Nullity of revision petition for failure to identify specific statutory revision grounds under strict interpretation of extraordinary appeal rules

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.12.2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Apel Bucureşti, Primăria Sectorului 4 prin Primar B., Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Afacerilor Interne, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti-Direcţia Patrimoniu, Primăria Municipiului Bucureşti-Serviciul Cadastru, Primăria Municipiului Bucureşti-Serviciul Concesionări, Primăria Municipiului Bucureşti-Serviciul Arhivă, Primăria Sectorului 4-Direcţia Gospodărire Locală Sector 4, Primăria Sectorului 4-Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4, Primăria Sectorului 4-Direcţia Juridică, Primăria Sectorului 4-Compartimentul de Relaţii cu Publicul, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

2. Hotărârea împotriva căreia s-a formulat prezenta cerere de revizuire

Prin decizia nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a respins cererea formulată de reclamantul A., ca inadmisibilă.

3. Cererea de revizuire formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, a formulat cererea de revizuire revizuentul A..

Prin cererea de revizuire arată că a fost victima unei infracţiuni în justiţie şi că i-a fost încălcat dreptul de a beneficia de un proces echitabil, de a-i fi analizat probatoriul şi de a beneficia de acces efectiv la justiţie, în vederea aflării adevărului.

În acest sens, invocă art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, apreciind că orice persoană are dreptul de a fi apărată şi reprezentată.

De asemenea, invocă art. 13 din CEDO şi primul Protocol la Convenţie şi arată că la dosarul cauzei a depus material video-audio pentru demonstrarea întocmirii unor documente în fals şi favorizarea unor infracţiuni.

Mai arată că a depus o declaraţie cu privire la faptele sesizate în dosarul nr. x/2020, având în vedere obligaţia judecătorului de a analiza toate documentele depuse la dosar.

4. Apărările formulate

4.1. Intimatul-pârât Sectorul 4 al Municipiului Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca netimbrată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă, întrucât revizuirea nu poate fi un recurs deghizat, iar cererea de revizuire de faţă nu se încadrează în niciunul dintre motivele limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., în această cale de atac dezbaterile fiind limitate conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ.

Mai arată că cererea de revizuire nu are vreo legătură cu obiectul căii extraordinare de atac formulate, iar revizuentul nu menţionează ce solicită, motiv pentru care apreciază că cererea sa este lipsită de obiect.

4.2. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, având în vedere că nu s-a invocat temeiul de drept al revizuirii şi nu au fost formulate critici concrete cu privire la hotărârea a cărei revizuire se solicită.

4.3. Intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care solicită constatarea nulităţii cererii de revizuire, conform art. 511 alin. (4) C. proc. civ., având în vedere că nu a indicat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 C. proc. civ.

Invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire pentru motivul că revizuentul nu a indicat cazul de revizuire şi faţă de împrejurarea că motivele invocate de revizuent reprezintă apărări de fond, care la acest moment sunt tardive.

Mai arată că rejudecarea aspectelor deja judecate aduce atingere principiului securităţii juridice, reglementat prin hotărâri ale CJUE.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire, în raport cu dispoziţiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată nulitatea căii de atac formulate de revizuent, apreciind că aceasta primează în raport cu inadmisibilitatea cererii de revizuire, pentru următoarele motive:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

Examinând cererea de revizuire de faţă, Înalta Curte constată că prin aceasta revizuentul a invocat aspecte cu caracter general, respectiv faptul că i s-a încălcat dreptul de a beneficia de un proces echitabil, de a-i fi analizat probatoriul, de a beneficia de o cale de atac eficientă şi de un proces echitabil, într-un termen rezonabil, sens în care invocă art. 13 din CEDO şi primul Protocol la Convenţie, precum şi faptul că judecătorul avea obligaţia analizării materialelor audio-video depuse la dosar.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că revizuentul nu a indicat cazul de revizuire pe care şi-a întemeiat calea de atac şi nici nu a formulat critici concrete la adresa deciziei a cărei revizuire o solicită, care să se poată circumscrie motivelor de revizuire şi care să poată fi analizate în această cale extraordinară de atac.

În aceste condiţii, Înalta Curte nu poate considera că este îndeplinită condiţia motivării cererii de revizuire, pentru a proceda la analizarea deciziei atacate în raport cu motivele şi cazul de revizuire invocate.

Or, conform art. 511 alin. (4) C. proc. civ.: "Revizuirea se motivează prin însăşi cererea de declarare a căii de atac sau înăuntrul termenului de exercitare a acesteia, sub sancţiunea nulităţii".

Prin urmare, lipsa indicării motivelor cererii de revizuire şi a cazului de revizuire echivalează cu lipsa motivării, calea de atac fiind lovită de nulitate.

Pentru considerentele anterior arătate, în raport cu dispoziţiile art. 511 alin. (4), cu referire la art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii cererii de revizuire şi va constata nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii cererii de revizuire.

În temeiul art. 511 alin. (4) C. proc. civ., constată nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1757 din 24 martie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 25 ianuarie 2023.