Validity of pension point value adjustment via emergency ordinance vs. statutory legislative competence

Şedinţa publică din data de 31 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.12.2021 sub nr. x/2021, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, a solicitat obligarea acestuia să respecte art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie şi să emită un nou act normativ în acest sens.

Prin sentinţa civilă nr. 981/05.07.2022, Tribunalul Galaţi a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi – secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 160/Fca/2022 din data de 17 noiembrie 2022, Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, având ca obiect, pretentii, ca nefondată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 160/Fca/2022 din data de 17 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, după o prezentare succintă a metodologiei de adoptare a legilor, recurentul-reclamant susţine că în ciuda asigurărilor repetate ca "pensiile vor fi majorate conform legii", Guvernul a emis O.U.G. nr. 135/2020 (privind rectificarea bugetului) care a modificat acest cuantum, stabilind valoarea punctului de pensie la 1442 RON, ceea ce reprezintă o majorare de doar 14% a punctului de pensie. Actul normativ a fost publicat cu 5 zile înainte de termenul de 1 septembrie, la care punctul de pensie urma, conform legii, să fie majorat cu 40%.

În continuare, recurentul-reclamant susţine că, instanţa de fond a invocat în dispozitiv articole de legi care să îi motiveze decizia şi care nu au legătură cu cauza - de exemplu-art. 108, 115 Constituţia României.

Legea pensiilor este o lege organică şi nu poate fi modificată prin O.U.G. ci doar tot printr-o lege emisă de Parlament.

Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 8 şi 9 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor masuri bugetare sunt neconstituţionale; Cu majoritate de voturi a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. I pct. 1-6 din Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2020, modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În motivarea soluţiei de admitere, Curtea a reţinut, în esenţă, următoarele:

- art. I pct. 8 din legea criticată abrogă art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020 [care prevede o valoare a punctului de pensie de 1442 Iei], ceea ce nu înseamnă, însă, o repunere în vigoare a art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, în forma sa iniţială [care prevedea o valoare a punctului de pensie de 1775 Iei]. Astfel, din cauza tehnicii legislative defectuoase utilizate, s-ar fi creat un vid legislativ în privinţa valorii punctului de pensie. Abrogarea pură şi simplă a art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020, fără indicarea valorii punctului de pensie prin modificarea corespunzătoare a art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, ar fi generat o incertitudine juridică în privinţa existenţei normative chiar a valorii punctului de pensie, ceea ce este contrar art. I alin. (5), în componenţa sa privind securitatea juridică, raportat la art. 47 alin. (2) din Constituţie. Aşadar, Parlamentului îi revine competenţa de a infirma/confirma, în termeni clari şi neechivoci, valoarea punctului de pensie stabilită prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020. -art. I pct. 9 din legea criticată abrogă art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 135/2020.

In motivarea CCR se specifică clar - Parlamentului îi revine competenţa de a infirma/confirma valoarea punctului şi nu Guvernului.

Or, din moment ce Parlamentul nu a specificat acest lucru, legea rămânând in vigoare, pârâta are obligaţia de a o respecta.

Faţă de motivele invocate, solicită admiterea recursului, obligarea pârâtei la respectarea prevederilor art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie la 1875 RON prin emiterea unui nou act normativ.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimatul-pârât Guvernul României nu a formulat întâmpinare.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 20 februarie 2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 31 mai 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o cerere prin care a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României să respecte art. 86 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie şi să emită un nou act normativ în acest sens.

Prima instanţă a respins cererea dedusă judecăţii reţinând, în esenţă că, art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 a fost modificat prin O.U.G. nr. 135/2020 (începând cu 18.08.2020), având următorul cuprins: " la data de 01.09.2020 – 1442 RON", iar această măsură legislativă a fost luată în contextul economic existent în perioada anterioară anului 2020.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte va răspunde punctual motivelor invocate.

Astfel, Înalta Curte constată că prin motivele de recurs, recurentul-reclamant susţine că hotărârea prime instanţe a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept material, critici ce pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant susţine prima instanţă şi-a motivat soluţia din dispozitiv prin raportare la art. 108 şi 115 din Constituţia României.

Dispoziţiile art. 108 din Constituţia României se referă la actele Guvernului, respectiv faptul că "Guvernul adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor şi ordonanţe care se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta" iar dispoziţiile art. 115 alin. (4) se referă la delegarea legislativă în virtutea cărora "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora".

În acest context, în mod corect a reţinut prima instanţă că măsurile adoptate prin O.U.G. nr. 135/2020 nu reprezintă decât o exercitare a prerogativei Guvernului României de a adopta acte normative şi în materia drepturilor de asigurări sociale, motivat de faptul că, această măsură legislativă a Guvernului a fost precedată de o analiză a execuţiei bugetare derulată pe parcursul primelor şase luni ale anului 2020 şi de evoluţia principalilor indicatori bugetari pe primele luni ale anului 2020, aşa cum rezultă din preambulul O.U.G. nr. 135/2020.

Având în vedere că, execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 45,17 miliarde de RON, respectiv 4.17% din PIB, legiuitorul delegat, încadrându-se în limitele marjei de apreciere, a justificat măsura la care s-a oprit şi a stabilit o nouă valoare a punctului de pensie începând cu data de 01.09.2020 în cuantum de 1442 RON, modificând pct. b) al art. 86 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 (care prevedea punctul de pensie la 01.09.2020 de 1775 RON).

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că susţinerile şi criticile formulate împotriva hotărârii primei instanţe sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 160/Fca din 17 noiembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 31 mai 2023.