Jurisdictional conflict over annulment of appellate court administrative acts: scope of Law 153/2017 salary disputes vs. general administrative contentious jurisdiction under Law 554/2004

Şedinţa publică din data de 9 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Aspecte relevante

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ si Fiscal la data de 08.11.2021 sub nr. de dosar x/2021, reclamantul MINISTERUL JUSTITIEI a solicitat, în contradictoriu cu pârâta CURTEA DE APEL GALAŢI:

- suspendarea executării deciziei nr. 18/22.01.2021, precum si a deciziei nr. 175/08.12.2021, ambele emise de Preşedintele Curţii de Apel Galaţi pana la soluţionarea definitivă a cauzei;

- anularea deciziei nr. 18/22.01.2021, respectiv a deciziei nr. 175/08.12.2021.

2. Hotărârile care au generat conflictul de compentenţă

Prin sentinţa civilă nr. 879/18.02.2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, contencios administrativ si Fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, excepţie invocată de pârâtă, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea CURŢII DE APEL BUCUREŞTI, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 04.04.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 861 de la data de 05.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

II. Decizia Înaltei Curţi pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează să pronunţe regulatorul de competenţă în raport de obiectul cauzei şi dispoziţiile legale incidente pricinii.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Obiectul demersului judiciar iniţiat de reclamant îl constituie:

- suspendarea executării deciziei nr. 18/22.01.2021, precum si a deciziei nr. 175/08.12.2021, ambele emise de Preşedintele Curţii de Apel Galaţi pana la soluţionarea definitivă a cauzei;

- anularea deciziei nr. 18/22.01.2021, respectiv a deciziei nr. 175/08.12.2021.

Problema care a generat conflictul de competenţă ivit între cele două instanţe priveşte stabilirea competenţei materiale procesuale, din perspectiva obiectului cererii deduse judecăţii şi în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Tribunalul Bucureşti – SCAF a apreciat că incidente în cauză sunt dispoziţiile legale de la art. 7 alin. (2) Cap. VIII Anexa 5 din Legea nr. 153/2017, care prevăd la alin. (1) că se poate formula, în termen de 20 de zile de la data comunicării, contestaţie împotriva actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, iar ulterior că hotărârea organului de soluţionare a contestaţiei poate fi atacată cu plângere care este de competenţa Curţii De Apel Bucureşti.

Reţinând aceste texte de lege ca fiind aplicabile speţei deduse judecăţii, a declinat soluţionarea cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti cererea fiind înregistrată pe rolul secţiei a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

În schimb, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a apreciat, dimpotrivă, că dispoziţia legală incidentă cauzei nu este art. 7 alin. (2) Cap. VIII Anexa 5 din Legea nr. 153/2017, întrucât, pe de o parte, acţiunea nu este introdusă de personalul salarizat potrivit Capitolului VIII al Anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, iar, pe de altă parte, acţiunea nu este formulată împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) al art. 7 menţionat, emise ca urmare a parcurgerii procedurii reglementate de acest articol de lege. Or, excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare (exceptio est strictissimae interpretationis et aplicationis).

Pe cale de consecinţă, având în vedere că reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 1, art. 8 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, modific. şi compl. (versiunea în vigoare la data introducerii acţiunii), iar nu pe art. 7 din cadrul Capitolului VIII al Anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, luând în considerare că nu se atacă o hotărâre a organelor prevăzute la alin. (1) din acest articol, reclamantul nesusţinând că a urmat procedura prevăzută de Legea nr. 153/2017, în raport de dispoziţiile art. 95 pct. -ul 1, art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2) şi art. 132 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., cu referire la art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti – secţia a – II - a contencios administrativ şi fiscal.

Constată Înalta Curte că reclamantul a dedus judecăţii o acţiune în suspendarea şi anularea Deciziei nr. 18/22.01.2021 şi Deciziei nr. 175/08.12.2021 emise de Preşedintele Curţii de apel Galaţi.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Totodată, potrivit art. 7 alin. (1) Prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituţii din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

Reţine Înalta Curte că în cererea care are ca obiect acţiunea în anulare formulată împotriva deciziilor de natura celor atacate în prezenta cauză, incident este, cu privire la stabilirea competenţei materiale, art. 10 din Legea nr. 554/2004 iar nu art. 7 alin. (2) din legea nr. 153/2017 deoarece în procesul de faţă este vorba de stabilirea drepturilor salariale ale funcţionarilor publici cu caracter special care-şi desfăşoară activitatea în cadrul CA Galaţi, Tribunalul Galati, Tribunalul Brăila şi Tribunalul Vrancea iar nu a personalului salarizat din cadrul aparatului Ministerului Justiţiei – Familia ocupaţională "Justiţie".

Or, contrar celor reţinute de Tribunalul Bucureşti, cu eludarea principiului disponibilităţii specific procesului civil, prima instanţă învestită cu soluţionarea cererii de chemare în judecată a calificat greşit obiectul cererii de chemare în judecată, apreciind că se atacă o hotărâre a organelor prevăzute la alin. (1) din art. 7 al Cap. VIII Anexa 5 din Legea nr. 153/2017.

Mai mult decât atât, reţine Înalta Curte că aceeaşi instanţă nu a avut în vedere faptul că titularul cererii de chemare în judecată nu este personalul salarizat în conformitate cu disp. art. 7 alin. (1) din Cap. VIII Anexa 5 din Legea nr. 153/2017, ci este Ministerul Justiţiei sens în care competenţa de soluţionare a cauzei nu se poate stabili prin raportare la norma specială anterior amintită ci prin raportare la norma generală din legea contenciosului administrativ.

În ceea ce priveşte temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, indicat în mod expres de către reclamant în acţiune ca fiind Cap. II Anexa V a Legii nr. 153/2017, denumit sistemul de stabilire a salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare în sectorul bugetar, respectiv dosarului tribunalului, constată Înalta Curte că acesta a fost cu desăvârşire ignorat de instanţa care şi-a declinat prima competenţa cu luarea în considerare a unui alt temei de drept, respectiv art. 7 alin. (2) Cap. VIII Anexa 5 din Legea nr. 153/2017, dispoziţie legală nemenţionată de partea procesuală activă în cuprinsul acţiunii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în pronunţarea regulatorului de competenţă, prin raportare la prevederile art. 10 alin. (1)1 şi alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Faţă de considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în baza art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în primă instanţă în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, complet specializat în materia contenciosului administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Justiţiei, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galaţi, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iunie 2023.