Jurisdictional conflict resolved: Bucharest Tribunal has exclusive venue over county council's EU funds challenge

Şedinţa publică din data de 26 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 5469 din 8 octombrie 2022, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Gorj şi pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Învestit prin declinare, Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 281 din 28 februarie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială- judeţul Gorj, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.

Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal este reglementată de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.".

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal, prin derogare de la prevederile C. proc. civ. în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX a de contencios administrativ şi fiscal reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială-Judeţul Gorj, în temeiul art. 51, alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, a chemat în judecată pe pârâta Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional, solicitând anularea Deciziei nr. 171/14.07.2021, înregistrată la sediul UAT Judeţul Gorj sub nr. x/15.07.2021, privind soluţionarea contestaţiei formulate de către UAT - Judeţul Gorj, înregistrată la sediul MDLPA sub nr. x/02.07.2021, având ca obiect anularea titlului de creanţă-Nota de neconformitate nr. x/20.05.2021, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea unităţii de primiri urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, locaţia Str. x", Cod SMIS: 121889, beneficiar Unitatea Administrativ—Teritorială Judeţul Gorj, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei; anularea, pe cale de consecinţă, a titlului de creanţă - Nota de neconformitate şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/20.05.2021, privind proiectul "Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea unităţii de primiri urgenţe din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, locaţia Str. x", Cod SMIS: 121889, beneficiar Unitatea Administrativ—Teritorială Judeţul Gorj, emisă de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi exonerarea UAT - Judeţul Gorj de la plata sumelor aferente valorii creanţei bugetare rezultate din aplicarea corecţiei financiare de 25%, respectiv, 10.087,01 RON cu TVA (8.476,48 RON+1.610,53 RON TVA), ale cărei elemente sunt detaliate în titlul de creanţă - Nota de neconformitate nr. x/20.05.2021.

Prin sentinţa nr. 531/14.03.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX- a de contencios administrativ şi fiscal s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 5469/28.10.2022 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II- a de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2022 s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta UAT judeţul Gorj, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Gorj.

Potrivit dispoziţiilor 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială- Judeţul Gorj este o persoană juridică de drept public, iar nu o persoană juridică de drept privat, astfel că dispoziţiile art. 10 alin. (3), prima teză, din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează instanţei de la domiciliul său, nu sunt incidente în cauză.

Nici împrejurarea că reclamanta nu este emitenta actului administrativ contestat, nici definiţia noţiunii de beneficiar, dată de art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt relevante sub aspectul stabilirii competenţei teritoriale, deoarece art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 stabileşte competenţa în raport de calitatea reclamantului, fără a distinge dacă reclamantul este sau nu emitentul actului contestat, iar în cauza de faţă reclamanta nu este o persoană juridică de drept privat pentru a fi aplicabile dispoziţiile primei teze ale acestui alineat.

Reclamanta fiind o persoană juridică de drept public, competenţa exclusivă de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, aparţine instanţei de la sediul pârâtului, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (3), teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Având în vedere că pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional îşi are sediul în municipiul Bucureşti, competenţa teritorială de soluţionarea a cauzei revine Tribunalului Bucureşti.

În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Gorj şi pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal .

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 mai 2023.