Union leader’s reclassification upheld as nondiscriminatory after unlawful promotion reversal.

Şedinţa publică din data de 8 iunie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 19.03.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul National pentru Combaterea Discriminării şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, a solicitat anularea Hotărârii Consiliului National pentru Combaterea Discriminării nr. 140 din 27.01.2021, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 şi obligarea Consiliului National pentru Combaterea Discriminării să reanalizeze petiţia nr. 5752/27.09.2020 şi să emită o hotărâre prin care să constate săvârşirea de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a faptelor de discriminare prevăzute de art. 2 alin. (3), (4), (5), (51), (53) şi (7) din O.G. nr. 137/2000, să dispună înlăturarea consecinţelor faptelor discriminatorii şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, precum şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 208 din 2 iulie 2021 Curtea de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile a formulat recurs recurentul-reclamant A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

La data promovării, respectiv 01.01.2016, Ordinul 208/2014 era abrogat, la data de 28.08.2015, de Ordinul nr. 890 din 28 august 2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară.

Instanţa, în considerente, reţine că, a promovat în anul 2014, fapt total neadevărat, din înscrisurile depuse la dosar, respectiv Decizia nr. 173/18.12.2015, începând cu data de 01.01.2016 a promovat în funcţia de consilier cadastru, gradul IA.

Se reţine astfel aplicabilitatea Ordinului Directorului General al ANCPI nr. 208/2014, pentru promovarea reţinută în mod incorect de instanţă din anul 2014, aceasta având loc în anul 2016, dată la care acest Ordin era abrogat.

La fel, ordinul invocat de OCPI Dolj nu poate produce efecte asupra actelor adiţionale încheiate ulterior abrogării sale, ultraactivitatea legii civile vechi reprezentând o excepţie de la principiul aplicării imediate a legii civile noi care presupune aplicarea legii civile vechi la unele situaţii determinate apărute sub imperiul legii civile noi, ca urmare a unei prevederi legale exprese.

Sentinţa recurată este nelegală, în cauză nu există o justificare obiectivă

Drept urmare, era atributul pârâtei ANCPI să probeze că măsura prin care era reîncadrat şi retrogradat a avut la bază factori obiectivi, independenţi şi străini de orice discriminare.

Din această perspectivă apreciază că sunt incidente dispoziţiile art. 5 din O.G. nr. 137/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "diferenţa de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin 1 nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităţilor ocupaţionale sau al contextului in care acestea se desfăşoară, o asemenea caracteristică reprezintă o cerinţă profesională reală şi determinată, cu condiţia ca obiectivul să fie legitim şi cerinţa proporţională".

Măsura dispusă de ANCPI are de fapt ca scop descurajarea recurentului în continuarea iniţiativelor sindicale, a acţiunilor aflate pe rolul instanţelor de judecată fiind singurul angajat al unui oficiu teritorial cu privire la care Corpul de Control a recomandat reanalizarea condiţiilor reîncadrării după intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010, deşi în această situaţie au fost la momentul reîncadrării sute de salariaţi ai A.N.C.P.I. şi O.C.P.I.-uri subordonate. Mai mult decât atât majoritatea personalului reîncadrat nu a mai urmat nicio altă specializare faţă de cea avută la data reîncadrării.

Demersul judiciar al ANCPI se încadrează într-un amplu proces de hărţuire.

Sentinţa recurată este dată cu încălcarea Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Orice restricţie sau diferenţă de tratament trebuie să fie justificată printr-un scop obiectiv şi prin demonstrarea necesităţii respectivei restricţii şi lipsa uneia alternative non-discriminatorii.

Conform O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare "principiul egalităţii de tratament între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: (...) drepturile economice, sociale şi culturale.

Potrivit acestor prevederi legale prin discriminare se înţelege (...) orice alt criteriu care are ea scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

Raportul întocmit de Direcţia Corp Control din cadrul ANCPI nr. 83/16.04.2020, reprezintă o discriminare directă, hărţuire, un abuz de drept, un tratament injust, nefavorizant, de intimidare, de compromitere a viitorului meu profesional, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare, raportat atât la calitatea de salariat al OCPI Dolj, de avertizor de integritate cât şi de Preşedinte al sindicatului "Publicitate Imobiliară şi Cadastru Dolj".

Situaţia recurentului este similară cu a cel puţin 20 de colegi reîncadraţi din funcţia de consilier în funcţia de consilier cadastru, absolveţi ai diferitelor specializări, respectiv agricultură. îmbunătăţiri funciare. geofizică, mecanică, electrotehnică, economie, ingineria mediului, geografie, automatică, informatică, etc. fără ca aceştia să fie reîncadraţi şi retrogradaţi. Or, trebuie remarcat că, în speţă, nu există niciun motiv care să justifice o asemenea discriminare a recurentului prin dispunerea măsurii de reîncadrare şi retrogradare.

De asemenea O.G. nr. 137/2000, aprobată prin Legea nr. 48/2002, modificată prin Legea nr. 27/2004, art. 1 alin 2 statuează principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor şi discriminării, fiind garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: dreptul la munca, la libera alegere a ocupaţiei, la condiţii de muncă echitabile şi satisfăcătoare, la protecţia împotriva şomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remuneraţie echitabilă şi satisfăcătoare; dreptul de a înfiinţa sindicate şi de a se afilia unor sindicate; dreptul la educaţie şi la pregătire profesională;

In concluzie, pentru aceste motive solicită, în principal admiterea recursului, şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în subsidiar, admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârii atacate, rejudecarea şi admiterea acţiunii ca întemeiată.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a depus întâmpinare, solicitând, în esenţă, anularea recursului şi în subsidiar respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Înalta Curte apreciază că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că, prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a formulat critici care se circumscriu motivului prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reţine lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 21.09.2020 a fost înregistrată la Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării(CNCD) petiţia nr. 5752 prin care recurentul-reclamant învedera că este discriminat întrucât este singurul angajat cu privire la care, urmare a controlului efectuat de către ANCPI s-a reţinut nelegalitatea încadrării sale pe postul de consilier gradul II şi trebuie întreprinse măsuri pentru reîncadrarea sa pe postul de consilier simplu şi obligarea la plata unor diferenţe salariale.

Aşadar, ceea ce contestă recurentul-reclamant este faptul că, în privinţa sa, urmare a controlului finalizat prin Raportul nr. x/16.04.2020 s-a reţinut nelegalitatea încadrării sale pe postul de consilier gradul II, deşi au existat şi alţi salariaţi care au promovat în acelaşi condiţii ca şi acesta însă, în privinţa acestora nu a fost luată vreo măsură, apreciind că astfel a fost discriminat, măsura verificării legalităţii încadrării sale în grad fiind luată doar pentru faptul că este preşedinte de sindicat, calitate în care a făcut mai multe memorii la ANCPI.

Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 prin discriminare se înţelege "orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice."

Sunt discriminatorii, potrivit alin. (3) al normei mai sus menţionate "prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), faţă de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare."

Astfel, pentru existenţa unei fapte de discriminare trebuie stabilit dacă există un tratament diferenţiat al petentului în raport cu alte persoane, dacă acest tratament este influenţat de unul dintre criteriile indicate de lege sau de un alt criteriu analog, dacă se identifică un drept al persoanei vătămate, iar în final dacă lipseşte în cauză un scop legitim justificativ pentru această diferenţă de tratament.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referitor la prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, a subliniat în jurisprudenţa sa, că diferenţa de tratament devine discriminare atunci când se induc distincţii între situaţii analoage şi comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă şi obiectivă (cauzele "Engel şi alţii împotriva Olandei", 1976, "Marckx împotriva Belgiei", 1979, "Moustaquim împotriva Belgiei", 1991), aspect reţinute şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 721/2006.

În cauză, prin raportul întocmit de Direcţia Corp Control din cadrul ANCPI nr. 83/16.04.2020 s-a reţinut că, la data de 25.03.2014- când a intrat în vigoare Regulamentul de Organizare şi funcţionare al oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, probat prin Ordinul Directorului General al ANCPI nr. 208/2014, recurentul-reclamant trebuia să fie reîncadrat în funcţia de consilier gradul I, motivat de faptul că nu avea absolvite studiile necesare pentru a rămâne în continuare încadrat în funcţia de consilier cadastru, acesta devenind licenţiat în inginerie geodezică în luna iulie 2016.

Recurentul-reclamant a devenit licenţiat în inginerie geodezică în luna iulie 2016. Aşadar, la data de 2014 când recurentul-reclamant a fost promovat nu avea finalizate studiile de specialitate.

Pentru a se reţine existenţa unei discriminări în sensul definit de lege trebuie să poată fi reţinută o legătură de cauzalitate între criteriul de discriminare invocat (în speţă calitatea de preşedinte de sindicat, calitate în care a adresat mai multe memorii ANSVS legat de activitatea de la nivelul OCPI Dolj) şi fapta indicată ca fiind consecinţă a discriminării, reîncadrarea recurentului-reclamant cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

Or, aşa cum a reţinut şi CNCD, între acestea nu există vreo legătură de cauzalitate, recurentul-reclamant nedovedind că, reîncadrarea acestuia, în raport de dispoziţiile legale incidente este urmare a calităţii sale de preşedinte al Sindicatului" Publicitate Imobiliară şi Cadastru Dolj".

Faptul că, ulterior emiterii unui act de promovare în grad se constată că, în privinţa celui promovat nu au fost respectate condiţiile legale, dispunându-se reîncadrarea raportat la prevederile legale incidente şi la particularităţile situaţiei persoanei vizate nu este de natură a concluziona că a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii civile, legalitate unui act putând fi verificată ulterior, însă raportat la normele în vigoare la data emiterii acestuia.

Recurentul-reclamant a mai invocat că Raportul nr. x/16.04.2020 reprezintă o discriminare directă şi prin excludere şi restricţie, având drept scop încălcarea dreptului de a participa la examenele de promovare, prin hărţuire morală.

Hărţuirea reprezintă o formă de discriminare care presupune adoptarea faţă de o persoană a unui comportament având drept consecinţă crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant sau ofensiv pentru persoana respectivă, comportament întemeiat pe apartenenţa persoanei la una din categoriile menţionate în art. 2 alin. (5) din ordonanţă sau la o altă categorie.

Înalta Curte apreciază, în acord cu instanţa de fond, că emiterea Raportului de control, prin care, în privinţa recurentului-reclamant s-a considerat necesară reîncadrarea cu respectarea prevederilor legale aplicabile a fost determinată de motive obiective, respectiv de faptul că, recurentul-reclamant a fost încadrat şi promovat în gradul imediat următor, anterior finalizării studiilor superioare de specialitate, o astfel de măsură nefiind o formă de hărţuire în sensul art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 de natură a atrage sancţionarea persoanei în sensul art. 2 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 137/2000, indiferent de modul în care a perceput-o salariatul.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 208 din 2 iulie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova– secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2022.