Conflict of interest for local mayor issuing administrative acts benefiting first-degree relative

Şedinţa publică din data de 25 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva Raportului de evaluare nr. x/06.07.2021 emis de Agenţia Naţională de Integritate, criticându-l pentru netemeinicie şi nelegalitate.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 130/CA/2021-PI din 25 octombrie 2021 a Curţii de Apel Oradea – secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe reclamantul a formulat recurs, solicitând casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei formulate şi anularea Raportului de evaluare nr. x/06.07.2021 emis de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin prima critică de nelegalitate formulată, recurentul-reclamant a susţinut că hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 153 C. proc. civ. referitoare la procedura de citare. A arătat că deşi au fost indicate două adrese de citare, nu s-a respectat procedura legală de citare aşa cum prevăd dispoziţiile art. 154 alin. (4), art. 159 şi art. 163 alin. (1) C. proc. civ.. În acest sens, a susţinut că este vorba despre o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului şi evident, pe cale de consecinţă, nulitatea procedurii se răsfrânge şi asupra hotărârii pronunţate de prima instanţă, în condiţiile art. 179 alin. (3) C. proc. civ.

Prin cea de-a doua critică de nelegalitate formulată pe fondul cauzei, recurentul-reclamant a considerat că sentinţa este nelegală, reţinându-se în mod neîntemeiat că a fost încălcat regimul juridic al conflictului de interese, cu interpretarea eronată a dispoziţiilor art. 70, art. 72 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 coroborate cu art. 228 alin. (1) din Codul administrativ.

În esenţă, în opinia sa, s-au ignorat înscrisurile depuse la dosarul cauzei din care rezultă că deşi recurentul-reclamantul, în calitate de primar, a aprobat dispoziţia de organizare a concursului de recrutare pe funcţia publică vacantă de execuţie din cadrul compartimentului de asistenţă socială şi autoritate tutelară al Primăriei Comunei Bixad, concursul a fost organizat de către Consiliul Local Bixad, funcţia respectivă fiind în directă subordonare a Consiliului Local Bixad, iar cele două instituţii, respectiv Unitatea administrativ teritorială şi Consiliul local sunt autorităţi descentralizate cu atribuţii diferite, potrivit Legii nr. 215/2001.

De altfel, din înscrisurile depuse la dosar reiese clar că recurentul-reclamantul nu a făcut parte din comisia de concurs, acesta fiind organizat de către Consiliu Local. Recurentul-reclamantul în calitate de primar, de organ executiv al comunei, avea obligaţia să semneze decizia de încadrare ca urmare a valorificării concursului.

A susţinut că legea nu prevede expres că emiterea şi semnarea deciziei de încadrare sau de majorare a salariului reprezintă conflict de interese, în cazul în care angajatorul este Consiliu Local, iar semnarea actelor care stau la baza raportului de evaluare contestat sunt întocmite în baza hotărârii Consiliului Local, primarul fiind obligat să semneze în baza prerogativelor legale.

A mai arătat că a emis Dispoziţia nr. 1 din 08.01.2018 cu privire la organizarea concursului de recrutare despre care se face vorbire, însă dispoziţia nu vizează încadrarea în mod direct a fiicei sale, ci doar organizarea concursului, la care putea participa orice persoană interesată care îndeplinea condiţiile pentru postul scos la concurs. Faptul că nu a avut intenţia să o favorizeze pe fiica sa, prin dispoziţia emisă, reiese din respectarea tuturor prevederilor legale cu privire la organizarea concursului, în care reclamantul nu a intervenit în niciun fel, concursul fiind validat şi de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Recurentul-reclamantul a considerat că întreaga procedură a fost legală, iar faptul că fiica sa a câştigat concursul fără ca acesta să fie implicat în vreun fel, nu poate fi considerat conflict de interese. De asemenea, veniturile obţinute de fiica sa, numita B. pentru perioada de referinţă, sunt la nivelul legal prevăzut pentru funcţia şi activitatea pe care o desfăşoară, nefiind dovedită vreo implicare a recurentului-reclamant în obţinerea nelegală a salariului primit de aceasta pentru activităţile şi responsabilităţile pe care şi le-a asumat şi le-a exercitat.

În opinia recurentului-reclamant, faptul că a semnat o serie de documente cu privire la activitatea şi funcţia desfăşurată de fiica sa, nu poate fi interpretat ca fiind un conflict de interese, deoarece în perioada în care au fost semnate aceste acte nu era nicio persoană delegată sau împuternicită să semneze în numele primarului, iar respectivele documente trebuiau să fie încheiate într-un anumit termen pentru a nu crea anumite disfuncţii în exercitarea atribuţiilor de serviciu exercitate de către B..

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate.

Cu privire la criticile care vizează încălcarea art. 153 C. proc. civ. referitoare la îndeplinirea procedurii de citare, a susţinut că recurentul nu arată care este neregularitatea actului de procedură, rezumându-se la a afirma că citaţia nu a fost înmânată cu respectarea procedurii legale de citare. Cu referire la acest aspect, intimata-pârâtă a menţionat că recurentul-reclamant, după cum reiese din cererea introductivă, are acelaşi domiciliu procesual ales atât la judecarea cauzei în fond, cât şi în recurs, respectiv la sediul profesional al avocatului.

Cu referire la fondul cauzei, intimata-pârâtă a arătat că aspectele invocate privind imposibilitatea delegării unei persoane ori nivelul legal al veniturilor obţinute de fiica sa sunt irelevante, câtă vreme recurentul-reclamant, în exercitarea funcţiei de primar, avea obligaţia să se abţină şi să nu emită un act administrativ care să producă un folos material pentru aceasta, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 70, art. 71 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, precum şi art. 228 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 16 martie 2023, cu citarea părţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de criticile de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin Raportul de evaluare nr. x/06.07.2021 emis de Agenţia Naţională de Integritate s-a constatat că A. a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prevăzut de dispoziţiile art. 70 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 228 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, întrucât a emis, în exercitarea funcţiei de primar al Comunei Bixad, judeţul Satu Mare, dispoziţiile de numire/mutare/delegare de atribuţii pentru fiica acestuia, rudă de gradul I, funcţionar în cadrul Primăriei Bixad, judeţul Satu Mare, care au produs un folos material pentru aceasta în suma totală de 115.3932 RON.

Soluţia primei instanţe, de respingere ca neîntemeiată a acţiunii reclamantului, ca urmare a constatării temeiniciei Raportului de Evaluare nr. x/06.07.2021 este legală, reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Prin prima critică de nelegalitate formulată, recurentul-reclamant a susţinut că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, fiind încălcate prevederile art. 153 C. proc. civ., cu referire şi la art. 154 alin. (4), art. 159 şi art. 163 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând această critică, Înalta Curte observă că recurentul-reclamant nu arată, în concret, care este neregularitatea în legătură cu procedura de citare realizată în faţa primei instanţe, acesta limitându-se la redarea textelor de lege precizate anterior.

Verificând actele dosarului, instanţa de control judiciar constată că, prin contestaţia formulată împotriva raportului de evaluare, recurentul-reclamant a indicat domiciliul său şi domiciliul procesual la Cabinetul individual de avocatură al doamnei C., situat în Bucureşti, Şoseaua x.

În situaţia alegerii locului citării şi al comunicării altor acte de procedură, citarea se va realiza la domiciliul procesual ales, astfel cum permit dispoziţiile art. 158 C. proc. civ., fără ca instanţa să fie ţinută să îndeplinească procedura de citare la ambele adrese indicate de recurentul-reclamant. Prin urmare, din această perspectivă, în speţă, nu se poate identifica nicio neregularitatea în legătură cu procedura de citare realizată în faţa primei instanţe.

În continuare, astfel cum reiese din procesele-verbale de înmânare a actelor procedurale ataşate la dosarul instanţei de fond, factorul poştal însărcinat cu înmânarea actelor de procedură, deplasându-se la domiciliul procesual indicat, a consemnat absenţa persoanei în drept să primească citaţia şi a procedat la depunerea acesteia la cutia poştală, cu respectarea dispoziţiilor art. 163 alin. (8) raportat la alin. (3) – (5) ale aceluiaşi articol din C. proc. civ.

În concluzie, Înalta Curte constată că procedura de citare în faţa instanţei de fond a fost legal îndeplinită, nefiind produsă nicio vătămare părţii de natură să atragă casarea hotărârii atacate, cum în mod eronat susţine recurentul-reclamant.

Pentru a răspunde motivelor de nelegalitate expuse de recurentul-reclamant pe fondul cauzei, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003: "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.", iar conform art. 76 alin. (1) din acelaşi act normativ: "Primarii şi viceprimarii, primarul general şi viceprimarii municipiului Bucureşti sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I."

Conform prevederilor art. 71 "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public".

Totodată, dispoziţiile art. 228 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prevăd că: "Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleşii locali. (1) Alesul local aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv...".

În cauză, în deplin acord cu instanţa de fond, Înalta Curte reţine că sunt îndeplinite ipotezele prevăzute de textele de lege menţionate anterior, emiterea dispoziţiilor de numire/mutare/delegare de atribuţii pentru fiica recurentului-reclamant conducând la existenţa conflictului de interese.

Astfel, organizarea concursului de recrutare pentru funcţia publică vacantă, de execuţie de referent, clasa a III-a, gradul profesional principal – ofiţer de stare civilă, din cadrul Compartimentului de asistenţă socială şi autoritate tutelară al Primăriei Comunei Bixad nu ar fi putut avea loc în lipsa unei propuneri din partea primarului, singura autoritate a administraţiei publice locale care are competenţă să facă propuneri privind statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice din subordine.

În acest sens, recurentul-reclamant a emis Dispoziţia nr. 1/08.01.2018 cu privire la organizarea concursului de recrutare pentru funcţia publică vacantă din cadrul Primăriei Comunei Bixad la care a participat şi fiica sa şi, ulterior, după finalizarea concursului, a emis Dispoziţia nr. 69/28.02.2018 privind numirea în funcţie publică a acesteia, precum şi alte dispoziţii de mutare/delegare de atribuţii pentru ruda sa de gradul I.

Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reglementat de Legea nr. 161/2003 reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii publice sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia incompatibilitate sau de conflict de interese în care se află persoanele cărora li se aplică aceste reglementări. Scopul declarat al emiterii actului normativ anterior menţionat l-a constituit prevenirea şi combaterea folosirii abuzive a funcţiilor/demnităţilor publice.

Pentru existenţa conflictului de interese nu are nicio relevanţă că fiica sa a obţinut funcţia publică prin concurs, că recurentul-reclamantul nu a făcut parte din comisia de organizare a concursului, ori că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a validat concursul, fiind suficient ca în procesul de luare a unei decizii să intre în conflict interesul personal cu cel public, condiţie care a fost îndeplinită în momentul în care recurentul-reclamant a procedat la semnarea actelor respective.

Nu pot fi primite susţinerile recurentului-reclamant cu privire la inexistenţa conflictului de interese motivat de faptul că în perioada în care au fost semnate actele respective nu era nicio persoană delegată sau împuternicită să semneze în numele primarului, iar aceste documente trebuiau să fie încheiate într-un anumit termen pentru a nu crea disfuncţii în exercitarea atribuţiilor de serviciu exercitate de către B..

În acest sens, Înalta Curte reţine că recurentul-reclamant avea obligaţia de a cunoaşte situaţiile care pot crea conflicte de interese prin prisma funcţiei de primar pe care o exercita şi trebuia să se abţină şi să nu emită acte administrative care să producă un folos material pentru fiica sa, rudă de gradul I.

În consecinţă, criticile aduse sentinţei recurate sunt nefondate, fiind reţinută corect existenţa conflictului de interese reglementat de prevederile art. 70 şi art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, ivit prin faptele identificate în cuprinsul Raportului de evaluare nr. x/06.07.2021, reţinute în sarcina persoanei evaluate în calitate de primar al Comunei Bixad, judeţul Satu Mare.

2.2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 130/CA/2021-P.I. din 25 octombrie 2021 a Curţii de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.