Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3328/2023 AI generated

Security Service worker status: military police cooperation in surveilling and sanctioning a citizen under O.U.G. 24/2008

Case Number Decizia nr. 3328/2023
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision to confirm the plaintiff's position that the defendant possessed the status of a Security Service worker (lucrător al Securităţii). The dispute concerned a declaratory judgment under Law 24/2008, where the National Council for the Study of the Securitate Archives sought to establish that the defendant, a former military police officer, had violated fundamental rights and freedoms by actively participating in the information surveillance of a religious figure; material facts included the defendant’s routine traffic stop and seizure of seven religious books in 1983, which the Council proved was conducted in cooperation with the internal security services as part of a broader surveillance operation targeting the individual’s political and religious activities. The court applied Article 2, paragraph (1), point (a) of Law 24/2008, holding that the cumulative conditions for the status were met: the defendant held the rank of sub-officer with security duties, and his actions, even if performed within professional limits, effectively suppressed or restricted fundamental rights and liberties, rendering the routine nature of the procedure irrelevant to the legal qualification.

Legislator headnote

AI generated

art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 402 C. proc. civ; Security Service worker status: military police cooperation in surveilling and sanctioning a citizen under O.U.G. 24/2008: În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 noţiunea de "lucrător al Securităţii" ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Keywords

AI generated
right to liberty and security police officer military service legal status status action police cooperation

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 23 aprilie 2021, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat instanţei să constate existenţa calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe domnul A..

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1513 din 27 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A., constatând că pârâtul A. a fost lucrător al Securităţii în sensul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1513 din 27 octombrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâtul A., în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată.

Recurentul-pârât a învederat, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu greşita aplicare şi interpretare a dispoziţiilor art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, raportat la situaţia de fapt.

Astfel, a apreciat că în situaţia sa, ca subofiţer al Miliţiei, C.N.S.A.S. trebuie să dovedească că a avut atribuţii pe linie de Securitate, acest lucru nefiind dovedit doar prin întocmirea şi semnarea olografă a unui proces-verbal, încheiat ca urmare a unui control de rutină în trafic a unui autoturism.

Efectuarea controlului portbagajului unui autoturism oprit în trafic pentru control nu a fost o activitate abuzivă, aceasta fiind o procedură standard în astfel de situaţii, procedură care se regăseşte şi în legislaţia actuală în materie.

Necunoscând limba engleză şi neputând stabili caracterul legal al materialelor găsite la controlul de rutină, a condus persoana în cauză la sediul Miliţiei Alexandria, aceasta fiind procedura standard, şi a şi predat cele 7 cărţi, fără a cunoaşte ce s-a întâmplat ulterior.

La momentul descris mai sus nu cunoştea existenţa vreunui dosar de urmărire informatică pentru numitul B., dosar înfiinţat deoarece acesta întreţinea relaţii cu cetăţeni străini, analiza şi colporta ştirile postului de radio capitalist C., manifesta o atitudine politică duşmănoasă la adresa orânduirii sociale şi de stat a tării pe fondul unui fanatism religios, aşa cum rezultă din documentele depuse la dosar de C.N.S.A.S.

Aşa cum a mai arătat, nu cunoaşte în concret în ce au constat acţiunile de cooperare ale Departamentului Securităţii Statului al Ministerului de Interne cu organele de miliţie, dar poate să afirme cu certitudine că, în calitatea sa de plutonier major al Miliţiei locale, nu a fost informat despre acest aspect, respectiv despre existenţa vreunui dosar informativ pe numele B..

Această acţiune de rutină, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, de altfel singulară în cauza respectivă, nu scoate în evidenţă o înţelegere a sa cu organele de securitate şi implicarea în obţinerea informaţiilor despre activitatea suspectului.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 11 februarie 2022, intimatul-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând, în esenţă, susţinerile formulate în faţa primei instanţe.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Se reţine că intimatul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.

Soluţia primei instanţe de admitere a acţiunii este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Aminteşte instanţa de control judiciar că O.U.G. nr. 24/2008 este actul normativ prin care s-a instituit o modalitate de condamnare a regimului totalitar comunist, prin deconspirarea lucrătorilor de securitate şi a colaboratorilor acesteia, apreciate ca fiind una dintre componentele majore ale perpetuării regimului comunist ca societate totalitară.

În realizarea obiectivului propus prin actul normativ, legiuitorul a definit la art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 noţiunea de "lucrător al Securităţii" ca fiind "orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului".

Din definiţia dată de legiuitor termenului de "lucrător al Securităţii", rezultă şi condiţiile legale obligatorii care trebuie îndeplinite cumulativ pentru a atrage această calitate, respectiv: persoana în cauză să fi avut calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989; acea persoană să fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

Cu privire la prima condiţie, în mod corect a reţinut instanţa de fond că aceasta este îndeplinită, pârâtul având gradul de plutonier (1983) în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Teleorman, Miliţia Municipiului Alexandria, iar faptul că avea atribuţii pe linie de Securitate în exercitarea acestei funcţii rezultă inclusiv din Adresa din 07 ianuarie 1984 a I.J.S. Teleorman, Serviciul de Informaţii Interne către Direcţia I-a, Serviciul IV, prin care se raporta, printre altele, că, în cadrul activităţii de urmărire informativă a pastorului B., "în luna noiembrie 1983 s-a acţionat în cooperare cu organul de miliţie, suspectul fiind cercetat pentru încălcarea unor prevederi ale Legii presei nr. 3/1974 şi Legii nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat" .

Cu privire la cea de-a doua condiţie, după cum în mod argumentat a reţinut şi judecătorul fondului, raportat la actele depuse la dosar, recurentul-pârât a participat activ şi efectiv la supravegherea informativă a persoanei urmărite în dosarul nr. x, ca urmare a ordinelor şi sarcinilor primite de la nivelul conducerii Direcţiei I, Serviciul IV.

Astfel, aşa cum rezultă din din Adresa din 07 ianuarie 1984 a Inspectoratului Judeţean Teleorman, Serviciul de Informaţii Interne către Direcţia a I-a, Serviciul IV: "În acest scop, acţiunile organului de securitate s-au desfăşurat prin organele locale ale administraţiei de stat - miliţie - avându-se în vedere totodată şi influenţarea pozitivă a elementului prin intermediul împuternicitului judeţean al cultelor. Ca urmare, în baza aprobării conducerii unităţii, în luna noiembrie 1983 s-a acţionat în cooperare cu organul de miliţie, suspectul fiind cercetat pentru încălcarea unor prevederi ale Legii presei nr. 3/1974 şi Legii nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat (subl. D.I.). La data de 04. XI.1983 a fost avertizat de organul de securitate pentru manifestări duşmănoase la adresa orânduirii sociale şi de stat din ţara noastră, legături suspecte cu emisari cultici cunoscuţi cu atitudine ostilă R.S. România şi elemente aflate în atenţia altor organe de securitate cât şi pentru organizarea unor acţiuni cu caracter anarhic vizând incitarea credincioşilor la solidarizarea cu baptiştii din comuna Ţigăneşti", 1187869, f. x - 3v .

Or, în luna noiembrie 1983, recurentul-pârât a întocmit şi semnat olograf procesul-verbal încheiat la data de 03 noiembrie 1983 la postul de control Alexandria, din care reise că în timp ce se afla în serviciul de control circulaţie a oprit pentru controlul de rutină un autoturism condus de persoana urmărită, care avea în portbagajul maşinii un număr de 7 cărţi religioase scrise în limba engleză, care au fost reţinute pentru verificarea caracterului legal şi a condus persoana la sediul Miliţiei unde a predat cele 7 cărţi, la sediul Miliţiei rămânând inclusiv persoana în cauză .

Desfăşurarea de recurentul-pârât a activităţilor ce rezultă din examinarea înscrisurilor depuse la dosarul de fond a avut ca scop şi consecinţă obţinerea de informaţii referitoare la viaţa privată a persoanei urmărite, incluzând preocupările şi anturajul, fără ca măsurile întreprinse să fi fost justificate de imperativul apărării siguranţei naţionale.

Contrar susţinerilor recurentului-pârât, se mai reţine şi că, urmare a procesului-verbal încheiat de acesta în data de 03 noiembrie 1983 şi confiscării cărţilor religioase găsite în portbagajul maşinii persoanei urmărite, în ziua imediat următoare persoana urmărită a fost avertizată de organul de securitate pentru manifestări duşmănoase la adresa orânduirii sociale şi de stat, legături suspecte cu emisari cultici cunoscuţi cu atitudine ostilă Republicii Socialiste România şi elemente aflate în atenţia altor organe de securitate, cât şi pentru organizarea unor acţiuni cu caracter anarhic vizând incitarea credincioşilor la solidarizarea cu baptişti din comuna Tigăneşti, aşa cum reiese din adresa anterior menţionată, precum şi din declaraţia dată de persoana urmărită cu această ocazie .

Prin urmare, în mod corect a reţinut judecătorul fondului că prin prisma activităţilor desfăşurate de recurentul-pârât a intervenit o intruziune în viaţa privată a persoanei urmărite, putând fi identificate inclusiv consecinţele acestora asupra persoanei urmărite, respectiv suprimarea sau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.

În acest context, Înalta Curte apreciază şi că recurentul-pârât nu se poate apăra invocând natura muncii desfăşurate, având în vedere scopul reglementării aduse prin O.U.G. nr. 24/2008, voinţa leguitorului fiind de a califica ca fiind lucrător al Securităţii şi persoana care, acţionând în limitele profesiei şi cu respectarea atribuţiilor ce îi reveneau în epocă, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, din formularea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, reieşind concluzia că este suficient ca prin activităţile derulate de angajatul Securităţii să se producă o îngrădire a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

În consecinţă, prima instanţă a constatat în mod corect, pe baza documentaţiei prezentate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, că activitatea recurentului-pârât a îngrădit exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, aşa încât sunt incidente dispoziţiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, constatând că nu este incident cazul de casare prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi act normativ, Înalta Curte va respinge recursul formulat de pârât, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul A. împotriva sentinţei civile nr. 1513 din 27 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 iunie 2023.