Competence to annul revolutionary fighter certificates under Law 341/2004: Tribunal jurisdiction despite State Secretariat acting as plaintiff

Şedinţa publică din data de 25 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău, sub nr. x/2022, la data de 21.10.2022, reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., anularea Certificatului seria x.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 21 din 17 ianuarie 2023 pronunţată de Tribunalul Buzău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe de a judeca prezentul litigiu şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei către Curtea de Apel Ploieşti.

În motivarea acestei soluţii, s-a apreciat că este competentă să judece cauza Curtea de Apel Braşov, reţinând prevederile art. 26 din Legea nr. 341/2004, prin care legiuitorul a înţeles a deroga de la norma generală de competenţă în materia contenciosului administrativ în ceea ce priveşte acţiunile formulate în contradictoriu cu Secretariatul de Stat.

Aşadar, în cazul în care acţiunile nu sunt formulate de persoana care se consideră vătămată, ci de Secretariatul de Stat, ca în prezenta cauză, nu îşi mai găsesc aplicarea prevederile speciale de competenţă, ci cele generale.

Enunţând dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi având în vedere că certificatul a cărui anulare se solicită a fost emis de o structură centrală, competenţa materială de soluţionare revine curţii de apel.

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 53 din 4 aprilie 2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Ploieşti.

In temeiul art. 133 pct. 2 C. proc. civ., s-a constatat ivit conflictul de competenţă dintre Curtea de Apel Ploieşti şi Tribunalul Buzău, iar, în temeiul art. 135 C. proc. civ. a fost trimisă cauza la I. C. civ..J -SCAF pentru a soluţiona conflictul.

Pentru a pronunţa această soluţie, făcându-se trimitere la Legea nr. 341/2004 ce reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii martiri, persoanele ce au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române, respectiv la titlurile enumerate la art. 3 - condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor, cum sunt prevăzute la art. 32 din actul normativ special, drepturile conferite persoanelor care se încadrează în prevederile legii – enunţându-se art. 8 alin. (7) din aceeaşi lege, s-a reţinut că scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidenţiat în titlul său, respectiv degrevarea instanţelor judecătoreşti, fiind instituită o derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competenţa de soluţionare tribunalului ca instanţă de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 este o instituţie centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989.

Totodată, pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanţelor judecătoreşti, legiuitorul a avut în vedere şi asigurarea accesului la justiţie pentru persoanele destinatare a Legii 341/2004, fiind stabilită prin derogare competenţa materială în favoarea tribunalului şi nu a Curţii de Apel pentru soluţionarea în fond a unor astfel de litigii, raţionament ce nu poate fi diferit în funcţie de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant, astfel că tribunalului îi revine competenţa materială de soluţionare a cauzei.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989 a solicitat în contradictoriu cu pârâta A., anularea Certificatului seria x emis de pârât în favoarea pârâtei, urmare a cererii acesteia 3202/29.04.2015, prin care a solicitat recunoaşterea calităţii de luptător cu rol determinant, urmare a modificării Legii nr. 341/2004 prin O.U.G. nr. 95/2014.

Înalta Curte aminteşte că Legea nr. 341/2004 ce reglementează modalităţile de exercitare a recunoştinţei faţă de eroii martiri, persoanele ce au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi luptătorii participanţi la acţiunile desfăşurate pentru victoria Revoluţiei Române, instituie titlurile enumerate la art. 3, condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru obţinerea calităţilor şi titlurilor, cum sunt prevăzute la art. 32 din actul normativ special, drepturile conferite persoanelor care se încadrează în prevederile legii.

Potrivit art. 8 alin. (7) din lege, contestaţiile împotriva actelor administrative de respingere a cererilor pentru acordarea calităţilor şi obţinerea certificatului, precum şi împotriva actelor administrative privind anularea certificatelor în condiţiile legii, se soluţionează de instanţa de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004, cu respectarea competenţei de la art. 25 din Legea nr. 341/2004, competenţă ce este reglementată în fapt la art. 26 din actul normativ special, conform căruia, prin derogare de la dispoziţiile art. 10 din Legea contenciosului administrativ, litigiile legate de aplicarea dispoziţiilor legii speciale, în care acţiunea este formulată în contradictoriu cu secretariatul de stat, se soluţionează în fond de secţia de contencios administrativ a tribunalului, iar în recurs de aceeaşi secţie a Curţii de Apel.

Art. 26 din Legea nr. 341/2004 a fost introdus prin Legea 2/2013, respectiv prin art. V din această lege, privind unele măsuri de degrevare a instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Scopul edictării Legii nr. 2/2013 este cel evidenţiat în titlul său, respectiv degrevarea instanţelor judecătoreşti, fiind instituită o derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că revine competenţa de soluţionare tribunalului ca instanţă de fond de contencios administrativ, chiar dacă parte în cauzele ce au ca obiect aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 este o instituţie centrală, respectiv Secretariatul de Stat sau Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989.

Pe lângă scopul declarat al Legii nr. 2/2013 de degrevare a instanţelor judecătoreşti, legiuitorul a avut în vedere şi asigurarea accesului la justiţie pentru persoanele destinatare a Legii 341/2004, fiind stabilită prin derogare competenţa materială în favoarea tribunalului şi nu a Curţii de Apel pentru soluţionarea în fond a unor astfel de litigii, raţionament ce nu poate fi diferit în funcţie de calitatea Secretariatului de Stat de pârât sau de reclamant.

Este relevant faptul că în Legea nr. 341/2004, cu completările şi modificările ulterioare, inclusiv cele prevăzute de O.U.G. nr. 168/2022, se regăsesc dispoziţii speciale cu privire la competenţa instanţei de contencios administrativ, reprezentată de secţia de contencios administrativ a tribunalului, ce soluţionează acţiunea pe fond, sens în care sunt prevederile art. 8 alin. (7), art. 9 alin. (5), art. 92 alin. (7), respectiv art. 26, având conţinut similar, astfel că nu poate fi competentă o instanţă de un anumit grad raportat la calitatea părţii care o învesteşte şi nu pot fi aplicate prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ dacă acţiunea dedusă judecăţii este promovată de secretariatul de stat, emitentul actului administrativ a cărui anulare se solicită.

Totodată, se observa că Legea nr. 341/2004 a fost modificată prin Legea nr. 242/2021, publicată la data de 8.10.2021, iar potrivit art. II alin. (1), în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Secretariatul de Stat va finaliza verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) şi (3) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de către toţi titularii de titluri şi de certificate obţinute anterior în temeiul Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Persoanele care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1)-(3) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu mai beneficiază de drepturile acordate în temeiul acestei legi, iar certificatul acordat acestora se retrage prin decizia Secretariatului de Stat. În cazul retragerii unui certificat, Secretariatul de Stat va propune Preşedintelui României retragerea titlului atribuit în baza acestuia. Decizia de retragere a certificatului poate fi contestată de titular la instanţa de contencios administrativ, conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu respectarea competenţei prevăzute la art. 25 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, legiuitorul a menţinut aceeaşi derogare în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare în fond a litigiilor generate de aplicarea Legii nr. 341/2004, prin toate modificările aduse actului normativ special din anul 2013 şi până în prezent, motiv pentru care, competenţa de soluţionare a cauzelor revine tribunalului şi nu Curţii de Apel, neprezentând nicio relevanţă faptul că este învestită instanţa cu acţiune în anulare a unui certificat, care se pretinde că a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, acţiunea în instanţă fiind promovată în conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ intrând în circuitul civil, fără a mai putea fi revocat.

În concluzie, în acord cu opinia Curtii de apel, Înalta Curte constată că revine competenţa materială de soluţionare a cauzei tribunalului în a cărui rază teritorială are domiciliul pârâta, sens în care sunt şi prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, "reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului". Având în vedere că pârâta are domiciliul în municipiul Buzău, judeţul Buzău, competenţa de soluţionare a cauzei aparţinând favoarea Tribunalului Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 în contradictoriu cu pârâta A. în favoarea Tribunalului Buzău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.