Territorial jurisdiction for public authority plaintiff in EU financial correction dispute

Şedinţa publică din data de 26 mai 2021

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată şi precizată pe rolul Cuţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 iunie 2020, reclamantul Municipiul Oradea prin primar a chemat în judecată pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei solicitând:

- anularea Notei de Conformitate nr. x/20.11.2019 şi implicit a corecţiei financiare în sumă de 4.413.952,20 RON;

- anularea Deciziei nr. 20220/06.02.2020 de soluţionare a contestaţiei şi implicit a corecţiei financiare în sumă de 4.413.952,20 RON;

- obligarea pârâtului la plata către reclamant a tuturor reţinerilor financiare deja efectuate raportat la corecţia financiară aplicată.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 14 din 13 ianuarie 2021, a admis excepţia necompeenţei teritoriale şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, in favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reţinând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa nr. 30 din 25 martie 2021, a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Oradea, (excepţie invocată din oficiu) şi în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Totodată, a constatat ivit conflict negativ de competenţă între Curtea de Apel Oradea, secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal de contencios administrativ şi fiscal şi Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în vederea soluţionării conflictului de competenţă şi în acest scop dispune înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că litigiul de faţă priveşte fonduri europene, însă acest aspect nu are vreo relevanţă în stabilirea competenţei teritoriale.

Singurul criteriu folosit de către legiuitor în cadrul prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 privind stabilirea competenţei teritoriale este acela al delimitării între persoanele fizice sau juridice de drept privat, pe de o parte şi autorităţile publice, instituţiile publice sau asimilatele acestora pe de altă parte.

A mai reţinut instanţa că prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu se referă la o manieră de a acţiona a reclamanţilor, ci doar la ce anume sunt reclamanţii.

În speţă este evident că reclamantul este o instituţie publică, tot astfel, la fel de evident este faptul că reclamantul nu este nici persoană fizică, nici persoană juridică de drept privat, astfel că nu există nici un temei legal pentru a fi atrasă competenţa teritorială a instanţei de contencios de la domiciliul său.

Conchide instanţa in sensul că, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei aparţine instanţei de la domiciliul pârâtului, adică Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, unde a şi fost înregistrată iniţial acţiunea, întrucât reclamantul este o instituţie publică.

Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Curtii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere care vizează anularea Notei de neconformitate nr. x/20.11.2019 şi implicit a corecţiei financiare în sumă de 4.413.952,20 RON şi a Deciziei nr. 20220/06.02.2020 de soluţionare a contestaţiei şi implicit a corecţiei financiare, în contextul verificării contractului de finanţare pentru proiectul cu titlul "Crearea unor trasee pietonale şi îmbunătăţirea transportului public pe peroane în zona centrală a Municipiului Oradea". Autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a constatat abateri de la aplicarea legislaţiei naţionale în materia achiziţiilor publice, astfel că a aplicat o corecţie de 25% din valoarea contractului de proiectare şi executare lucrări nr. x din 15 octombrie 2018 încheiat între UAT Municipiul Oradea şi asocierea A. S.R.L. -B. S.R.L.

În cauză, reclamanta, autoritate publică - unitate administrativ teritorială - beneficiar al unui contract privind finanţarea nerambursabilă din fonduri europene critică, în primul rând, legalitatea actului administrativ reprezentat de Nota de neconformitate prin care s-a decis aplicarea unei reduceri procentuale, a cărei valoare este mai mare de 3.000.000 RON.

Instanţele aflate în conflict s-au declarat necompetente din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, faţă de aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018 prin raportare la interpretarea dată calităţii de autoritate publică în ceea ce îl priveşte pe reclamant.

Înalta Curte constată că, în raport de obiectul litigiului reţinut anterior, sub aspectul competenţei de soluţionare, cauza intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care prevăd că:

(1) "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(11) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluţionează potrivit criteriului valoric". (...)

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Aşadar, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei sunt aplicabile normele de la art. 10 alin. (3) teza finală din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 212/2018, care statuează în mod expres că, în situaţia în care reclamant în cauză este o autoritate publică, o instituţie publică sau asimilată acestora, instanţa competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Aşa fiind, suntem în prezenta unei necompetenţe teritoriale exclusive, de ordine publică, prevăzută de dispoziţii speciale, pe care părţile nu o pot înlătura, instanţa putând să o invoce din oficiu în condiţiile art. 130 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin urmare, în considerarea calităţii de autoritate publică a reclamantului Municipiul Oradea şi a locului situării sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, care este în municipiul Bucureşti, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte constată că instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel – Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Municipiul Oradea şi pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2021.