State budget liability for public procurement financial corrections under O.G. 15/2013: non-applicability to post-award modifications and execution-phase irregularities

Şedinţa publică din data de 19 mai 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea formulată, reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare - actual Ministerul Fondurilor Europene, a solicitat anularea Deciziei nr. 2011/11.01.2018, înregistrată la societatea reclamantă sub nr. x/11.01.2018, prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, nr. 76.642/29.11.2017, înregistrată sub nr. x.735/04.12.2017, anularea Notei privind neîncadrarea în prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, nr. 76.642/29.11.2017, a Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare, înregistrată sub nr. x.735/04.12.2017, privind proiectul «Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş», cod SMIS 20495; obligarea Ministerului Fondurilor Europene, Direcţia Generală Programe Infrastructură Mare, la aprobarea solicitării reclamantei nr. 218.107/24.10.2017, în sensul suportării de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate, potrivit acestei solicitări.

2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 163 din 15.11.2018, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamanta societatea A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamanta A. S.A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând modificarea sentinţei recurate şi, rejudecând litigiul, admiterea acţiunii.

În motivarea recursului se arată că, în cadrul contractelor indicate, corecţiile financiare aplicate se încadrează la prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, iar prin încheierea actelor adiţionale la contractele de lucrări din discuţie, nu s-au adus modificări la documentaţiile de atribuire.

În opinia recurentei, este indubitabil, că din moment ce documentaţiile aferente contractelor de lucrări din discuţie, au fost verificate de aceste organisme, rezultă că, sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de O.G. nr. 15/2013, ca atare se încadrează în vederea suportării corecţiilor aplicate, de la bugetul de stat

Referitor la Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-TA-YB-05 «Reabilitarea Staţiei de tratare a apei Târnăveni», recurenta precizează că "Prin actele contestate, se reţine: "...având în vedere faptul că hotărârea pronunţată la fondul cauzei nu este definitivă, beneficiarul nu se încadrează în dispoziţiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, în ceea ce priveşte Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecţiilor financiare nr. 77.663/15.09.2016".

Prin urmare, legiuitorul a stabilit expres, că nu pot fi suportate de la bugetul de stat, sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale, care au fost menţinute de instanţele judecătoreşti, în sarcina beneficiarilor, prin hotărâri definitive.

Trebuie reţinut însă, că, în acest proces care formează obiectul dosarului nr. x/2017, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu există încă hotărâre definitivă, ci doar soluţia primei instanţe, pronunţată în data de 06.10.2017, - prin Hotărârea nr. 106/06.10.2017, împotriva căreia s-a formulat recurs.

În atari condiţii, recurenta apreciază că se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, - textul legal exceptând de la aplicare, situaţiile cu hotărâri definitive de menţinere a corecţiilor în sarcina beneficiarilor, nu şi a celor în cazul cărora există doar sentinţa primei instanţe.

Prin încheierea Actului adiţional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentaţia de atribuire.

Mai mult, textul legal invocat nu prevede participarea observatorilor ex-ante din partea ANAP, ci doar evaluarea şi aprobarea ANRMAP, - ceea ce a şi fost cazul, - documentaţia fiind evaluată şi aprobată de către ANRMAP.

În atari condiţii, recurenta apreciază că se încadrează în prevederile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, - textul legal exceptând de la aplicare, situaţiile cu hotărâri definitive de menţinere a corecţiilor în sarcina beneficiarilor, nu şi a celor în cazul cărora există doar sentinţa primei instanţe.

Prin încheierea Actului adiţional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentaţia de atribuire.

Din justificările de mai sus, rezultă că, recurenta se încadrează la prevederile O.G. nr. 15/2013, în privinţa acestui contract de lucrări.

Referitor la Contractul de lucrări nr. x/19.04.2012-MS-TM-YB-01 «Reabilitarea Staţiei de epurare linia nămolului Tg. Mureş, jud. Mureş», precizează următoarele:

Prin expunerea de motive, se reţine:

« ...având în vedere faptul că, până la această dată, în acest dosar nu există o hotărâre judecătorească definitivă, beneficiarul nu se încadrează în dispoziţiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, în ceea ce priveşte Nota de constatare a neregulilor de stabilire a corecţiilor financiare nr. 63.095/22.07.2016.

Prin urmare, legiuitorul a stabilit expres, că nu pot fi suportate de la bugetul de stat, sumele rezultate din aplicarea reducerilor procentuale, care au fost menţinute de instanţele judecătoreşti, în sarcina beneficiarilor, prin hotărâri definitive.

Trebuie reţinut însă, că, în acest proces, care formează obiectul dosarului nr. x/2017, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu există încă hotărâre definitivă, ci doar soluţia primei instanţe, pronunţată în data de 08.12.2017, prin Hotărârea nr. 137/08.12.2017, împotriva căreia am formulat recurs.

Prin încheierea Actului adiţional nr. x/2015, nu s-au adus modificări la documentaţia de atribuire.

Din justificările de mai sus, recurenta arată că se încadrează la prevederile O.G. nr. 15/2013, în privinţa acestui contract de lucrări.

Referitor la Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 «Luduş-Construirea unei noi staţii de epurare şi Iernut - Reabilitarea Staţiei de epurare», precizează următoarele:

Prin actele contestate, se reţin: «...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureş, nu a formulat acţiune în instanţă. »

Cerinţele în vederea încadrării în dispoziţiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) şi art. 6, nu prevăd o asemenea obligaţie, în sensul de a exista o acţiune formulată împotriva actelor administrative.

Din cele de mai sus, rezultă incontestabil că, această corecţie se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. b), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data iniţierii procedurii a fost în 02.07.2011, documentaţia fiind verificată de către UCVAP "fără observaţii".

Din justificările de mai sus, recurenta susţine că se încadrează întocmai la prevederile art. 2 alin. (4) lit. b), din) O.G. nr. 15/2013, în privinţa acestui contract de lucrări.

Referitor la Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 «Luduş- Iernut -Reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, staţii de pompare apă potabilă, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare», precizează următoarele:

Prin actele contestate, se reţin: « ...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureş, nu a formulat acţiune în instanţă. »

Cerinţele în vederea încadrării în dispoziţiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) şi art. 6, nu prevăd o asemenea obligaţie, în sensul de a exista o acţiune formulată împotriva actelor administrative.

Dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, nu prevăd ceea ce se susţine, respectiv, cheltuielile neeligibile să aibă legătură cu documentaţia de atribuire.

Această corecţie se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. c), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data iniţierii procedurii a fost în 09.05.2013, documentaţia fiind verificată de către UCVAP "fără observaţii", precum a fost şi evaluată şi aprobată de către ANRMAP.

Referitor la Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 «Luduş- Iernut - Reabilitarea Staţiilor de tratare a apei», precizează următoarele:

Prin actele contestate, se reţin: « ...împotriva acestor acte administrative, S.C. A. S.A. Tg. Mureş, nu a formulat acţiune în instanţă. »

Cerinţele în vederea încadrării în dispoziţiile O.G. nr. 15/2013, respectiv art. 2 alin. (4) şi art. 6, nu prevăd o asemenea obligaţie, în sensul de a exista o acţiune formulată împotriva actelor administrative.

Dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, nu prevăd ceea ce susţineţi dumneavoastră, respectiv, cheltuielile neeligibile să aibă legătură cu documentaţia de atribuire.

Şi această corecţie se încadrează la art. 2 alin. (4) lit. c), din) O.G. nr. 15/2013, deoarece data iniţierii procedurii a fost 16.05.2012, documentaţia fiind verificată de către UCVAP "fără observaţii", precum a fost şi evaluată şi aprobată de către ANRMAP.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Fondurilor Europene a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei")

Înalta Curte reţine că potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar constată că aceasta îndeplineşte exigenţele menţionate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt şi de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanţa având posibilitatea să le grupeze şi să le structureze în funcţie de problemele de drept deduse judecăţii, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătoreşti nu se regăsesc literal toate susţinerile invocate de partea reclamantă, sentinţa nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

Prin urmare, verificând conţinutul sentinţei atacate, instanţa de control judiciar reţine că aceasta îndeplineşte exigenţele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătoreşti analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii, instanţa de fond înfăţişând într-o manieră clară şi coerentă argumentele avute în vedere în adoptarea soluţiei asupra cererii de chemare în judecată.

Aceasta deoarece, din analiza considerentelor sentinţei recurate, rezultă indubitabil că, în prezenta cauză, instanţa de fond a indicat ce reprezintă, în opinia sa, indicii temeinice, respectiv argumentele care au stat la baza raţionamentului său logico-juridic concretizat în dispozitivul sentinţei, astfel că nu se poate susţine, cu suficient temei, că hotărârea atacată în prezenta cauză ar fi nemotivată, sau că, prin prisma considerentelor sale, nu ar fi posibilă exercitarea controlului judiciar prin intermediul căii de atac a recursului.

Doctrina şi jurisprudenţa au afirmat constant că o motivare clară şi cuprinzătoare a unei hotărâri judecătoreşti nu presupune analizarea tuturor afirmaţiilor părţilor, ci doar a acelora cu caracter esenţial, chiar şi acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real şi păstrându-şi echilibrul dar şi obiectivitatea, susţinerile ambelor părţi cu interese contrare în proces, dar doar acele susţineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretenţiilor deduse judecăţii şi cu soluţia ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluţii, urmând a fi filtrate şi cenzurate respectivele susţineri, fie în sensul reţinerii, fie în cel al înlăturării lor.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este întemeiat.

În ceea ce priveşte motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta a solicitat:

- anularea Deciziei nr. 2011/11.01.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013;

- anularea Notei nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013 privind proiectul intitulat "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzata în judeţul Mureş", cod SMIS 20945;

- obligarea MFE - DG PEIM la aprobarea Solicitării înregistrate sub nr. x/24.10.2017 privind suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice potrivit O.G. nr. 15/2013, cu cheltuieli de judecată.

Invocând prevederile O.G. nr. 15/2013, recurenta-reclamantă a solicitat autorităţii de management POS Mediu, prin Adresa nr. x/24.10.2017, ca sumele aferente corecţiilor financiare aplicate contractelor de lucrări, să fie suportate de la bugetul de stat, respectiv pentru contractele,

- nr. 1640/28.02.2013-MS-TA-YB-05;

- nr. 1545/12.09.2012;

- nr. 1893/28.02.2013-MS-RG-YB-02;

- nr. 1489/19.04.2012-MS-TM-YB-01;

- nr. 1650/25.03.2013;

- nr. 1816/25.03.2013;

- nr. 1545/12.09.2012

Prin Nota nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013, autoritatea de management POS Mediu a respins solicitarea, ca neîntemeiată, constatând cu privire la fiecare dintre cele 7 contracte menţionate că, nu sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, pentru o parte dintre contracte reţinându-se că nu se încadrează în dispoziţiile art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013, respectiv faptul că sumele aferente corecţiilor financiare aplicate contractelor de lucrări, nu se încadrează în prevederile O.G. nr. 15/2013.

Împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017, recurenta-reclamantă a formulat contestaţie, respinsă de autoritatea de management prin Decizia nr. 2011/11.01.2018.

Prin cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă a invocat greşita aplicare de către autoritatea de management POS Mediu a dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. c) şi a) art. 6 lit. c) din O.G. nr. 15/2013.

Instanţa de fond a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Înalta Curte împărtăşeşte soluţia pronunţată de Curtea de Apel.

În ceea ce priveşte, creanţele bugetare rezultate din corecţiile financiare pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (4) lit. b) şi lit. c) din O.G. nr. 15/2013 acestea se suportă de la bugetul de stat, prin Ministerul Fondurilor Europene, doar în anumite situaţii expres prevăzute de legiuitor.

Aceste dispoziţii se aplică aşadar, doar în situaţiile în care neregulile constatate sunt în legătură cu documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică, documentaţie care a fost supusă verificării din partea UCVAP, respectiv al evaluării şi aprobării din partea ANRMAP (actual ANAP), iar aceste organisme nu au semnalat neconformităţi.

Excepţia prevăzută la art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, trebuie interpretată în sensul că, contractele de achiziţie publică pentru care a fost modificată documentaţia de atribuire după data publicării anunţului în SEAP, nu intră sub incidenţa actului normativ, întrucât o astfel de modificare nu poate forma obiectul evaluării ANRMAP, creanţele, bugetare fiind stabilite pentru nereguli referitoare la documentaţia astfel modificată.

Aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, dacă legiuitorul ar fi intenţionat ca aceste creanţe rezultate din corecţiile financiare să fie suportate de la bugetul de stat în toate situaţiile, ar fi prevăzut acest lucru, iar distincţiile de la art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013 în funcţie de data iniţierii procedurii şi de organismul care a efectuat verificări/evaluări, nu şi-ar fi avut rostul.

Prin urmare, instanţa de fond temeinic şi legal a reţinut că autoritatea de management a constatat corect că dispoziţiile art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013 nu sunt aplicabile, neregulile constatate cu privire la contractele care au format obiectul solicitării neavând legătură cu documentaţia de atribuire a contractelor de lucrări.

În ceea ce priveşte cele patru contracte, respectiv Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-TA-YB-05 "Reabilitarea Staţiei de tratare a apei Târnavei", Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 "Reabilitarea Staţiei de tratare a apei Luduş şi Iernut", Contractul de lucrări nr. x/28.02.2013-MS-RG-YB-02 "Reabilitarea şi extindere fază terţiară pentru Staţia de epurare Reghin" şi Contractul de lucrări nr. x/19.04.2012-MS-TM-YB-01 "Reabilitarea Staţiei de epurare linia nămolului Târgu Mureş, judeţul Mureş", neregulile constatate de către autoritatea de management au fost generate de suplimentarea valorii fiecărui contract, prin încheierea de acte adiţionale prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare şi în lipsa unor circumstanţe imprevizibile.

Contrar celor susţinute de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că în mod legal s-a reţinut că actele adiţionale nu au fost încheiate în baza documentaţiei de atribuire iniţiale, ci pentru lucrări suplimentare, care nu au format obiectul acestei documentaţii, iar documentaţia aferentă actelor adiţionale nu a fost supusă evaluării ANRMAP/UCVAP.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că susţinerea recurentei-reclamante potrivit căreia prin încheierea actelor adiţionale nu s-ar fi adus modificări asupra documentaţiei de atribuire, motiv pentru care nu s-ar încadra în excepţia prevăzută de art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013, este lipsită de relevanţă în condiţiile în care dispoziţiile actului normativ menţionat se aplică doar în cazul neregulilor privind documentaţia de atribuire, care anterior formase obiectul verificării UCVAP/ANRMAP.

În ceea ce priveşte cele trei contracte, respectiv Contractul de lucrări nr. x/25.03.2013 "Luduş-Construirea unei noi staţii de epurare şi Iernut -Reabilitarea Staţiei de epurare", Contractul de Lucrări nr. x/25.03.2013 "Luduş-Iernut - Reabilitarea/extinderea sistemelor de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, staţii de pompare apă potabila, staţii de pompare ape uzate şi conducte de refulare" şi Contractul de lucrări nr. x/12.09.2012 "Reabilitarea Staţiei de tratare a apei Luduş şi Iernut", autoritatea de management a constatat în cazul fiecărui contract, neregula vizând rambursarea unor cheltuieli neeligibile provenite din calculul eronat al cotelor legale datorate inspectoratului de Stat în Construcţii,

Astfel, s-a constatat că neregula constatată de către autoritatea de management POS Mediu nu are legătură cu documentaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică, ci cu aplicarea unor dispoziţii legale pe parcursul executării contractului.

Nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (4) din O.G. nr. 15/2013, incidenţa dispoziţiilor art. 6 din acelaşi act normativ asupra contractelor menţionate nu a mai fost supusă verificării instanţei, reţinându-se că actele administrative atacate sunt temeinice şi legale.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în mod corect, autoritatea de management POS Mediu a emis Nota nr. 76.642/29.11.2017 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013 privind proiectul intitulat "Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş" şi Decizia nr. 2011/11.01.2018 privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Notei nr. 76.642/29.11.2017, reţinând în esenţă că recurenta-reclamantă nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 15/2013, sub aspectul "suportării de la bugetul de stat, sumelor rezultate din reduceri procentuale, care au fost reţinute în sarcina beneficiarilor prin hotărâri judecătoreşti"

În raport cu cele reţinute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect şi legal starea de fapt dedusă judecăţii, hotărârea pronunţată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului şi a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta – reclamantă S.C. A. S.A. împotriva sentinţei nr. 163 din 15 noiembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Târgu - Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 aprilie 2021.