 şi anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 12.02.2021.

Temeiul de drept al acţiunii îl reprezintă, în principal, dispoziţiile O.G. nr. 66/2011, în baza cărora s-a născut raportul de drept administrativ dedus judecăţii.

Art. 51 alin. (2) din actul normativ menţionat prevede că "Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare".

În condiţiile în care, din punct de vedere procedural, O.G. nr. 66/2011 face trimitere la dispoziţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, se constată că sub aspectul competenţei teritoriale sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30 iulie 2018, anterior sesizării instanţei – 16 aprilie 2020), care prevăd expres că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său iar "reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Prin teza a II-a a alin. (3) precitat, se stabileşte competenţa teritorială exclusivă în raport de calitatea reclamantului, cu condiţia ca acesta să facă parte din categoria autorităţilor publice, a instituţiilor publice sau a celor asimilate acestora, într-o atare ipoteză, urmând a se adresa exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Potrivit art. 5 alin. (1) lit. w) din Codul administrativ:

"Definiţii generale

(1) În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

(...)

w) instituţia publică - structură funcţională care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanţată din venituri bugetare şi/sau din venituri proprii, în condiţiile legii finanţelor publice.

Reclamanta RAJA S.A. Constanţa este un operator public regional în domeniul alimentarii populaţiei cu apă şi de canalizare, cu un capitalul social deţinut de 34 unităţi administrativ teritoriale, care a obţinut statut de utilitate publică şi se afla sub incidenţa prevederilor O.U.G nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice.

Astfel, art. 1 alin. (3) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prevede că "Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare face parte din sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice, astfel cum acestea sunt definite de Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor reglementate prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 51/2006, republicată, cu completările ulterioare, prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale".

Prin urmare, reclamanta RAJA S.A. are ca obiect de activitate realizarea serviciului public de alimentare cu apă şi canalizare, astfel că, în raport cu specificul activităţii respective, Codul administrativ o asimilează unei instituţii publice şi nu unei persoane juridice de drept privat.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta R.A.J.A. S.A. şi pe pârâtul Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iunie 2023.