Procedural delay in drafting and serving judgment: statutory deadline violation under Article 522 and reasonable time standard

Şedinţa publică din data de 20 iunie 2023

Asupra contestaţiei la tergiversare de faţă;

1 .Obiectul cererii.

La data de 31 mai 2023 s-a înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal contestaţia privind tergiversarea procesului, prin care s-a solicitat instanţei să se dispună redactarea şi comunicarea hotărârii nr. 296 din data de 6.08.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal in dosarul nr. x/2017.

În motivarea contestaţiei întemeiată pe dispoziţiile art. 522 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ. petenta A. S.R.L. a arătat că intervalul de 3 ani scurs de la data pronunţării hotărârii, dovedeşte nerespectarea de către instanţă a dispoziţiilor art. 426 alin. (5) din C. proc. civ., termenul de 30 de zile, prelungit in condiţiile legii, fiind depăşit cu mult peste orice rezonabilitate.

S-a invocat şi încălcarea prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind judecarea cauzei intr-un termen rezonabil, care se referă şi la redactarea şi comunicarea hotărârii judecătoreşti.

2. Considerentele Inaltei Curţi asupra contestaţiei la tergiversare

Analizând contestaţia privind tergiversare procesului în raport cu susţinerile petentului, cu situaţia de fapt rezultată din lucrările dosarului şi cu dispoziţiile legale incidente Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele în continuare arătate.

Potrivit art. 522 din C. proc. civ.: (1) Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

(2) Contestaţia menţionată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:

1. când legea stabileşte un termen de finalizare a unei proceduri, de pronunţare ori de motivare a unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără rezultat;

Din economia dispoziţiilor art. 522 din C. proc. civ. rezultă că ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care are mijloacele necesare la dispoziţie pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare şi nu le foloseşte, sau, nesocoteşte ea însăşi dispoziţiile legale care-i impun o anumită conduită.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 426 alin. (5) din C. proc. civ. prevăd că: (5) Hotărârea se redactează şi semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Opinia separată a judecătorului rămas în minoritate, precum şi, când este cazul, opinia concurentă se redactează şi se semnează în acelaşi termen.

Cum în cauză, sentinţa nr. 296 a fost pronunţată la data de 6 august 2020, Înalta Curte constată că termenul prevăzut de lege a fost cu mult depăşit.

Raţiunea instituirii termenului prevăzut de art. 426 alin. (5) din C. proc. civ., este atât aceea de a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil, dar, în egala măsura, şi pentru a asigura previzibilitatea desfăşurării procesului, aspect de o importanta deosebită din perspectiva garanţiei recunoscută prin art. 6 din Convenţie "Dreptul la un proces echitabil, în termen optim si previzibil".

De motivarea hotărârii depind mai multe drepturi ale părţilor litigante, între care, cel mai important, acela de a contesta hotărârea, iar termenul de exercitare a caii de atac, curge de la comunicarea hotărârii motivate.

Redactarea hotărârii într-un termen rezonabil constitui o garanţie suplimentară a dreptului la un proces echitabil, astfel că o încălcare a acestei obligaţii legale, nu ar putea rămâne fără consecinţe în plan procesual, sens în care a fost adoptată procedura prevăzută de art. 522 şi următoarele din C. proc. civ.

Deşi la aprecierea termenului rezonabil trebuie avute în vedere atât împrejurările obiective (ce ţin de datele statistice, de durata medie de soluţionare a cauzelor, în raport şi de încărcătura cauzelor pe completele de judecată), cât şi cele subiective, în speţă, trecerea unui termen de 3 ani de la pronunţarea soluţiei afectează, în mod substanţial, dreptul părţii de a contesta hotărârea şi de a obţine o reexaminare, în calea de atac, eficientă şi într-un termen rezonabil.

Împrejurarea că din evidenţa Ecris rezultă conceptarea hotărârii, nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea contestaţiei, termenul instituit de dispoziţiile procedurale vizând atât redactarea, cât şi semnarea hotărârii şi aducerea acesteia la cunoştinţa părţilor prin comunicare.

3. Soluţia şi temeiul Înaltei Curţi

Pentru aceste motive, în temeiul art. 522 şi art. 525 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite contestaţia privind tergiversarea procesului şi va obliga instanţa să redacteze şi să comunice sentinţa părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de petenta A. S.R.L. cu privire la dosarul nr. x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Obligă prima instanţă să redacteze şi să comunice către părţi sentinţa pronunţată în dosarul nr. x/2017, în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri.

Fără cale de atac.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2023.